IORDACHE - ÎNGERUL INFRACTORILOR Mai întâi Şova; se pregăteşte Dragnea

Decizia completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­tiţie (ICCJ) care, ieri, a admis contestaţia depusă de Dan Şova, fostul ministru al Transporturilor, constituie un precedent judiciar favorabil politicienilor condamnaţi definitiv, în ultimii ani, pentru fapte de corupţie.

Faptul că Instanţa Supremă a ţinut cont de decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019 prin care se stipulează că ÎCCJ este obligată să aibă completuri de trei judecători specializate pe cazuri de corupţie şi a retrimis întregul dosar al lui Dan Şova la instanţa de fond pentru rejudecarea în întregime, îi poate folosi fostului lider PSD, Liviu Dragnea, care, săptămâna trecută, în nume personal, a depus o contestaţie în anulare a deciziei definitive de condamnare. Liviu Dragnea nu poate folosi chiar aceleaşi considerente ca Dan Şova, paragraful al doilea al deciziei CCR din 3 iulie îi este nefavorabil. Paragraful arată că, în privinţa cauzelor înregistrate pe rolul ÎCCJ şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

Din acest motiv, Dragnea a contestat compunerea completului de cinci judecători care l-a condamnat definitiv, la 3 ani şi 6 luni de închisoare, în 27 mai, pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

Alte surse susţin că, în acest caz, Dragnea ar putea invoca faptul că al doilea paragraf al deciziei CCR încalcă principiul egalităţii de şanse în procesul penal şi principiul privind tratamentul judiciar echitabil pentru toţi cetăţenii. Astfel, ar creşte şansele ca dispoziţiile deciziei CCR să se aplice, ulterior, şi lui Liviu Dragnea.

• Practică neunitară la nivelul ÎCCJ

În privinţa deciziei de ieri, din cazul Şova, se poate observa că, în cadrul aceleiaşi Secţii Penale a ÎCCJ, există două opinii diferite cu privire la întinderea efectelor deciziei CCR din 3 iulie privind completurile specializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul judecării apelului depus de Darius Vâlcov, condamnat în primă instanţă de un complet de 3 judecători, la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu şi spălare de bani, un alt complet de 5 judecători al ÎCCJ a decis, la mijlocul săptămânii trecute, să sesizeze, înainte de judecarea efectivă a apelului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aplicabilitatea deciziei CCR din 3 iulie 2019. Magistraţii acestui complet au solicitat opinia colegilor europeni cu privire la normele aplicabile legate de specializarea instanţei. În cazul Vâlcov, completul de cinci al ÎCCJ a preferat să aştepte opinia CJUE care va stabili dacă decizia CCR este aplicabilă şi dosarelor pentru care a fost pronunţată deja o sentinţă, fie ea şi nedefinitivă.

La fel au stat lucrurile, ieri, la Înalta Curte şi în dosarul fostului ministru al Energiei Constantin Niţă, ce are o condamnare de 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Magistraţii ÎCCJ au decis să sesizeze CJUE în legătură cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale privind rejudecarea unor dosare de corupţie.

În cazul Dan Şova, un alt complet de cinci judecători a ales, ieri, să se pronunţe direct şi să stabilească rejudecarea întregului dosar din cauza nespecializării completului de la fond, conform deciziei CCR.

Avem, aşadar, două opinii diferite, două soluţii diferite în interiorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar acest lucru creează confuzie în rândul cetăţenilor. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul unei astfel de situaţii, ar trebui să se întrunească completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte ca să rezolve această situaţie de practică judiciară neunitară.

Doar că nimeni din conducerea ÎCCJ nu pare dispus să facă acest lucru şi există riscul ca decizia din cazul Şova să fie invocată drept precedent judiciar favorabil şi în cazul contestaţiei în anulare depusă de Liviu Dragnea. Decizia de ieri îi dă speranţe fostului lider al PSD că poate ieşi din închisoare mai repede decât a stabilit instanţa.

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care mulţi magistraţi au ieşit la pensie în ultimii ani şi instanţele, inclusiv ÎCCJ, se confruntă cu un deficit acut de judecători.

Mai mult, viciul invocat pentru anularea unor sentinţe definitive este unul ipotetic, chiar dacă el este statuat printr-o decizie a CCR luată cu majoritate simplă, de 5 la 4. Astfel de "portiţe" sunt echivalente cu eliberarea puşcăriaşilor, pe baza recursului compensatoriu, din cauza condiţiilor proaste de detenţie.

În ultimii trei ani, se pare că PSD şi CCR s-au ocupat intens de condiţiile de detenţie ale infractorilor condamnaţi şi de eliberarea lor. Acest lucru s-a petrecut sub atenta supraveghere a lui Florin Iordache. Ceea ce a făcut Iordache se potriveşte unui scenariu plauzibil: pare că nu a avut altă grijă decât să îl scape pe Liviu Dragnea de puşcărie, iar pentru acest lucru a pus totul la bătaie, chiar şi funcţia de ministru al justiţiei.

În demersurile sale, Florin Iordache a beneficiat de colaborarea cu Tudorel Toader, care a zdruncinat combaterea corupţiei. În idealul lor comun, de favorizare a infractorilor, ei au fost însoţiţi de corul "divin" al majorităţii constituite în cadrul Curţii Constituţionale a României care a emis decizie după decizie pentru punerea în practică a planurilor celor doi.