Rata de schimb ar trebui să rămână într-o zonă de echilibru, deoarece o apreciere excesivă a leului ajută dezinflaţia pe termen scurt, dar ar putea aduce dezavantaje pe termen mediu şi lung, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale.
Domnia sa a precizat: "Pe termen scurt ne poate ajuta aprecierea, dar nu suntem interesaţi de o influenţă pe termen scurt, ci o influenţă sustenabilă şi pe termen lung, cu alte cuvinte cursul să rămână în zona de echilibru.
Nu credem că o apreciere excesivă a leului este sustenabilă. Nefiind sustenabilă, o apreciere ne va dezavantaja pe termen mediu. Există o asimetrie în ceea ce priveşte impactul cursului de schimb în inflaţie. Aprecierea acţionează cu întârziere, în timp ce o depreciere acţionează imediat şi cu impact în anticipaţii".
Domnia sa a adăugat că de mulţi ani nu a mai văzut un aflux atât de mare de rapoarte pozitive la adresa ţării noastre, iar acest lucru pune presiune pe cursul de schimb, atrăgând fonduri volatile.
Guvernatorul Băncii Centrale a declarat: "Un flux de capitaluri volatile ne complică. Ne ajută pe termen scurt, dar s-ar putea să ne taie craca pe termen mediu şi lung".
Domnia sa a adăugat că fluxurile volatile de capitaluri dau risc de abatere în jos pe termen scurt a prognozei de inflaţie şi în sus pe termen lung.
Întrebat dacă aprecierea leului are fundamente, Mugur Isărescu a declarat: "Parţial împărtăşesc opinia că aprecierea e bazată pe fundamente, pentru că a venit nu neapărat din operaţiuni ale BNR, pe care nu le comentăm".
În plus domnia sa a mai precizat: "Nu suntem în situaţia unei aprecieri de durată a cursului, nu avem aceste date".
Cât despre corectarea inflaţiei prin aprecierea leului, guvernatorul Băncii Centrale a precizat că întărirea cursului nu a fost un scop în sine al BNR, dar a ajutat la corectarea preţurilor de import în jos sau cel puţin nu au fost împinse în sus.
Moneda naţională s-a întărit, de la începutul anului, cu 3,82% în raport cu euro şi cu 13,73% faţă de dolar.