INVESTITORII SE RETRAG DE PE PIEŢELE EMERGENTE "România nu a resimţit atât de puternic efectele deciziei FED"

Reporter: Cum influenţează piaţa monetară şi valutară de la noi decizia FED de limitare a programului de răscumpărare a obligaţiunilor, care a dus deja la retragerea investitorilor de pe pieţele emergente şi de frontieră?

Rozalia Pal: Într-adevăr, FED a anunţat la sfârşitul lunii ianuarie că va limita programul de achiziţionare de obligaţiuni, ceea ce a afectat pieţe precum India, Argentina, Rusia, Ungaria şi Africa de Sud, unde băncile centrale au luat măsuri agresive pentru a opri fenomentul de retragere a investitorilor, ieşirea de capital şi deprecierea monedei naţionale.

Efectele asupra României au fost însă diferite faţă de alte ţări emergente în ceea ce priveşte piaţa monetară şi valutară, deoarece în aceeaşi perioadă a existat o vânzare masivă de valută din partea Băncii Naţionale a României în numele Ministerului de Finanţe. Prin urmare, în timp ce în unele ţări s-a putut observa o depreciere a monedei naţionale, în România a fost o uşoară apreciere. Deşi în acest moment nu ştim cu exactitate valoarea capitalului care a ieşit din ţară în această perioadă, pe baza datelor statistice din noiembrie şi a evoluţiei cursului (în sensul de apreciere), estimăm că influenţa nu a fost atât de mare precum în alte ţări.

Pe de altă parte, în România s-a simţit tensiunea pe piaţa interbancară, iar dobânzile au crescut din cauza scăderii lichidităţilor. Cu toate acestea, ne aşteptăm ca această scădere a lichidităţii să fie temporară, aşa cum confirmă şi datele statistice de la BNR că sistemul bancar a fost pe surplus de lichiditate până la sfârşitul lunii ianuarie.

România nu a resimţit atât de puternic efectele deciziei FED-ului şi datorită faptului că situaţia macro-economică locală, precum şi pe plan politic, este stabilă. În ţările care au fost mai afectate există deficienţe structurale mai serioase, cum ar fi deficitul de cont curent, datorii externe mari sau tensiuni politice.

Reporter: Ce influenţă consideraţi că va avea decizia de săptămâna trecută a BNR asupra evoluţiei dobânzilor?

Rozalia Pal: Pe termen scurt, decizia BNR de a reduce dobânda-cheie la 3,5% şi de a menţine ratele rezervelor minime obligatorii nu are un efect puternic asupra dobânzilor, şi confirmă existenţa lichidităţii în piaţă şi probabilitatea că aceasta va rămâne în continuare în perioada următoare, ceea ce ar trebui să calmeze piaţa în ceea ce priveşte dobânzile crescute în ultima săptămână.

Pe termen lung însă, prin decizia de a scădea dobânda cheie şi prin anunţarea închiderii ciclului de scădere, ar trebui să ne dea semnul că dobânzile interbancare se vor situa în jurul valorii de 3,5%.

Reporter: Credeţi că BNR va reduce la următoarea şedinţă rezervele minime obligatorii? Cât credeţi că vor fi acestea la finalul anului?

Rozalia Pal: Pe baza declaraţiilor reprezentanţilor BNR, credem că vor mai exista scăderi, pe parcusul anului ne aşteptăm la o tăiere de câte 2-3 puncte procentuale.

Decizia de scădere a ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea fi însă influenţată (respectiv amânată) de presiunile de depreciere a leului (venite din deciziile FED sau din schimbările de politică monetară europeană) sau de alte evenimente nefavorabile în ţări emergente.

Reporter: Cum comentaţi faptul că, în ciuda scăderii dobânzii de politică monetară şi a RMO, nu vedem o repornire a creditării?

Rozalia Pal: Pe de o parte, există un efect întârziat de transmitere către clienţii finali a reducerii dobânzii cheie, iar, pe de altă parte, trebuie luat în considerare faptul că un cost scăzut al finanţării este doar un factor dintre multele variabile pe baza cărora clienţii decid să ia un credit. Spre exemplu, în 2013, salariul real a fost în scădere până în august, după care a înregistrat o uşoară creştere în medie, iar în ceea ce priveşte rata şomajului, nu vedem îmbunătăţiri semnificative.

Per ansamblu, putem spune că încă nu a revenit optimismul în rândul populaţiei, şi nici al companiilor. Acestea încă se confruntă cu insolvenţe şi probleme de lichiditate. Prin urmare, trebuie să existe îmbunătăţiri la nivelul întregii economii (în special în ceea ce priveşte puterea de cumpărare) pentru a vedea o reală revigorare a activităţii de creditare.

Reporter: Cum apreciaţi decizia autorităţilor române privind schema fiscală de reeşalonare a creditelor?

Rozalia Pal: În acest moment, consumul intern este la un nivel scăzut şi orice măsură de stimulare a acestuia ar ajuta accelerarea creşterii economice, însă este foarte important să vedem şi cum va fi implementată această măsură şi prin ce procedură, pentru a putea spune cât este de utilă sau eficientă.