Iohannis a atacat Codul Administrativ la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, ieri, la Curtea Constituţională a României (CCR) legea privind Codul Administrativ al României.

Un punct important în sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis îl reprezintă articolele care stabilesc folosirea limbii minorităţilor naţionale în administraţia publică locală.

Iohannis critică art. 94, art. 138 şi art. 195 din Codul Administrativ prin care se instituie diferite praguri pentru folosirea limbii minorităţilor naţionale.

Conform preşedintelui Klaus Iohannis, toate cele trei articole încalcă dispoziţiile art. 13 din Constituţie care stabileşte că, în România, limba oficială este limba română. Conform art. 120 alineat 2 din Constituţie, folosirea în administraţie a limbii minorităţilor naţionale se stabileşte prin lege organică, iar în Codul Administrativ s-a stabilit pragul minim de 20%.

Referitor la cele trei articole, Iohannis consideră că norma constituţională nu reglementează posibilitatea folosirii limbii minorităţilor naţionale, ci o obligaţie legată de o pondere semnificativă de cetăţeni aparţinând minorităţii.

În privinţa art. 138 din Cod care stabileşte folosirea limbii minorităţii la şedinţele de consiliu în care 20% dintre aleşi aparţin acestei minorităţi, Klaus Iohannis susţine că pragul se referă la ponderea aplicată tuturor cetăţenilor din localitate şi nu la ponderea aleşilor.

• Fără pensii speciale şi fără afaceri personale în administraţie

Preşedintele a atacat şi dispoziţiile privind pensiile speciale pe care ar urma să le încaseze primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii acestora, care au fost aleşi din 1992 încoace. Klaus Iohannis îşi întemeiază excepţia pe Decizia nr. 22/2016 a CCR în care se stabileşte că o astfel de indemnizaţie instituie un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii juridice. Conform CCR, aleşii locali, indiferent că au fost aleşi uninominal sau pe listă, au aceeaşi situaţie juridică şi nu pot fi trataţi diferit indiferent că vorbim despre persoanele cu funcţii de execuţie - primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene - sau că ne referim la consilierii judeţeni ori la consilierii locali.

Şeful statutului a atacat şi art. 224 din Codul Administrativ prin care se înlătură o parte din incompatibilităţile pentru aleşii locali, care pot fi administratori ai unor agenţi economici de tipul persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor de familie sau întreprinderilor individuale. Iohannis îşi întemeiază obiecţia pe deciziile 225/2011 şi 1484/2011 ale CCR care au stabilit că incompatibilităţile respective sunt necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, pentru prevenirea şi combaterea corupţiei şi garantarea imparţialităţii funcţiilor publice.