IULIE FINANCIAR Deficit bugetar şi infecţie în creştere, dar pe hârtie proiect de relansare economică

Luna trecută a debutat furtunos încă din prima zi, când Guvernul a prezentat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, prilej cu care premierul Ludovic Orban a precizat: "Reclădim România este un program de investiţii şi de susţinere a dezvoltării economice a României. (...) Dezvoltarea economică, care trebuie să ducă la ridicarea nivelului de viaţă pentru fiecare cetăţean din această ţară, nu se poate baza decât pe investiţii, pe creşterea competitivităţii economiei româneşti a companiilor din România, iar, aici, guvernul trebuie să aibă viziune, voinţă, să mobilizeze resurse, să fie în dialog şi parteneriat cu mediul de afaceri pentru a găsi cele mai bune soluţii, pentru a asigura creşterea competitivităţii companiei româneşti. (...) De aceea, vrem să investim în modernizarea infrastructurii de transport, pentru a creşte competitivitatea companiilor, pentru a creşte atractivitatea României pentru investiţii care generează locuri de muncă, care generează dezvoltare, care generează la urma urmei şi venituri la bugetul de stat. De asemenea, în perioada care va veni, trebuie să vă spun limpede că investiţiile care se derulează de către Guvern, de către companiile statului, se vor accelera".

Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a arătat: "Românii merită o reţea de autostrăzi la nivel european, un sistem energetic puternic în plan naţional şi regional, industrii şi servicii competitive. Putem avea toate acestea numai prin accelerarea proiectelor majore de investiţii, într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă. (...) Însă orice plan de investiţii ambiţios necesită finanţare pe măsură. Din acest motiv, fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre.

România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanţare şi de dezvoltare, şi nici să urmărească mize mici, de moment, legate eventual de interese electorale. Este important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanţare, cum sunt, de exemplu, iniţiativa SURE şi Planul european de redresare economică. (...) Cu sprijinul acestora, vom putea susţine întreprinderile mici şi mijlocii, cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele de transport transeuropene, toate cu scopul de a stimula creşterea economică şi de a crea locuri de muncă productive şi cât mai bine plătite, pentru românii din ţară, dar şi pentru cei care se întorc acasă din străinătate".

De altfel, în legătură cu fondurile europene, în 21 iulie, după şedinţa Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că ţara noastră are o alocare de 80 miliarde euro în perioada 2020-2027.

Imediat după lansarea noului plan, liderii social-democraţi au declarat că documentul nu este decât un copy-paste actualizat al liberalilor după programul de guvernare pe care PSD l-a propus alegătorilor în anul 2016.

• Sprijin pentru IMM-uri

Cu toate acestea, pe parcursul lunii iulie, în cele nouă şedinte de Guvern, membrii Cabinetului Orban au aprobat, prin ordonanţe de urgenţă, aproape toată legislaţia necesară implementării Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică. Dintre aceste acte, amintim ordonanţa de urgenţă privind granturile acordate IMM-urilor, prin intermediul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, în valoare totală de un miliard euro, reglementarea muncii flexibile (kurzarbeit), sprijinirea în continuare a companiilor din domeniul HoReCa, care nu şi-au reluat activitatea din cauza pandemiei, ordonanţa de urgenţă privind programul naţional de introducere a gazelor naturale în localităţile urbane şi rurale din România, program ce va fi finanţat cu 235 de milioane de euro, din fondurile acordate pentru perioada 2014-2020, şi cu 800 milioane euro în perioada de programare 2021- 2027.

Pentru sprijinirea IMM-urilor au mai fost aprobate în cursul lunii trecute încă două programe: IMM Leasing şi IMM Factor. Principalele coordonate ale programului IMM Leasing vizează un nivel al garanţiilor de până la 80% pentru creditele pentru achiziţia de echipamente IT şi 60% pentru creditele pentru achiziţia de echipamente, alte echipamente şi utilaje. În cadrul acestui program, sunt eligibile atât societăţile din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi întreprinderile cu peste 250 de angajaţi. Valoarea finanţării garantate pentru o astfel de achiziţie este de maxim 5 milioane de lei pentru un beneficiar şi beneficiază de condiţii avantajoase de creditare, precum: dobânda subvenţionată în proporţie de 50%, avans zero şi comisioane de administrare zero.

În privinţa IMM Factor, Guvernul a adoptat acest program pentru a veni şi stimula instrumentele de garantare a unor facilităţi de plată între comercianţi, numite factoring sau scontare.

Referitor la acest program, Ionel Dancă, şeful Cancelariei Prim-ministrului a spus: "Atunci când un comerciant a contractat o livrare de bunuri şi servicii, cu plata facturii la un anumit termen, el poate merge către un finanţator, către o bancă comercială şi să ceară, prin aşa-numitul produs de factoring, plata imediată a acelei facturi. Se duce cu factura la bancă şi cere plata în proporţie de până la 80% a facturii, până la plata acesteia de către furnizori. Pentru a stimula o astfel de practică, Guvernul României vine cu acest produs şi garantează în proporţie de 50% finanţatorului plata acestei facturi. Dacă un comerciant are o livrare de bunuri şi servicii cu un preţ de 1 milion de lei, cu termen de plată la trei luni de zile, el poate merge imediat la bancă şi să ceară, până primeşte banii de la client, 80% din valoarea acestei facturi, respectiv, 800.000 de lei. Statul, Guvernul României, vine şi îi garantează finanţatorului 50% din această valoare, respectiv, 400.000 de lei. (...) În mod similar, scontarea funcţionează pentru valoarea acestor creanţe la valoarea lor nominală, respectiv, atunci când un comerciant are de încasat de la un client o anumită sumă, aceasta poate fi cumpărată, ca un credit, de către un finanţator, de către o bancă comercială, la valoarea nominală, în întregime sau parţial".

Un alt proiect de act normativ, de aceasta dată, atât pentru dezvoltarea sectorului construcţiilor, dar şi pentru modificarea modului de aplicare a programului de stimulare a achiziţiilor imobiliare "Prima casă" a fost modificat şi adoptat de guvernul Orban în cursul lunii iulie. Programul se va numi "Noua casă" şi creează posibilitatea pentru familiile tinere să achiziţioneze o locuinţă de până la 120 de metri pătraţi. Prin actul normativ, cei care doresc să achiziţioneze o astfel de locuinţă vor beneficia de garanţii de stat până la 140.000 de euro, garanţii de stat în proporţie de 60% din valoarea finanţării garantate şi cu un avans de 15% din valoarea achiziţiei.

• Interesele electorale cauzează grav sănătăţii

Disputele politice s-au intensificat în prima jumătate a lunii iulie, după ce, în 3 iulie, Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei din 26 iunie privind neconstituţionalitatea legii 55/2020 în privinţa normelor ce stabilesc carantinarea şi izolarea persoanelor în timpul epidemiei.

Guvernul a reacţionat rapid şi, în 6 iulie, a trimis un proiect legislativ în Parlament, care avea foarte multe lacune conform părerii majorităţii condusă de PSD, cu privire la carantinarea bunurilor - la care s-a renunţat - şi cu privire la internarea pacienţilor asimptomatici. Cu toate acestea, după trei zile de dezbateri aprinse, în 9 iulie, legea a trecut de Camera Deputaţilor, dar s-a împotmolit la Senat, timp de o săptămână, perioadă în care mii de persoane au ieşit din carantină şi izolare la cerere şi sute de persoane asimptomatice au refuzat internarea pe baza deciziei CCR. Acest lucru s-a reflectat imediat în creşterea rapidă, zilnică, a numărului de persoane infectate cu Sars-Cov 2 şi în creşterea numărului de decese cauzate de Covid-19.

Astfel, dacă în 13 iulie, la patru zile după ce Camera Deputaţilor adopta legea, aveam o raportare de 413 persoane nou infectate, în 17 iulie, după ce Senatul a adoptat legea, s-au înregistrat 799 de cazuri, pentru ca efectul negativ să se vadă începând cu 22 iulie - zi în care am depăşit 1000 de cazuri (1030 persoane nou infectate), prag sub care nu am scăzut decât o singură dată, în 3 august, dar peste care ne situăm şi acum. De altfel, în 30 iulie s-a înregistrat şi depăşirea bornei 1300, cu 1356 persoane infectate, record ce avea să fie depăşit abia în 7 august - 1378 persoane infectate.

Amintim totodată că în 15 iulie Guvernul a prelungit cu încă o lună starea de alertă, din cauza situaţiei epidemiologice nefavorabile din ţara noastră.

• Frământări social-democrate, înţelegeri electorale

Un alt moment de dispută l-a constituit ordonanţa de urgenţă adoptată în 31 iulie prin care Guvernul a eşalonat dublarea alocaţiilor copiilor până în anul 2022, prima creştere urmând a avea loc la 1 septembrie 2020, cu 20%. Imediat, reprezentanţii PSD au declarat că vor respinge în Parlament noul act normativ care încalcă legislaţia în vigoare şi decizia Curţii Constituţionale cu privire la dublarea imediată a alocaţiilor copiilor.

De altfel, social-democraţii au discutat cu o zi înainte, în cadrul Comitetului Executiv Naţional, despre eşecurile actualei guvernări liberale, iar Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD a anunţat că parlamentarii formaţiunii politice pe care o conduce vor depune o moţiune de cenzură împotriva Cabinetului Orban la jumătatea lunii august.

La şedinţa CEx din 30 iulie 2020, liderii PSD au stabilit modul în care vor fi depuse candidaturile la Congresul din 22 august, în care urmează să fie aleasă noua echipă de conducere a social-democraţilor. În cadrul aceleeaşi şedinţe s-a stabilit care vor fi candidaţii PSD pentru primăriile de sector din Bucureşti şi că Gabriela Firea are susţinerea partidului pentru încă un mandat în fruntea Primăriei Capitalei.

În privinţa alegerilor locale, luna iulie a fost marcată şi de parafarea înţelegerii politice dintre PNL şi Alianţa 2020 USR PLUS, privind candidaturi comune la scrutinul din 27 septembrie din Bucureşti. Negocierea a început în 31 iulie şi s-a finalizat în primele ore ale zilei de 1 august, când liderii celor trei partide au stabilit că Nicuşor Dan va fi candidatul pentru funcţia de primar general, iar Vlad Voiculescu ar urma să ocupe funcţia de viceprimar general, fiind împărţite şi candidaturile pentru funcţiile de primar de sectoare: trei la PNL, trei din partea USR PLUS. Înţelegerea politică dintre cele trei partide nu include PMP, fapt ce a stârnit nemulţumirea lui Traian Băsescu, ce are de gând, printr-o eventuală candidatură a sa la Primăria Capitalei, să strice socotelile încheiate de liberali cu cei de la USR PLUS.

Înaintea acestei alianţe electorale, s-a mai constituit una între formaţiunile politice conduse de Victor Ponta şi Robert Negoiţă - proaspăt ieşit din PSD. Alianţa Pro Bucureşti 2020 îl propune pe medicul Ioan Sîrbu pentru funcţia de primar general al Capitalei, iar Robert Negoiţă va candida pentru încă un mandat de primar al Sectorului 3.

• Deficitul bugetar la şase luni - 4,17% din PPIB, de la 1,94% în prima jumătate a anului trecut

Deficitul bugetar s-a adâncit la 4,17% din PIB (45,17 miliarde lei), în primele şase luni ale acestui an, faţă de 1,94% cât a fost în aceeaşi perioadă din 2019, când oricum deficiul se dublase comparativ cu intervalul ianuarie-iunie din anul precedent, a anunţat MFP în 28 iulie.

Execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) subliniază că "mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19".

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 146,25 miliarde lei în primul semestru al anului 2020, în scădere cu 1,6% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidate, în sumă de 191,43 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 13,6% faţă de acelaşi interval al anului precedent.

• Primul termen în procesul dintre CNSAS şi Isărescu - 18 septembrie

Instanţa a stabilit, la finalul lunii trecute, că primul termen în procesul dintre CNSAS şi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), va fi 18 septembrie. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) l-a chemat în judecată pe Mugur Isărescu pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.

CNSAS susţine, în documentul trimis instanţei, că Mugur Isărescu ar fi fost recrutat de Securitate în vremea când era cercetător la Institutul de Economie Mondială. Documentele din dosarele Securităţii invocate de CNSAS arată că Isărescu ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin/sursă încă din 1979. El ar fi dat note cu numele conspirativ Manole.

Pe parcursul colaborării cu Securitatea, el a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări, susţine CNSAS, care indică două note informative: una din 16 decembrie 1987 şi una din 5 martie 1985.

CNSAS arată că informaţiile furnizate de către Isărescu vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată şi a dreptului la libertatea cuvântului. CNSAS a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii după ce, în urmă cu circa un an, avocatul Gheorghe Piperea a sesizat Consiliul despre colaborarea guvernatorului BNR cu Securitatea.

• CJUE ne-a obligat să plătim 3 milioane de euro pentru netranspunerea completă a Directivei privind măsurile de prevenire a spălării banilor

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) obligă România şi Irlanda să plătească 3 milioane şi, respectiv, 2 milioane de euro către Comisia Europeană (CE), întrucât nu au transpus în mod complet, în termenul prevăzut, Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, conform unui comunicat emis la jumătatea lunii trecute de instanţa europeană (CURIA).

Comunicatul citat arată: "Directiva 2015/8491 urmăreşte să prevină utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului. Statele membre trebuia să transpună această directivă în dreptul lor naţional până la 26 iunie 2016 şi să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate în această privinţă. La 27 august 2018, Comisia a sesizat Curtea cu două acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, considerând că România, pe de o parte, şi Irlanda, pe de altă parte, nu au transpus în mod complet Directiva 2015/849 în termenul stabilit în avizele motivate respective şi nici nu au comunicat măsurile naţionale de transpunere corespunzătoare. În plus, Comisia a solicitat, în temeiul articolului 260 alineatul (3) TFUE2 , obligarea României şi a Irlandei, pe de o parte, la plata unei penalităţi cu titlu cominatoriu zilnice, începând de la pronunţarea hotărârii, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a comunica măsurile de transpunere a aceleiaşi directive şi, pe de altă parte, la plata unei sume forfetare. Ulterior, Comisia a informat Curtea că se desistă în parte de acţiunea sa în măsura în care nu mai solicită aplicarea unei penalităţi cu titlu cominatoriu zilnice, această cerere rămânând fără obiect după transpunerea completă a Directivei 2015/849 în dreptul român şi în dreptul irlandez".

Cele două ţări au contestat aplicarea regimului de sancţiuni prevăzut la articolul 260 alineatul (3) TFUE, conform comunicatului CJUE. Acesta arată că România şi Irlanda au susţinut, de asemenea, că cererea Comisiei de a impune plata unei sume forfetare ar fi nu numai nejustificată, ci şi disproporţionată în raport cu situaţia de fapt din speţă şi cu obiectivul acestui tip de sancţiune pecuniară. Cele două ţări au reproşat Comisiei că nu şi-a motivat în mod specific şi de la caz la caz decizia de a solicita impunerea unei asemenea sancţiuni în speţă.

• CCR a amânat, pentru 23 septembrie, pronunţarea asupra legii privind plafonarea dobânzilor

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, în iulie, pronunţarea asupra legii privind plafonarea dobânzilor pentru data de 23 septembrie.

Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive a fost formulată de deputaţii liberali.

La momentul sesizării făcute de PNL, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat proiectul legislativ, a scris, pe pagina sa de Facebook: "Deşi mulţi au sperat că PNL-iştii nu vor ataca la CCR Legea plafonării dobânzilor, s-au înşelat. Eu ştiam că o vor face, pentru că e limpede că au mari interese să protejeze profiturile băncilor şi IFN-urilor. Legea plafonării dobânzilor ar fi o mare gură de oxigen pentru toţi cei care au contracte în derulare la bănci şi IFN-uri, cât şi pentru cei care se vor împrumuta în viitor.

Românii plătesc costuri triple cu creditarea faţă de cetăţenii europeni, iar profiturile băncilor sunt triple în România faţă de media europeană!

De ce nu vreţi să uşuraţi povara ratelor românilor? De ce nu vreţi ca românii să platească rate mai mici? E şi legal, dar mai ales aşa e drept să fie! Majoritatea ţărilor din UE au dobânzile plafonate de multă vreme! Prin atacarea la CCR nu faceţi decât să prelungiţi chinul celor trei milioane de români care plătesc rate incorecte la bănci şi IFN-uri! Ce argumente aveţi? Că-i lege populistă? Să faci dreptate oamenilor e populism?"

După ce legea a trecut de Parlament, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a subliniat: "Băncile şi IFN-urile nu mai pot practica ce dobânzi vor! Legea se aplică şi credirelor în derulare şi prevede:

1. Pentru creditele ipotecare, DAE nu poate fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR +2%;

2. Pentru creditele de consum, DAE nu va depăşi dobânda de referinţă a BNR +15%;

3. Pentru creditele de consum mai mici de 15.000 lei, suma totală de rambursat nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate".

Proiectul de lege face parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).