Isărescu spune că nu vrea să preia protecţia consumatorilor bancari, dar că o acceptă

Guvernatorul Băncii Naţionale a României s-a exprimat pentru prima dată public referitor la transferul atribuţiilor de protecţie a consumatorilor din subordinea ANPC la banca centrală. Deşi a vrut să pară categoric, Mugur Isărescu a apărut mai degrabă indecis. Pe parcursul întregului său discurs din deschiderea unei conferinţe care a avut ieri loc la sediul BNR, Guvernatorul Isărescu a susţinut că supravegherea bancară şi protecţia consumatorilor intră în conflict, dar a subliniat că, dacă legiuitorul decide, Banca Naţională va prelua şi sarcina de a-i proteja pe consumatorii bancari, însă numai în cadrul unei direcţii total separate de cea de supraveghere, care să se numească altfel şi care să fucnţioneze într-o altă clădire decât banca centrală.

Într-o a doua intervenţie, care a urmat-o pe cea a lui Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei Juridice din BNR - acesta opinând că supravegherea prudenţială a băncilor şi protecţia consumatorilor sunt complementare, nicidecum conflictuale -, Mugur Isărescu a revenit şi a repetat că cele două sunt conflictuale, chiar dacă ele pot conlucra şi se pot completa la un moment dat, având rezultate bune.

De altfel, Guvernatorul a repetat în mai multe ocazii, de-a lungul anilor, că BNR se ocupă de reglementarea şi de supravegherea sistemului bancar şi nu de protecţia consumatorilor.

Cu toate acestea, în noiembrie 2022, într-o scrisoare adresată Parlamentului, citată de presă, Mugur Isăerescu exprima pentru prima dată intenţia Băncii Naţionale de a redeveni Autoritate de protecţie a consumatorilor, cum era înainte de 2008: "La nivelul Băncii Naţionale a României au fost elaborate propuneri de ordin legislativ în vederea stabilirii unui cadru legal prin care să fie alocate BNR competenţe privind protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiar-bancare. Prin acest demers se urmăreşte preluarea de către Banca Centrală a atribuţiilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în ceea ce priveşte produsele şi serviciile financiar-bancare furnizate de entităţile aflate în aria de competenţă a Băncii Naţionale a României, potrivit cadrului legal în vigoare, fără a modifica pe fond conţinutul sau modul de exercitare a acestor competenţe. Propunerile legislative, astfel formulate, urmează să fie comunicate iniţiatorului legislativ, în vederea promovării proiectului de act normativ pentru a fi supus dezbaterii parlamentare".

Ieri, şeful băncii centrale a subliniat că s-a făcut o confuzie între supravegherea bancară şi protecţia conumatorilor, după criza din 2008 şi mai ales după criza creditelor în franci elveţieni (CHF). Guvernatorul a precizat: "Sistemul bancar nu este o joacă, nu ai cum să transferi economisirile de la cei care au disponibilităţi spre cei care au nevoie de finanţare. Dacă dispare sistemul financiar bancar, atunci nu mai funcţionează economia. Protecţia consumatorilor este chiar conflictuală cu protecţia băncilor. Când ai o criză bancară, ai zece milioane de mici depunători pe care trebuie să-i aperi. Asta înseamnă protecţia sistemului bancar. Cei care iau credite ar cam trebui să aibă grijă de ei".

Mugur Isărescu subliniază că este dificil ca o direcţie din cadrul Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să aibă grijă de consumatorii bancari şi că, în acest context, se pune problema transferului acestui serviciu de la ANPC la BNR. Şeful Băncii Naţionale consideră, însă, că departamentul de supraveghere bancară nu are nicio legătură cu cel pentru protecţia debitorilor: "Dacă legiuitorul va stabili acest lucru, atunci va exista o direcţie total separată. Părerea mea este că va trebui să se numească altfel decât supraveghere. Cei de la supraveghere chiar îi spun băncii să ia banii înapoi de la debitor, pentru că sunt ai deponentului: «Strânge-l pe debitor să-ţi dea banii înapoi, că trebuie să-i returnezi deponentului!» Acest lucru nu sună a protecţia debitorilor. Cele două direcţii trebuie să fie separate, să se numească diferit, să funcţioneze chiar în clădiri separate, pentru că au funcţii deosebite. Hai să fim cu capul pe umeri şi cu mintea liberă! Trebuie găsit un punct de echilibru, iar decizia este una dificilă. Dacă însă executivul şi legislativul va lua o decizie în acest sens, atunci suntem pregătiţi să ne ocupăm şi de protecţia consumatorului de servicii financiare, dar separat de ceea ce facem aici şi numai sub o decizie legislativă".

Orice scandal bancar distruge credibilitatea băncii centrale, iar acest lucru este grav, opinează Mugur Isărescu, apreciind că, dacă o serie de bănci centrale europene au acceptat să aibă în subordine şi protecţia consumatorilor, atunci şi BNR va putea face acest lucru, orice conflict rezolvându-se mai uşor cand are loc între două direcţii de sub acelaşi acoperiş.

În opinia lui Alexandru Păunescu, nu doar că BNR poate avea şi protecţia consumatorilor din perspectivă legală, dar este şi obligată moral în acest sens. Având în vedere atribuţiile BNR de supraveghetor prudenţial, complementaritatea atribuţiilor Băncii Naţionale cu sarcini legate de protecţia consumatorului ar permite o abordare integrată, apreciază acesta, subliniind că supravegherea prudenţială şi protecţia consumatorilor sunt două părţi interconectate care, împreună, contribuie la un sistem financiar mai stabil: "O protecţie adecvată a consumatorilor contribuie la stabilitatea sistemului financiar. O problemă legată de protecţia consumatorului poate genera instabilitate financiară. (...) Complementaritatea dintre atribuţiile de supraveghere prudenţială şi cele de protecţie a consumatorilor în cadrul Băncii Naţionale devine esenţială. O abordare integrată poate consolida stabilitatea financiară, poate reduce riscurile sistemului bancar şi poate proteja interesele consumatorilor. Prin coordonare şi cooperare eficientă se poate construi un sistem bancar mai sigur şi mai transparent, promovând, astfel, dezvoltarea economică durabilă şi încrederea consumatorilor în pieţele financiare. Complementaritatea dintre cele două aduce avantaje semnificative - supravegherea prudenţială previne riscurile bancare şi menţine stabilitatea financiară, iar protecţia consumatorilor asigură încrederea în serviciile financiare şi promovează relaţii transparente şi corecte între bănci şi consumatori".

Raportul dintre cele două atribuţii este, aşadar, de complementaritate şi în niciun caz de conflict, a reiterat Alexandru Păunescu, menţionând că acest raport de interdependenţă trebuie stabilit explicit la nivel de reglementare.

Avocatul Valeriu Stoica evidenţiază că, în primul rand, abordarea instituţiilor de supraveghere şi reglementare trebuie să fie neutrală, identificându-se cele mai bune soluţii în acest sens: "Cred că soluţia din ţările vecine - această atribuţie de a preveni conflictele din piaţă - poate fi îndeplinită foarte bine de banca centrală. Există rezultate pozitive în alte părţi. Primul avantaj este scopul pe care îl are BNR, respectiv stabilitatea financiară. Apoi atribuţiile pe care le are pentru a îndeplini acest scop. Mai este vorba şi despre competenţa pe care o au specialiştii din BNR şi mai ales despre proba permanentă pe care o dă Banca Naţională - proba neutralităţii. Fără acest principiu, reglementarea şi supravegherea riscă să nu fie imune la populism. Este nevoie de o iniţiativă legislativă în acest domeniu, iar partizanatul n-ar trebui să funcţioneze în acest caz. Partidele politice prin definiţia lor sunt partizane, dar stabilitatea financiară nu este interesul unui segment electoral, este interesul tuturor. Atunci, o soluţie rezonabilă ar fi adoptarea unui proiect legislativ care să prevadă transferul protecţiei consumatorului la BNR".

Relaţia dintre consumatori şi bănci nu este un joc cu sumă nulă, adică dacă cineva face profit nu trebuie ca altcineva să facă pierdere, spune George-Cristian Tuţă, Chestor în Camera Deputaţilor, apreciind că este nevoie să eliminăm conflictul dintre cele două tabere: "Sunt dispus să construim acest cadru legal care să permită Băncii Naţionale a României să preia atribuţiile de protecţie a consumatorului. Nu sunt singur în această luptă în Parlament, am avut deja discuţii pe subiect şi suntem mai mulţi de accord cu acesta".

Prevederea legislativă este stipulată în cadrul propunerii privind modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii incluziunii financiare. Printre altele, proiectul de lege modifică art. 4, lit. a, din Legea 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, prin înlocuirea ANPC cu BNR, ca autoritate competentă în domeniu.

Desigur, reprezentanţii ANPC nu sunt de accord cu acest proiect. Horia Constantinescu, preşedintele ANPC, ne-a spus, recent, că fiecare dintre cele două instituţii trebuie să îşi desfăşoare activitatea aşa cum este prevăzut în actuala lege: "Spuneau latinii - «Qui custodit eos qui custodiun?» (cine-i păzeşte pe cei care păzesc?). Dacă la acest moment păzim drepturile consumatorilor, sunt convins că ar trebui să continuăm să o facem, mai ales că multe dintre cauze au fost câştigate de ANPC, adică nu am făcut chiar rău acest lucru. Mă aştept chiar ca, la un moment dat, să se înţeleagă că avem nevoie de acte normative noi şi de pârghii suplimentare, nu de diminuarea acestora, pentru a efectua serviciul de protecţie a consumatorului financiar-bancar la nivel optim".

• Eugen Rădulescu, BNR: "Sistemul bancar o duce mai mult decât onorabil"

Sistemul bancar din ţara noastră o duce mai mult decât onorabil, a evidenţiat, ieri, Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, subliniind că sectorul nostru bancar se află în "zona verde" cu toţi cei opt indicatori calculaţi de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), situându-ne deasupra mediei europene din acest punct de vedere: "Suntem în cel mai bun grup cu toţi cei opt indicatori şi este prima oară de când a început perioada de implementare a tabloului de monitorizare. De aceea sistemul bancar este o parte a soluţiei, nu o parte a problemei, în momentul de faţă".

Printre altele, Eugen Rădulescu a punctat că, în ultimele decenii, avem o evoluţie spectaculoasă a economiei, în acest an având un PIB de 1.600 de miliarde de lei, iar decalajele de bunăstare fiind diminuate. Reversul medaliei, însă, este reprezentat de deficitele gemene, avertizează reprezentantul BNR: "Avem deficitul bugetar şi deficitul de cont curent, care reprezintă o problemă majoră pentru stabilitatea macrofinanciară. Nu vom avea stabilitate macrofinanciară dacă aceste două probleme nu sunt rezolvate. (...) Ne luptăm ca singura ţară cu deficit excesiv în Uniunea Europeană. Şi, nicio surpriză, deficitul de cont curent este foarte, foarte mare, pentru că cele două sunt legate foarte strâns".

Eugen Rădulescu a completat: "În timp ce, la nivel macroprudenţial, obiectivul final este evitarea costurilor economice ale instabilităţii financiare, la nivel microprudenţial obiectivul este protecţia consumatorului, atât ca investitor, cât şi ca deponent, pentru că, dacă pică o bancă, atunci acţionarul plăteşte. Avem un mix care cuprinde politica macroprudenţială, politica fiscală, politica microprudenţială, politica monetară şi politica concurenţială, toate cele cinci interacţionând pentru asigurarea funcţionării bune a economiei naţionale".

• Alexandru Păunescu, BNR: "O problemă legată de protecţia consumatorilor poate genera instabilitate financiară"

În ultimele decenii, piaţa financiară a evoluat complex şi rapid şi, în noul context, nu este suficient ca Banca Naţională să se concentreze doar pe instituţiile financiare, aceasta trebuind să fie atentă şi la consumatorul de servicii financiare, susţine Alexandru Păunescu, Directorul Direcţiei Juridice din cadrul Băncii Naţionale a României.

Acesta a menţionat: "După criza din 2008, BNR a primit o serie de solicitări şi de plângeri din partea consumatorilor şi a unor asociaţii de protecţie a consumatorilor cu privire la chestiuni care ţin de modul în care funcţionează sau nu funcţionează contractele pe care respectivii consumatorii le au încheiate cu băncile comerciale. Răspunsul nostru clasic de la acel moment şi în continuare este că Banca Naţională a României nu are atribuţii în domeniul protecţiei consumatorului şi nici nu se poate implica în rezolvarea unor chestiuni care ţin de contract încheiate între clienţi şi bănci. (...) Complementaritatea dintre atribuţiile de supraveghere financiară si cele de protecţie a consumatorilor este o componentă esenţială a unui cadru robust din piaţă, iar colaborarea dintre BCE şi EBA este un exemplu în acest sens".

Alexandru Păunescu spune că, la nivel european, din cele 17 bănci centrale care au direcţie de supraveghere prudenţială, zece au şi department de protecţie a consumatorilor de ani de zile: "Vorbim de dezvoltarea cadrului legislativ privind protecţia consumatorului, de exercitarea supravegherii instituţiilor de credit din perspectiva asigurării respectării cadrului legal al protecţiei consumatorilor, de interzicerea practicilor incorecte neloiale şi discriminatorii, de evaluarea legitimităţii unor plângeri pe care consumatorii le transmit la băncile centrale respective, de promovarea transparenţei şi a corectitudinii în relaţiile dintre intermediari şi clienţii acestora, de transparenţa informaţiilor oferite consumatorilor şi, în general, de respectarea cadrului de reglementare pentru produsele şi serviciile financiare, de soluţionarea plângerilor, de implementarea şi coordonarea activităţii de educaţie financiară. Banca centrală a României oricum este implicată în această educaţie financiară fără a avea prevăzut acest lucru la nivel de reglementare.

Părerea mea este nu doar că BNR poate avea şi protecţia consumatorilor din perspectivă legală, dar este obligată moral. Având în vedere atribuţiile BNR de supraveghetor prudenţial, complementaritatea atribuţiilor Băncii Naţionale cu sarcini legate de protecţia consumatorului ar permite o abordare integrată. Supravegherea prudenţială şi protecţia consumatorului sunt două părţi interconectate care, împreună, contribuie la un sistem financiar mai stabil".

Alexandru Păunescu subliniază că, la nivel european, există o singură autoritate - Autoritatea Bancară Europeană - care emite ghiduri, atât în privinţa protecţiei consumatorului, cât şi în domeniul prudenţei bancare.

"O protecţie adecvată a consumatorilor contribuie la stabilitatea sistemului financiar", conchide reprezentantul BNR, apreciind că o problemă legată de protecţia consumatorului poate genera instabilitate financiară: "Protecţia consumatorului de servicii financiare trebuie să existe! Protecţia consumatorilor nu reglementează costurile, nu reglementează comisioanele şi nu îşi propune să intervină asupra modelului de business al băncilor, ci are ca scop să contrabalanseze asimetria informaţiilor în raportul contractual dintre bancă şi consumator, prin garantarea unor pârghii de transparenţă şi prin informarea consumatorului.Toate aceste politici contribuie la întărirea capacităţii consumatorilor de a lua cele mai bune decizii în raport cu situaţia lor financiară. O bună informare asupra serviciilor financiar-bancare presupune nu numai înţelegerea clauzelor contractuale asumate în relaţia cu banca, ci şi o minimă înţelegere a fenomenului economic, a mecanismului efectiv de creditare, de exemplu. Prin expertiza pe care o deţine, putem să spunem că Banca Naţională a României este cea mai măsură să se asigure de educaţia financiară a consumatorilor, fiind deja implicată în diverse proiecte de acest gen, acesta nefiind singurul aspect legat de protecţia consumatorilor în care banca centrală este deja implicată. Înfiinţarea Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar a avut loc în 2015, prin coordonarea acestui proiect de către Banca Naţională a României.

Astfel, complementaritatea dintre atribuţiile de supraveghere prudenţială şi cele de protecţie a consumatorului în cadrul Băncii Naţionale devine esenţială. O abordare integrată poate consolida stabilitatea financiară, poate reduce riscurile sistemului bancar şi poate proteja interesele consumatorilor. Prin coordonare şi cooperare eficientă se poate construi un sistem bancar mai sigur şi mai transparent, promovând, astfel, dezvoltarea economică durabilă şi încrederea consumatorilor în pieţele financiare. Complementaritatea dintre cele două aduce avantaje semnificative - supravegherea prudenţială previne riscurile bancare şi menţine stabilitatea financiară, iar protecţia consumatorilor asigură încrederea în serviciile financiare şi promovează relaţii transparente şi corecte între bănci şi consumatori".

Raportul dintre cele două atribuţii este, aşadar, de complementaritate şi în niciun caz de conflict, a reiterat Alexandru Păunescu, menţionând că acest raport de interdependenţă trebuie stabilit explicit la nivel de reglementare.

• Avocatul Valeriu Stoica: "Pe piaţa creditelor e loc de negociere şi de compromis"

Pe piaţa creditelor este loc de negociere şi este loc de compromis, consideră avocatul Valeriu Stoica, specialistul fiind de părere că, în acest domeniu, vorbim despre o situaţie litigioasă artificială: "Profesioniştii au interese comune, cadrul de joc defineşte regulile acestor interese, este deci evident că şi divergenţe de interes există. Însă e nevoie să eliminăm factorii care alimentează artificial această situaţie şi vorbim aici şi de un deficit intelectual. Există un deficit de educaţie financiară şi contractuală, iar din partea profesioniştilor din acest domeniu abordările nu sunt întotdeauna cele mai potrivite. Principiul neutralităţii este fundamental. În acest domeniu, Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB) s-a dovedit a fi o soluţie inspirată, viabilă. Doar că acest centru rezolvă ceea ce deja s-a produs. Dar profilaxia este mai importantă decât terapeutica".

În acest context, Valeriu Stoica subliniază că, în primul rand, abordarea instituţiilor de supraveghere şi reglementare trebuie să fie neutrală, identificându-se cele mai bune soluţii în acest sens: "Cred că soluţia din ţările vecine - această atribuţie de a preveni conflictele din piaţă - poate fi îndeplinită foarte bine de banca centrală. Există rezultate pozitive în alte părţi. Primul avantaj este scopul pe care îl are BNR, respectiv stabilitatea financiară. Apoi atribuţiile pe care le are pentru a îndeplini acest scop. Mai este vorba şi despre competenţa pe care o au specialiştii din BNR şi mai ales despre proba permanentă pe care o dă Banca Naţională - proba neutralităţii. Fără acest principiu, reglementarea şi supravegherea riscă să nu fie imune la populism. Este nevoie de o iniţiativă legislativă în acest domeniu, iar partizanatul n-ar trebui să funcţioneze în acest caz. Partidele politice prin definiţia lor sunt partizane, dar stabilitatea financiară nu este interesul unui segment electoral, este interesul tuturor. Atunci, o soluţie rezonabilă ar fi adoptarea unui proiect legislativ care să prevadă transferul protecţiei consumatorului la BNR".

• George Tuţă, Camera Deputaţilor: "În Parlament se discută trecerea protecţiei consumatorilor la BNR"

Relaţia dintre consumatori şi bănci nu este un joc cu sumă nulă, adică dacă cineva face profit nu trebuie ca altcineva să facă pierdere, spune George-Cristian Tuţă, Chestor în Camera Deputaţilor, apreciind că este nevoie să eliminăm conflictul dintre cele două tabere: "Relaţia dintre consumator şi furnizorul de servicii trebuie să fie una corectă, iar BNR trebuie să transmită această relaţie de încredere, prin educarea furnizorilor şi a consumatorilor: "Un ban protejat începe cu un om educat, educaţia financiară este un element esenţial în această ecuaţie. Este clar că Banca Naţională a României poate să aibă un rol proeminent în procesul de protecţie a consumatorului. (...) Pentru a face acest transfer de încredere între sistemul bancar şi consumatori, avem în dezbatere finală, în Parlament, un proiect prin care ne propunem creşterea incluziunii financiare, prin generarea unui acces cât mai mare al cetăţenilor la serviciile de bază pe care să le utilizeze, dar şi prin obligativitatea statului de a lucra cu serviciile bancare şi de a-i ajuta pe români să interacţioneze mult mai facil şi mult mai rapid cu statul, insistând pe educaţia financiară.(...) Vin în faţa dumneavoastră cu trei propuneri clare: în primul rand Legea Zilei Educaţiei Financiare, pe care o avem în fiecare an în 11 aprilie - mi-aş dori să o trecem şi în Cartea Recordurilor şi să doborâm recordul BCR de 13.230 de oameni educaţi financiar (...); în al doilea rand este în consultare publică de mai bine de un an Strategia de Educaţie Financiară, iar aici este nevoie de implicarea câtorva oameni pentru a fi adoptată în Guvern - cred că până la finalul acestui an ar trebui să o avem adoptată, iar de la 1 ianuarie 2024 se începem să o implementăm şi, în al treilea rand, sunt dispus să construim acest cadru legal care să permită Băncii Naţionale a României să preia atribuţiile de protecţie a consumatorului. Nu sunt singur în această luptă în Parlament, am avut deja discuţii pe subiect şi suntem mai mulţi de accord cu acesta. Putem să ducem la cap acest demers împreună, pentru că atunci când oamenii lucrează împreună miracolele nu sunt imposibile".