IONUŢ DUMITRU, ECONOMIST-ŞEF RAIFFEISEN BANK: "Perioada dobânzilor mici este istorie"

• Andrei Cionca, CEO Impetum Group: "Multe companii din portofoliul nostru au avut un prim trimestru istoric" • Cristian Agafiţei, consilier de stat la cancelaria primului-ministru: "Încercăm să anticipăm şi să gestionăm toate crizele care vin ca urmare a acestui război şi a crizei energetice"

Perioada dobânzilor mici este istorie, inclusiv în pieţele dezvoltate, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffesen Bank. Acesta a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri pe probleme economice organizate de Impetum Group, că inflaţia mai mare decât dobânzile continuă să creeze un mediu stimulativ pentru investiţii şi că datele economice pentru primul trimestru arată bine. Astăzi, INS va publica primele date privind dinamica economiei (PIB) în primele trei luni din acest an, iar economiştii anticipează o creştere trimestru/trimestru care va permite evitarea unei recesiuni tehnice.

Dumitru a afirmat: "Legat de dobânzi: noi, în România, în momentul de faţă, avem o rată de politică monetară de 3%, suntem cel mai jos în Europa Centrală şi de Est. (...) Astăzi, chiar dacă nouă ni se pare că guvernul se împrumută mai scump, randamentele la titlurile de stat sunt în momentul de faţă sub Ungaria şi chiar sub Polonia ceea ce este un pic nerealist date fiind dezechilibrele pe care le avem noi în economie şi este de anticipat, într-un context în care inflaţia este aşteptată să crească în perioada următoare, să vedem o presiune pe dobânzi mai mare decât am văzut până în momentul de faţă. Dar iarăşi, dobânzile, chiar dacă cresc, vor rămâne real-negative ceea ce este un stimul pentru cei care se finanţează. Ce contează pentru investitori este dobânda-reală şi din păcate este un factor negativ pentru cei care economisesc. (...) Dobânzile pe care le plăteşte guvernul în momentul de faţă nu sunt record. Au fost record atunci când erau dobânzi de 2,6% la titlurile de stat pe 10 ani. Acele au fost maxime istorice. Dobânzi de 6-7% am mai avut în România. (...) Perioada dobânzilor mici este cam istorie în momentul de faţă. (...) Dar încă odată: inflaţie mai mare decât dobânzile creează un mediu relativ stimulativ pentru investiţii. Dobânda-reală este negativă".

Economistul a mai spus că economia probabil va stagna în al doilea trimestru din acest an, însă va accelera ulterior în partea secundară a anului.

"Noi anticipăm anul acesta o creştere economică mai mică decât anticipam iniţial. Prognoza noastră iniţială era de 4,7%, am modificat-o recent la 2,2%. Avem incertitudini foarte mari, totul depinde de (...) conflictul militar din Ucraina. Este clar că peste tot în lume, şi în Europa şi pe alte continente, condiţiile economice s-au deteriorat. Estimările noastre arată că în primul trimestru avem o creştere economică. (...) Au fost lucruri bune în industrie, în comerţul cu amănuntul, cifre bune. Industria după ce a avut o evoluţie foarte proastă în trimestrul trei din anul trecut, pe finalul anului trecut - noiembrie, decembrie şi apoi ianuarie - au fost cifre mult mai bune ceea ce ne face încrezători că pe trimestrul întâi am avut încă creştere economică. Pe trimestrul doi vedem o stagnare, după care vedem o recuperare pe trimestrul trei şi trimestrul patru", a afirmat Dumitru.

Potrivit acestuia, inflaţia probabil o să fie mai mare decât se anticipa pentru o perioadă mai lungă de timp. Dumitru mai avertizează că preţurile la energie nu vor mai reveni la nivelurile de dinainte de pandemie.

"Problema preţurilor la energie cred că este o problemă mai de termen îndelungat. Să nu credem în iluzia că preţurile vor reveni la un nivel scăzut pentru că probabil nu se va întâmpla şi nu s-ar fi întâmplat nici fără războiul acesta pe care îl vedem în vecinătatea noastră. Această tranziţie verde despre care discutăm la nivel european a pus presiune pe preţurile la energie din combustibilii fosili de care suntem foarte dependenţi astăzi, ca economie europeană şi numai. Războiul nu face decât să accentueze această presiune pe preţurile la energie", a arătat Ionuţ Dumitru.

• Andrei Cionca: "Companiile încearcă să-şi aleagă acum partenerii cei mai siguri, care ştiu că pot să se aprovizioneze, să producă şi să livreze"

Andrei Cionca, CEO Impetum Group, a afirmat la rândul său că există un uşor optimism în mediul de afaceri, cel puţin un optimism de moment după rezultatele bune din primul trimestru al anului.

"Noi am avut o întâlnire de 2 zile cu toate companiile din portofoliul ROCA, companii diverse, din zona de producţie industrială, companii agricole, de servicii şi logistică. Şi da, există un optimism în acest moment şi multe companii din portofoliul nostru au avut un prim trimestru din 2022 istoric, cel mai bun din punct de vedere istoric. Vedem lumea în acest moment ca o sumă sau o contrapondere între nişte ameninţări pe care le vedem şi care se leagă în principal de lanţuri de aprovizionare, de pieţe mari care erau surse de materii prime şi de probleme de logistică pe care le întâmpinăm. Deci toate aceste ameninţări grupate, pe de o parte, iar pe de altă parte avem riscurile", a explicat Cionca.

Acesta a indicat că orice creştere a preţurilor cu input-urile poate fi susţinută şi inclusă în preţ de către producători, importantă pentru ei fiind livrarea bunurilor.

"Un efect este că se pune accentul mult mai mult de către producători pe livrarea la timp, nu neapărat pe preţ. Senzaţia este că putem îngloba orice creştere (de preţ) la materii prime atâta timp cât suntem în stare, logistic, să livrăm la timp. Ăsta va fi probabil criteriul pe care se vor cerne câştigătorii acestei crize de pierzători. Vedem şi un alt fenomen, o fugă spre siguranţă: partenerii de afaceri încearcă să-şi aleagă acum partenerii cei mai siguri, de care ştiu absolut sigur că pot să se aprovizioneze, să producă şi să livreze. Credem că cei mai mari şi mai puternici şi mai solizi din punct de vedere financiar vor fi favorizaţi - în dauna celor mici asupra cărora iar planează această incertitudine a livrărilor la timp", a afirmat Andrei Cionca.

Directorul Impetum Group a adăugat: "Noi vedem astăzi trei ameninţări mari: în primul rând este o criză de îngrăşăminte chimice. Ca urmare a crizei energetice s-a închis Azomureş. Ne-am bazat toţi pe nişte îngrăşăminte care veneau din Ucraina şi Rusia şi în momentul de faţă companii mari ruseşti sunt supuse sancţiunilor şi nu mai pot furniza aceste îngrăşăminte chimice, iar în Ucraina există această incertitudine pentru viitor. Pe lângă problema aceasta cu îngrăşămintele se adaugă problemele cu anumite seminţe hibride care veneau din Ucraina şi care vor afecta în special (culturile) de floarea soarelui şi de porumb. Vor afecta puternic producţia agricolă care va fi în România, dacă nu găsim repede soluţii pentru înlocuirea acestor seminţe hibrid. De asemenea, să nu uităm că Rusia şi Ucraina exportau cantităţi foarte mari de cereale, 20% din piaţa mondială. Asta trebuie să ne ridice întrebări cu privire la cum vor fi afectate lanţurile de panificaţie, pe de o parte, şi creşterea animalelor pe de altă parte. Trebuie să fim foarte flexibili şi să găsim soluţii foarte rapide. (...) Inclusiv pe partea de logistică: să nu uităm că portul din Constanţa este în momentul de faţă supraîncârcat datorită faptului că o mare parte din logistică s-a mutat pe Constanţa. Vor fi blocaje foarte mari, dar asta naşte şi oportunităţi - cine are capacităţi mari de stocare va fi avantajat pentru că aceste mărfuri nu vor putea fi mutate atât de repede".

• Cristian Agafiţei, consilier de stat la cancelaria primului-ministru: "Încercăm să susţinem mediul de afaceri"

Cristian Agafiţei, consilier de stat la cancelaria primului-ministru, a afirmat şi el în cadrul dezbaterii că guvernul va anunţa săptămâna viitoare noi măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.

"Anul a început foarte bine, evident nu se aştepta nimeni la un război la graniţă, mai ales după ce am ieşit dintr-o pandemie. (...) Sau se aştepta, dar nu se ştia data exactă a începerii. După pandemie, după ce am încercat să depăşim o criză energetică, iată că a început un război. Pentru ţară şi pentru economie este bine că suntem în NATO şi beneficiem din cele mai bune garanţii de securitate (...) suntem de partea bună a zidului de data aceasta. De la guvern încercăm să anticipăm şi să gestionăm toate crizele care vin ca urmare a acestui război şi a crizei energetice. Avem nişte măsuri în lucru care vor ieşi la începutul săptămânii viitoare şi prin care încercăm să susţinem mediul de afaceri. Există nişte probleme pe lanţurile de aprovizionare în mod deosebit şi mulţi furnizori de materii prime erau din Rusia şi din Ucraina şi asta afectează direct companii mari din România, chiar producătoare de automotive şi din industria prelucrătoare. Încercăm să găsim soluţii, ne uităm spre alţi furnizori. Întrebarea este dacă alţi furnizori vor putea să preia necesarul de materii prime care se va naşte odată cu închiderea pieţelor din Rusia şi din Ucraina", a spus Agafiţei.

Potrivit acestuia, guvernul lucrează în prezent la o strategie de atragere a companiilor din Belarus, Rusia şi Ucraina care doresc să vină spre Europa.

"Credem că va ieşi săptămâna viitoare, din guvern, un memorandum (cu această strategie). Încercăm să susţinem cât putem de mult mediul de afaceri", a mai afirmat Cristian Agafiţei.

Acesta a evitat să comenteze asupra unei revizuiri oficiale a cifrelor de creştere economică ca urmare a războiului din Ucraina.