Italian Design Day (Ziua Designului Italian), Institutul Italian de Cultură din Bucureşti prezintă expoziţia Ugo La Pietra

Expoziţia face referire la cercetările lui Ugo La Pietra asupra relaţiei individ/mediu şi în special asupra spaţiului colectiv urban. Încă de la sfârşitul anilor '60, La Pietra a investigat teritoriul urban, expresie formalizată a contradicţiilor vieţii sociale: de la periferii (Grade de Libertate, Recuperare şi Reinventare) la amenajări urbane, semne care subliniază foarte bine diferenţa dintre traiul casnic şi traiul urban. "Amenajările Urbane" analizate de autor sunt o expresie emblematică a problemelor care afectează societatea noastră, de la lipsa unui proiect cultural până la proiectarea unui spaţiu colectiv de locuit. Expoziţia se dezvoltă printr-o serie de lucrări bidimensionale, mobilier, obiecte tridimensionale, filmări, o urnă de vot, buletine de vot pentru public. Secţiunile expoziţiei sunt: Analiză - A locui înseamnă a fi oriunde acasă la tine ("Design reconversion", 1979), Decodare - Interpretarea contradicţiilor urbane şi locative ("Oraşul fără moralitate", 2000), Metaproiecte - Amenajări urbane pentru colectivitate ("Pentru a mobila şi a locui în oraş", 2000), Referendum - Cel mai bun bolard ("Votaţi cel mai bun bolard pentru oraşul Milano", 2023), Locuri de decompresie - Amenajări urbane pentru colectivitate ("Recuperarea valorilor de mediu", 2023), Foişoare (2023).

Arhitect, artist, designer, teoretician dar mai ales experimentator neobosit, încă din anii '60, Ugo La Pietra continuă o reflecţie asupra relaţiei dintre om şi mediu, dintre spaţiul privat şi spaţiul public, sau dintre locuinţă şi contextul urban, regândind spaţiul colectiv şi obiectele care îl ocupă. [...] În procesul de creaţie al autorului, lucrările pun din nou stăpânire pe spaţiul public: pornind de la observarea realităţii urbane, acesta reuşeşte să creeze un punct de întâlnire între design şi amenajările urbane pentru a crea un mediu colectiv. În calitate de Institut Italian de Cultură ne-am dorit cu tărie această expoziţie a lui Ugo La Pietra la Romanian Design Week. Anul acesta festivalul, ajuns la cea de-a noua ediţie, se desfăşoară sub însemnul temei "Unlock the City", propunându-şi să investigheze modalităţile prin care creativitatea şi inovaţia pot modela oraşele de mâine. Considerăm că reflecţiile şi cercetările lui La Pietra, care se întind pe o perioadă de 50 de ani, asupra spaţiului colectiv urban, pot ajuta publicul Săptămânii Designului din România să "elibereze" potenţialul imaginaţiei colective şi al co-creării unui oraş mai prietenos, ajutând cetăţenii din Bucureşti să se reconecteze la oraş. (Laura Napolitano, Directoarea Institutului Italian de Cultură din Bucureşti).

Ugo La Pietra, născut în Bussi sul Tirino (Pescara) în 1938, originar din Arpino (Frosinone), trăieşte şi lucrează la Milano, unde în 1964 a absolvit Arhitectura la Institutul Politehnic. Arhitect de formaţie, artist, cineast, editor, muzician, caricaturist, profesor, din 1960 se defineşte ca cercetător în sistemul comunicării şi al artelor vizuale, îndreptându-se concomitent spre teritoriile artei şi creaţiei. Experimentator neobosit, a traversat diverse curente (de la pictura semnelor la arta conceptuală, de la Arta Narativă la cinematografia artistică) şi a folosit medii multiple, efectuând cercetări care s-au concretizat în teoria "Sistemului de dezechilibru" - expresie autonomă în cadrul Designului Radical - şi în teme sociologice importante precum "Casa telematică" (MoMA din New York, 1972 - Târgul de la Milano, 1983), "Relaţia dintre spaţiul real şi spaţiul virtual" (Trienala de la Milano 1979, 1992), "Casa neoeclectică" (Să locuieşti în timp, 1990), "Cultura Balneară" (Centrul Cultural Catolic, 1985/95). Şi-a prezentat munca prin numeroase expoziţii în Italia şi în străinătate, precum şi în diverse expoziţii la Trienala de la Milano, Bienala de la Veneţia, Muzeul de Artă Contemporană din Lyon, Muzeul FRAC din Orleans, Muzeul de Ceramică din Faenza, Fundaţia Ragghianti din Lucca, Fundaţia Mudima din Milano, Muzeul MA• GA din Gallarate. A susţinut mereu componenta umanistă, semnificativă şi teritorială a artei şi creaţiei într-un mod critic prin lucrări şi obiecte, printr-o activitate teoretică, didactică şi editorială.