• Pentru construirea autostrăzilor, Guvernul ar trebui să cheltuiască 10,7 miliarde de euro • În acest sens, Radu Berceanu propune contractarea de împrumuturi pe termen lung • În România, traficul creşte cu 15% anual, mai mult ca în oricare altă ţară europeană
Deşi apărută cu ani în urmă, problema autostrăzilor din ţara noastră este una de actualitate, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru Executiv. Proiectele elaborate de foştii guvernanţi prevăd cheltuieli bugetare peste puterile statului. De aceea, Radu Berceanu, ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, a realizat noi programe în acest sens, considerând că vechile proiecte sunt neviabile şi că Executivul nu ar putea acoperi sumele prevăzute în aceste documente.
Noua abordare a fost deja discutată cu ministrul de Finanţe şi cu premierul ţării, urmând ca proiectele să fie aprobate în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, a mai precizat Radu Berceanu.
Reţeaua de autostrăzi programate să fie construite în perioada 2007-2013 are o lungime de 1.800 de km şi presupune exproprierea a circa 9.000 de hectare de teren, potrivit ministrului de resort. Domnia sa a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că necesarul investiţional este estimat la 12,8 miliarde de euro. Din acest total, 0,6 miliarde de euro vor proveni din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale. Alte aproximativ 1,5 miliarde de euro ar putea reprezenta fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, în măsura în care reprezentanţii acesteia vor fi interesaţi de respectivele tronsoane de autostradă. Restul de 10,7 miliarde de euro era prevăzut să fie alocat de către stat.
Prin noua abordare, Radu Berceanu intenţionează să concesioneze o parte din tronsoanele de autostradă care vor fi construite în anii următori. Astfel, circa 4,2 miliarde de euro vor fi asigurate de firmele care vor lua în concesiune aceste lucrări.
Alte aproximativ 6,5 miliarde de euro urmează să fie alocate de Executiv.
Ministrul Berceanu este de părere că circa 3 miliarde de euro ar putea fi contractate pe 15-20 de ani de la diverse instituţii bancare, cu o perioadă de graţie de 5-7 ani. Restul de 3,5 miliarde de euro vor constitui contribuţia de la bugetul de stat în următorii şapte ani. Acest proiect a fost deja discutat cu ministrul de finanţe şi cu premierul ţării, urmând să fie aprobat în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, a mai precizat Radu Berceanu.
• Autostrada Bucureşti-Sibiu va fi concesionată
Coridorul IV Paneuropean presupune realizarea a 855 de km de autostradă şi exproprierea unei suprafeţe de 4.277 de hectare. Necesarul investiţional se ridică la 5,15 miliarde de euro, potrivit ministrului de resort. Domnia sa consideră că primul tronson care ar fi trebuit realizat este Nădlac-Arad (38 km). Lucrările la această porţiune de autostradă urmează să fie finanţate prin Programul Operaţional de Transport, care va fi aprobat în această vară. Proiectul este estimat să fie finalizat în circa patru ani, însă, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) propune reducerea termenilor de referinţă până la 2,5 ani.
Dacă tronsonul Arad-Sibiu va fi realizat din surse europene, porţiunea Timişoara-Lugoj (43 km) nu dispune de finanţare. În acest sens, MTCT propune ca această lucare să fie susţinută, parţial, din banii destinaţi pentru construirea tronsonului Piteşti-Sibiu (120 km), autostradă neagreată de UE. Totodată, MTCT va concesiona întreaga autostradă Bucureşti-Sibiu, în vederea reabilitării secţiunii Bucureşti-Piteşti şi realizării tronsonului Piteşti-Sibiu, urmând ca firma concesionară să administreze întregul obiectiv.
De asemenea, vor fi concesionate şi lucrările aferente ocolitoarelor municipiilor Sibiu şi Bucureşti. Referitor la prima dintre acestea, proiectul elaborat iniţial a fost refăcut, iar finalizarea este prevăzută pentru 2009-2010.
Atât programul de construire a tronsonului Cernavodă-Constanţa (52 km), cât şi cel care vizează ocolitoarea de la Constanţa, vor fi revizuite. În acest sens, se urmăreşte atribuirea lucrărilor la câte doi antreprenori, pentru finalizarea lor în vara anului 2009.
• Autostrada Transilvania nu are un grafic concret
Reprezentanţii ministerului de resort se vor întâlni cu conducerea "Bechtel" din SUA (societatea care derulează lucrările), în vederea elaborării unui grafic concret de finalizare a proiectului Braşov-Borş (415 km), pe etape. Radu Berceanu a declarat că, în prezent, nu există un astfel de grafic. Domnia sa consideră că, după sumele cheltuite până în prezent - mult mai mici decât cele estimate - autostrada Transilvania va fi terminată în anul 2017, şi nu în 2013, cum a fost prevăzut la renegocierea din 2004. Radu Berceanu a precizat: "Contractul cu Bechtel este un contract prost pentru partea română, care ne va pune probleme", subliniind că o acţiune în judecată ar opri lucrările pe termen lung.
• "Pentru autostrada Bucureşti-Braşov au fost prevăzuţi bani de la Guvern, dar ei nu există"
Având o lungime de 111 km, autostrada Bucureşti-Braşov ar tebui construită, potrivit vechiului proiect, din bani de la Guvern. Radu Berceanu afirmă, însă, că sumele estimate nu există în bugetul de stat. Potrivit noii abordări, şi acest obiectiv va fi concesionat. Astfel, tronsonul Bucureşti-Ploieşti va fi realizat de firma care deja a fost selectată în cadrul unei licitaţii, urmând să fie administrată de societatea care va lua în concesiune întreaga autostradă şi care va realiza şi porţiunea Ploieşti-Braşov. Selectarea concesionarului şi exproprierile vor avea loc în perioada 2007 - 2009, programul fiind realizat în 2009 - 2013.
• Tronsonul Giurgiu-Bucureşti are o abordare greşită
Lucrările la secţiunea Giurgiu-Adunaţii Copăceni-Bucureşti se află în derulare, tronsonul respectiv dezvoltându-se ca un drum cu patru benzi. Ministrul transporturilor consideră că aceasta este o abordare greşită, întrucât drumul aferent nu va putea fi transformat, la nevoie, în autostradă.
Între Ploieşti şi Focşani (108 km) va fi realizată o porţiune de autostradă, prin concesiune, de la Focşani la Albiţa (155 km) urmând să fie reabilitate drumurile naţionale.
Legătura dintre Moldova şi Transilvania va fi realizată, într-o primă fază, doar pe un fir (câte o bandă pentru fiecare sens), iar autostrada propriu-zisă va fi construită când o va cere traficul, pe un proiect deja elaborat şi pe terenuri achiziţionate din vreme, a precizat Radu Berceanu.
Referitor la traficul din ţara noastră, domnia sa a subliniat că acesta creşte anual cu 15%, mai mult ca în oricare altă ţară din Europa. Totodată, ministrul de resort a menţionat că MTCT mai deţine 30 de obiective de infrastructură rutieră şi trei obiective de infrastructură navală, pe care le va prezenta, săptămâna viitoare, în Guvern.