IULIU STOCKLOSA, PREŞEDINTELE CAMEREI DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (CCIB): "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă constituie o şansă pe care România nu-şi permite să o rateze"

Reporter: Cum se prezintă acum Capitala, din punct de vedere economic, comparativ cu perioada similară a anului trecut?

Iuliu Stocklosa: Declanşarea pandemiei de Covid-19 ne-a pus pe toţi, inclusiv pe noi, antreprenorii, într-o situaţie fără precedent, care ne-a testat, în primul rand, viteza de reacţie şi capacitatea de adaptare. Oamenii de afaceri care au aşteptat pasivi să revină la "normalitatea" pe care o ştiau, precum şi cei care s-au bazat exclusiv pe ajutorul venit de la stat au dispărut deja de pe piaţă sau au probleme majore. Din fericire, sunt puţini cei care au reacţionat astfel. Cei mai mulţi antreprenori şi-au analizat cu atenţie afacerile, şi-au regândit activităţile, pentru a reduce la minimum posibil pierderile, au salvat ceea ce era de salvat şi au mers mai departe. Acest "mers mai departe" a însemnat inclusiv renunţare la firmele fără şanse de supravieţuire, concomitent cu dezvoltarea unor afaceri noi. Evident, posibilitatea de a merge mai departe a depins nu numai de pro-activitate, ci şi de "soliditatea terenului". Pentru cei prinşi de acest tsunami într-o situaţie financiară fragilă, fără posibilitatea de a injecta capital în afacerile proprii, pandemia a adus cu sine un sfârşit de etapă.

Toate acestea se reflectă şi în cele mai recente date publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În ansamblu, situaţia economică a Capitalei este încurajatoare. De exemplu, la 30 aprilie a.c., în Bucureşti activau 265.552 persoane jurice şi persoane fizice autorizate (18% din totalul la nivel naţional), în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut. Dacă analizăm "intrările" pe piaţă, datele statistice arată că în primele 4 luni ale anului 2021, în Capitală au apărut 8.480 de firme noi (15,3% din totalul la nivel naţional), în creştere cu 69% faţă de primele 4 luni ale anului 2020 şi care reprezintă 35,2% din numărul companiilor înmatriculate în Bucureşti în perioada martie 2020 - aprilie 2021.

Pe de altă parte, potrivit datelor ONRC, de la începutul acestui an, în Bucureşti şi-au suspendat activitatea 470 de firme (11% din totalul la nivel naţional), 1.708 au intrat în dizolvare (19% din total), 3.434 firme au fost radiate (16% din total), iar 414 firme au intrat în insolvenţă (21% din total). Raportându-ne la întreaga perioadă pandemică, în primele 4 luni ale acestui an Capitala a înregistrat 33% din totalul sus­pendărilor consemnate aici în intervalul martie 2020 - aprilie 2021, 30,5% din totalul dizolvărilor, 32% din totalul radierilor şi 26% din totalul insolvenţelor.

Toate aceste cifre arată că avem o comunitate de afaceri "vie", aflată în plin proces de reaşezare şi de reinventare, rezultatul acestui proces de curăţare a pieţei fiind un salt calitativ: afaceri mai bine calibrate şi ancorate în realitatea acestor zile.

Reporter: Care sunt principalele probleme pe care vi le semnalează firmele membre?

Iuliu Stocklosa: Principala preocupare a firmelor membre vizează finanţarea cores­punzătoare a afacerilor, în contextul în care criza pandemică a condus la o creştere substanţială a costurilor la materii prime, materiale, consumabile, echipamente. În plus, să nu uităm faptul că, în multe cazuri, fluxurile de producţie au trebuit regândite, pentru a respecta condiţiile impuse de guvern pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. În aceste condiţii de creştere a necesarului de finanţare, antreprenorii au făcut eforturi să valorifice toate oportunităţile, inclusiv pe cele oferite prin diverse programe guvernamentale, care, trebuie să recunoaştem, au fost privite ca o veritabilă "gură de oxigen" pentru afacerile slăbite de pandemie. Concomitent, antreprenorii s-au concentrat pe dezvoltarea, pe cât posibil, a portofoliului de clienţi şi pe gestionarea resursei umane în concordanţă cu noile obiective ale firmelor, generate de situaţia pandemică şi post-pandemică.

Tocmai pentru a vedea ce funcţionează, ce nu funcţionează şi de ce anume ar mai fi nevoie, din partea noastră, dar şi a Executivului, în această perioadă am avut numeroa­se întâlniri de lucru, inclusiv în prezenţa unor oficiali din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), în cadrul cărora oamenii de afaceri au avut oportunitatea să-şi expună punctele de vedere. Scurtarea timpului de procesare pentru creditele bancare acordate în cadrul diverselor programe guvernamentale; extinderea cadrului de aplicare a legislaţiei din construcţii şi în industria mobilei şi în cea de textile; modificarea unor prevederi privind ajutoarele de stat pentru a avea acces cât mai multe IMM-uri; majorarea nivelului ajutorului de minimis; relansarea urgentă, pe baze noi, a programului de promovare a exportului concomitent cu pregătirea profesionistă a ofertei de export a României; necesitatea stimulării anumitor ramuri industriale generatoare de plus valoare sunt doar câteva dintre elementele semnalate de comunitatea de afaceri bucureşteană. În plus, antreprenorii şi-au exprimat, în continuare, îngrijorarea cu privire la posibile modificări ale sistemului de impozitare şi taxare, ca soluţie de reducere a deficitului bugetar.

• "O retragere prematură şi bruscă a sprijinului statului poate genera un val de falimente, îndeosebi în rândul IMM-urilor"

Reporter: Care au fost măsurile luate de CCIB pentru sprijinirea companiilor din Capitală?

Iuliu Stocklosa: Pe lângă acest dialog permanent cu comunitatea de afaceri şi cu decidenţii, chiar şi în această perioadă dificilă ne-am concentrat atenţia pe susţinerea internaţionalizării afacerilor companiilor româneşti. Astfel, datorită relaţiilor foarte bune pe care le avem cu membrii corpului diplomatic acreditat în România, cu diplomaţii români în străinătate, dar şi cu cele aproape 100 de organizaţii camerale partenere de peste hotare, am organizat forumuri de afaceri şi investiţii, în mediu virtual sau în format hibrid, cu o puternică componentă B2B, şi am acordat consultanţă şi asis­tenţă pe anumite proiecte concrete. În plus, celor interesaţi să-şi dezvolte afacerile în regiunea magrebiană le-am oferit servicii integrate pe piaţa locală, prin intermediul reprezentanţei noastre de la Tanger, foarte activă atât în Regatul Maroc, cât şi în Republica Tunisiană.

De exemplu, la 25 mai, Camera bucureşteană, în parteneriat cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ambasada Regatului Maroc în România şi cu Biroul de Promovare Comercial Economică Tanger, a organizat webinarul "Dezvoltarea cooperării economice şi comerciale între România şi Regatul Maroc". Evenimentul s-a adresat comunităţilor de afaceri din cele două ţări, respectiv companiilor interesate să exporte, importe şi/sau să inves­tească în proiecte economice şi a fost susţinut şi onorat de participarea ministrului economiei, antreprenoriatului şi turismului, Claudiu Năsui, a E.S. Maria Ciobanu, ambasador desemnat al României în Regatul Maroc, şi a E.S. Hassan Abouyoub, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Regatului Maroc în România. Acest webinar a urmat Forumului de afaceri româno- tunisian din 4 februarie a.c. în care CCIB a fost parteneră a Ambasadei Republicii Tunisiene în România, InvestRomânia şi Agenţiei Tunisiene de Promovare a Inves­tiţiilor Străine, şi la care au participat, virtual, oameni de afaceri din România şi din Tunisia, reprezentanţi ai unor camere de comerţ şi ai altor organizaţii de afaceri, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale. Tot pe linia internaţionalizării afacerilor pot fi amintite întâlnirile pe care le-am avut în cursul lunii mai a.c. cu ambasadorul Republicii Islamice Pakistan, dr. Zafar Iqbal, precum şi cu Mohamed L.A. Shebani, şef al Cancelariei Ambasadei Libiei în România, convenindu-se modalităţi de susţinere a contactelor mediilor de afaceri din aceste ţări cu firme bucu­reştene şi nu numai.

În ceea ce priveşte relaţia cu ţările din Asia Centrală şi Caucaz, pe lângă instrumentele specifice unei camere de comerţ, am venit în sprijinul antreprenorilor români şi prin intermediul Oficiului consular al Republicii Kârgâze în ţara noastră, pe care îl conduc începând cu luna iulie 2020.

Pe plan intern, am oferit comunităţii de afaceri bucureştene o gamă largă de servicii, furnizate atât la sediu, cât şi online, de la operaţiuni la Registrul Comerţului, eliberare de certificate (de origine, de forţă majoră, de notorietate) şi acte constatatoare, servicii de promovare online şi offline, pe piaţa internă şi externă, programe de formare profesională şi până la servicii de arbitraj şi mediere.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru al doilea semestru al anului curent, în condiţiile în care implementarea măsurii 1 nu a fost finalizată, pe măsura 2 doar o treime din companii au fost finanţate, iar măsura 3 a fost anulată?

Iuliu Stocklosa: Economia românească nu-şi va reveni peste noapte, iar o retragere prematură şi bruscă a sprijinului statului poate genera un val de falimente, îndeosebi în rândul IMM-urilor. Acordarea de granturi pentru capital de lucru şi granturi pentru investiţii este vitală, pentru că, în lipsa acestor fonduri, dificultăţile firmelor se vor accentua. Îmi exprim speranţa ca schema de sprijin privind granturile pentru investiţii să fie relansată cât mai curând posibil, cu o procedură de accesare clară, iar pe măsura 2 (capital de lucru) se vor face toate eforturile pentru urgentarea acordării finanţării pentru proiectele admise. Mai mult ca niciodată, este nevoie de respectarea termenelor asumate, întrucât după un an de pandemie firmele nu mai au rezerve. În ceea ce priveşte finanţările, comunitatea de afaceri aşteaptă cel puţin de la cele două bănci de stat, EximBank şi CEC Bank, mai multe produse dedicate, în condiţii avantajoase (de exemplu, credite de producţie, cu dobândă parţial sau total subvenţionată şi cu o perioada de graţie de câteva luni).

Pe lângă aceste scheme, este nevoie de sprijin şi pe alte paliere. În acest context, apreciez că după identificarea şi analizarea elementelor care nu au fost calibrate corect, precum şi a factorilor care au perturbat buna desfăşurare a programului de promovare a exportului şi a programului de internaţionalizare cu fonduri de la bugetul de stat, acestea trebuie "repuse pe piaţă", pe baze noi, pentru că exportatorii au cu adevărat nevoie de ele.

Suntem într-un moment în care susţinerea coerentă din partea statului este absolut necesară, astfel încât mediul de afaceri să se poată redresa cât mai rapid cu putinţă. Să nu uităm că trăim într-o lume globalizată şi concurăm pe piaţa internaţională cu companii care beneficiază de fonduri substanţiale din partea statelor de origine. Dacă mai adăugăm şi decalajul de competitivitate pe care-l avem comparativ cu economiile vestice, precum şi faptul că, de câteva luni, companiile trebuie să plătească către bănci şi fisc sumele datorate amânate la plată în perioada pandemiei, avem un tablou deloc roz. Ca şi până acum, mediul privat va aplica politica "prin noi înşine", însă, în opinia mea, acum este momentul pentru a sprijini şi stimula sectoarele generatoare de plus valoare. De fapt, aceşti bani constituie o investiţie a statului în mediul privat, cu impact direct asupra creşterii veniturilor la buget, dar şi asupra scăderii presiunii pe sis­temul de asigurări sociale.

• Numărul de turişti în Bucureşti, în scădere cu 79% în perioada pandemiei

Reporter: Care este situaţia în sectorul HoReCa, unul dintre cele mai dezvoltate sectoare de activitate ale Capitalei, care înainte de pandemie contribuia major la veniturile municipiului Bucureşti, fiind una dintre principalele ramuri ale economiei locale?

Iuliu Stocklosa: În anul 2019, care a precedat pandemia, Capitala a primit 2,1 milioane de turişti, dintre care 1,2 milioane de peste hotare, îndeosebi pe segmentele de city break şi turism de afaceri. Din păcate, din cauza restricţiile impuse pe plan naţional, dar şi internaţional situaţia s-a schimbat radical anul trecut. Astfel, potrivit celor mai recente date publicate de Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti (DRSMB), în perioada aprilie 2020 - martie 2021 (date disponibile), Capitala a concentrat doar 399.000 sosiri în unităţile de primire turistică, comparativ cu 1,91 milioane sosiri consemnate în perioada aprilie 2019 - martie 2020, aşadar în scădere cu 79% faţă de perioada similară a anilor precedenţi.

Datorită campaniei de vaccinare, situaţia începe să se îmbunătăţească. Astfel, în luna martie 2021, în plin val trei al pandemiei, consemnăm 50500 sosiri în unităţile de primire turistică, cel mai mare număr înregistrat de la debutul acestei crize, dar care reprezintă doar 31% din totalul sosirilor din luna corespunzătoare a anului 2019. Situaţia este similară în cazul indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare. De la debutul pandemiei de Coronavirus, acesta a fost cuprins între 4,7% (aprilie 2020) şi 14,5% (septembrie 2020, februarie şi martie 2021). Spre comparaţie, în anul de dinaintea pandemiei, indicatorul a variat între 32,8% şi 51,5%.

Sunt date care arată clar că HoReCa va fi sectorul cu cea mai lentă revenire la nivelul de dinainte de criza coronavirusului, într-un orizont de timp de cel puţin 2-3 ani. La debutul crizei, în acest sector, în Capitală lucrau circa 36 de mii de oameni, adică circa 3% din populaţia activă a Bucureştiului. Din păcate, astăzi unii sunt în continuare în şomaj tehnic, alţii s-au reprofilat, iar cei care încă lucrează sunt demoralizaţi din cauza problemelor financiare şi a incertitudinii. Situaţia este similară la nivelul întregii ţări.

Oamenii de afaceri din sector au beneficiat prea puţin până acum de programe dedicate, ţinând seama că industria HoReCa a fost supusă de un an de zile celor mai dure restricţii, impuse uneori "peste noapte". Camera bucureşteană a susţinut şi susţine în continuare că acest sector are nevoie de sprijin guvernamental consistent şi coerent, pe care antreprenorii să-l primească în orizontul de timp anunţat de Executiv.

Reporter: Se spune că vara trebuie să îţi faci sanie şi iarna car. Ţinând cont că ne aflăm la începutul verii, care sunt planurile CCIB pentru anul 2022 privind firmele din Capitală?

Iuliu Stocklosa: Una dintre realităţile de necontestat ale noii normalităţi este digitalizarea rapidă a activităţilor. Pentru a oferi oamenilor de afaceri o perspectivă corectă asupra acestui proces, în perioada următoare vom organiza o serie de evenimente cu caracter interactiv şi axate pe prezentarea de bune practici şi a unor cazuri de succes din diferite domenii. De asemenea, ştiind cât de bine funcţionează puterea exemplului, vom face o analiză a propriilor noastre activităţi şi vom digitaliza acele segmente care ne vor permite să oferim servicii mai bune, la preţuri competitive. Vrem să fim, noi înşine, un exemplu de bună practică.

Pentru firmele interesate să-şi internaţionalizeze afacerile, vom continua să organizăm: seria de evenimente "Ziua Oportunităţilor de afaceri", forumuri de afaceri şi investiţionale desfăşurate la Bucureşti şi, atunci când situaţia va permite, misiuni economice în spaţiile-ţintă: regiunea magrebiană, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Asia Centrală, Asia de Sud şi Est, pieţe în creştere, dar destul de dificil de abordat independent. În plus, vom continua să acordăm consultanţă şi asistenţă pentru întreaga regiune magrebiană prin intermediul Reprezentanţei CCIB de la Tanger.

De asemenea, pe agenda noastră se află relansarea seriei de evenimente Business Breakfast, pentru a da oportunitatea reprezentanţilor mediului de afaceri de a intra într-un dialog mai puţin convenţional, dar eficient cu membri ai Guvernului, dar şi cu specialişti şi consultanţi de top, pe subiecte de interes, precum: problematica fiscală, accesarea fondurilor europene, reindustrializare, dezvoltarea infrastructurii, soluţii de finanţare, programele pentru dezvoltarea IMM-urilor, relocarea capacităţilor de producţie, problemele energetice etc. De asemenea, vom intensifica dialogul cu firmele din Capitală în cadrul seriilor de evenimente: "Focus Bucureşti", "Vino să ne cunoaştem!" "Open House Networking" şi "Ziua porţilor deschise", "Seara membrilor", "Seara partenerilor", dar şi prin întâlniri restrânse, pe probleme punctuale.

Programul nostru de evenimente va fi completat cu workshop-uri şi seminarii de informare şi conştientizare cu privire la acte normative care se află în dezbatere publică sau nou intrate în vigoare, cu impact asupra activităţii firmelor, şi cu programe de formare profesională continuă. În plus, ca şi până acum, vom continua să furnizăm toată gama de servicii despre care am vorbit anterior.

• "Studiile arată că în domeniul comercial şi în zona de imobiliare se conturează noi modele de afaceri"

Reporter: Care sunt ramurile economice în care consideraţi că putem asista la o dezvoltare a activităţii companiilor care sunt membre ale CCIB?

Iuliu Stocklosa: Cred că vor exista majorări în construcţii, datorită abordării unor proiecte importante de infrastructură, dar şi a apetitului încă ridicat pe segmentul de clădiri. De asemenea, pe fondul revenirii pieţelor externe, firmele cu profil industrial axate pe export vor înregistra creşteri constante; la fel, companiile industriale care activează în domeniul automatizărilor, precum şi cele din sectorul terţiar, în special din zona de tehnologia informaţiei şi a serviciilor pentru companii. Vor fi cerute, în continuare, soluţiile de comerţ electronic, cele care asigură extinderea serviciilor pe canale digitale, precum şi cele generate de transformările pe care pandemia le-a adus pieţei muncii. Studiile arată din ce în ce mai clar că în domeniul comercial şi în zona de imobiliare se conturează noi modele de afaceri. Unul dintre acestea este Real Estate-as-a-Service (REaaS), o inovaţie derivată din transformarea digitală şi din dezvoltarea sectorului clădirilor inteligente. Potrivit studiului Deloitte Real Estate Predictions 2021, conform noului concept, importanţa spaţiului fizic este diminuată în favoarea celei a setului de date la care are acces utilizatorul, iar serviciile care ajută la îmbunătăţirea activităţii angajaţilor iau locul spaţiului tradiţional de lucru. În contextul în care munca în sistem hibrid va deveni o constantă, vorbim despre despre zone de co-working şi despre birouri virtuale. Vrem sau nu, acestea vor deveni realitate şi în România. Aşadar, există loc suficient pentru creştere; trebuie să ascultăm cu atenţie ce ne spune piaţa.

Reporter: Care este situaţia marilor companii aflate pe teritoriul Capitalei?

Iuliu Stocklosa: Pe segmentul de servicii este bună, adaptarea la munca în sistem remote s-a făcut cu uşurinţă, în contextul în care înainte de pandemie în multe companii mari exista practica de a include în pachetul de beneficii posibilitatea de a lucra o zi pe săptămână de acasă, aşadar infrastructura era disponibilă. Au existat şi aici adaptări şi reconfigurări ale modelelor de business, însă fără a se reflecta pe piaţa muncii. Sunt unele probleme în sectorul industrial, nu numai în marile companii, ci şi la nivelul IMM-urilor, generate de perturbările produse în lanţurile globale de aprovizionare (de exemplu, criza semiconductorilor este bine-cunoscută), dar şi de creşterea accelerată a preţurilor la materii prime şi materiale (lemn, aluminiu etc.). În aceste condiţii, au existat ajustări ale producţiei, care au generat reducerea programului de lucru şi chiar, punctual, treceri în şomaj, însă, per ansamblu, Bucureştiul "stă bine". Astfel, potrivit DRSMB, în perioada pandemiei, în Capitală rata şomajului s-a situat constant la 1,2%, mult sub cea înregistrată la nivel naţional. La finele lunii martie 2021 în Capitală erau înregistraţi 1.041.171 salariaţi (21% din totalul salariaţilor din România), cu doar 2.729 mai puţini decât în martie 2020, la debutul crizei.

• "Tendinţa de optimizare a costurilor şi de trecere în online se va menţine şi în perioada post-pandemie"

Reporter: Cum se prezintă situaţia în domeniul producţiei şi desfacerii de bunuri?

Iuliu Stocklosa: Aş începe cu evoluţia pozitivă a economiei româneşti în primul trimestru al acestui an, când produsul intern brut a fost, în termeni reali, cu 2,8% mai mare faţă de nivelul realizat în trimes­trul IV 2020, ritm de creştere care situează ţara noastră pe primul loc între cele 27 state membre UE. Este ştiut faptul că economia Bucureştiului are cea mai consistentă contribuţie la PIB-ul ţării.

Conform DRSMB, în primul trimestru, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 1,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care, la nivel naţional s-a consemnat o majorare de 2,9%, comparativ cu primele trei luni ale anului 2020. În intervalul martie 2020 - martie 2021, producţia industrială a consemnat scăderi de până la 24,4% (aprilie 2020), cu excepţia lunilor decembrie 2020 şi martie 2021, când s-au înregistrat creşteri de 3,3% şi respectiv 10,1%. Comparativ, la nivel naţional, s-au consemnat scăderi de până la 38,6% (aprilie 2020) cu excepţia lunilor septembrie şi decembrie 2020 şi martie 2021, când s-au înregistrat creşteri de 0,1%, 2,6% şi respectiv 13,4%.

Îndreptându-ne atenţia asupra evoluţiei cifrei de afaceri din industrie (piaţă internă şi piaţă externă), la nivelul Capitalei aceas­ta a crescut în primul trimestru 2021 cu 1,2% comparativ cu perioada similară a anului trecut, sub procentul de 6,9% consemnat la nivel naţional. De menţionat însă că în perioada martie - decembrie 2020, acest indicator a înregistrat creşteri de până la 12%, cu excepţia lunilor aprilie (-14,5%), mai (-1,9%) şi octombrie (-0,1%). Comparativ, la nivel naţional, în perioada martie - august 2020 s-au consemnat scăderi de până 40,7% (aprilie 2020), pentru ca din luna septembrie indicatorul să intre pe teritoriu pozitiv, cu creşteri de până la 5,4%.

În ceea ce priveşte comerţul exterior, în anul 2020 (date disponibile), Bucureştiul a consemnat un export de 10,8 miliarde euro, în scădere cu 10,5% faţă de anul anterior, şi un import cumulat de 26,1 miliarde euro, în scădere cu 2,6% faţă de 2019. În perioada analizată, firmele înregistrate în Capitală au realizat, în medie, 17,4% din exporturile şi 32,4% din importurile înregistrate la nivel naţional, Bucureştiul conducând cu pes­te 6,5 puncte procentuale (pp) la export şi respectiv 23,7 pp la import în topul de comerţ exterior al judeţelor României.

Dacă ne referim la comerţul interior, la începutul pandemiei, în acest domeniu lucrau circa 228.000 de oameni. În ultimul an, mulţi comercianţi au renunţat parţial sau total la spaţiile comerciale (îndeosebi la cele stradale) şi au trecut în online, fără ca acest lucru să greveze semnificativ piaţa muncii, întrucât în această perioadă au fost permanent poziţii deschise în supermarket-uri, hipermarket-uri şi la firmele de curierat. Ce vreau să subliniez este că tendinţa de optimizare a costurilor şi de trecere în online se va menţine şi în perioada post-pandemie.

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru atingerea parametrilor optimi în privinţa desfăşurării activităţii economice? Pot reprezenta programele de finanţare din PNRR şi din cadrul financiar european multianual 2021-2027, nu gura, ci butelia de oxigen de care companiile din ţara noas­tră au nevoie?

Iuliu Stocklosa: O să încep cu a doua întrebare. PNRR constituie o şansă pe care România nu-şi permite să o rateze! Ţara noastră are oportunitatea de a-şi rezolva vulnerabilităţile sistemice şi de a trece de la o creştere economică bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii şi pe dezvoltarea infrastructurii de afaceri, concomitent cu reformarea sistemului public.

Digitalizarea administraţiei publice şi asigurarea interoperabilităţii bazelor de date sunt solicitate, în mod constant, de ani buni, de comunitatea de afaceri. Paradoxal, Româ­nia are una dintre cele mai mari viteze de internet din lume, are unii dintre cei mai buni specialişti IT de pe plan mondial, însă se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2020 şi pe ultimul loc la capitolul digitalizarea administraţiei publice. E inadmisibil să mai avem de-a face cu vestitul "dosar cu şină" şi să ni se solicite, încă, diverse certificate în format fizic, când ele ar trebui să fie verificate electronic de către funcţionarul public. Iată, prin PNRR există fonduri pentru finanţarea acestui proiect, vital pentru o Românie modernă, membră a Uniunii Europene, însă succesul acestuia depinde nu numai de voinţa politică de a depăşi rezis­tenţa puternică la schimbare a funcţionarilor publici, ci şi de modul în care acesta este gândit de la bun început. În acest context, cred că exemple de succes, precum cel al Estoniei, ar trebui să fie luate în considerare ca bază de plecare.

PNRR ne mai oferă o şansă, aceea de a corecta decalajul de competitivitate între companiile româneşti şi cele din vestul Europei, datorită fondurilor disponibile prin schemele de ajutor de stat şi ajutoarele de minimis dedicate finanţării proiectelor de investiţii realizate de companiile din mediul privat în digitalizare, retehnologizare, automatizare, robotizare, dar şi prin măsurile dedicate cercetării, dezvoltării şi inovării. Concomitent, stimularea exportului de produse cu valoare adăugată mare va contribui la reducerea deficitului balanţei comerciale, cronic deficitară, şi la o dezvoltare pe baze sănătoase a economiei româ­neşti. Alte axe de finanţare extrem de importante pentru mediul privat, îndeosebi în industrie, sunt cele dedicate liniilor de credit, creditelor de lucru, de investiţii şi pentru leasing.

Ce ar trebui făcut pentru o utilizare optimă a acestor fonduri? În primul rând, să existe proceduri simple şi clare pentru accesarea acestora, concomitent cu digitalizarea, pe cât posibil, a procesului de evaluare a proiectelor. De asemenea, este vital să fie respectate cu stricteţe termenele asumate prin contractul de finanţare şi, foarte important, să nu fie schimbate regulile în timpul jocului. Mai mult ca oricând, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate!

• "Capitala poate atrage, în continuare, investiţii semnificative, inclusiv greenfield, cu condiţia să-şi rezolve problemele de infrastructură şi de management al traficului"

Reporter: Ce consideraţi că ar trebui să facă administraţia publică a Capitalei pentru sprijinirea mediului de afaceri şi pentru atragerea unor investitori puternici în preaj­ma municipiului Bucureşti?

Iuliu Stocklosa: Datorită avantajelor sale competitive certe - poziţia la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene şi în apropiere de culoarul Dunării şi structura socială şi profesională cu un standard ridicat - Capitala poate atrage, în continuare, investiţii semnificative, inclusiv greenfield, cu condiţia să-şi rezolve, cât mai rapid, problemele de infrastructură şi de management al traficului. La acestea se adaugă necesitatea debirocratizării şi a digitalizării aparatului administrativ. Comunitatea de afaceri, contribuabilii, în general, aşteaptă simplificarea procedurilor aplicate, reducerea duratei în care sunt eliberate adeverinţele, avizele şi autorizaţiile, dar şi interconectarea bazelor de date ale administraţiei publice locale şi centrale.

Cred că stimularea înfiinţării de noi parcuri industriale, dezvoltarea unor incubatoare de afaceri în parteneriat public-privat care să beneficieze de diverse facilităţi şi acordarea din bugetul local a unor granturi pentru dezvoltarea de afaceri generatoare de valoare adăugată mare sunt alte măsuri care pot contribui la dezvoltarea economică a Capitalei.

În altă ordine de idei, apreciez că promovarea punctelor forte ale Capitalei, în colaborare cu reprezentanţii comunităţii de afaceri constituie o abordare eficientă. În acest context, salut operaţionalizarea, cu susţinerea municipalităţii, inclusiv financiară, a organizaţiei de promovare turistică independente Bucharest Tourism Board, ai cărei membri fondatori suntem.

În opinia mea, dezvoltarea oraşului este o muncă de echipă, în cadrul unui Parteneriat Public Privat (PPP). De aceea, Camera bucureşteană încurajează dialogul onest şi constructiv între comunitatea de business şi administraţia publică, cu un singur câştigător: economia Capitalei. Este ceea ce vom face şi pe 23 iunie la cea de a treia ediţie a conferinţei "Focus Bucureşti. Dezvoltare urbană, economie, mobilitate", când vom avea oportunitatea de pune pe agenda publică soluţii pentru problemele Capitalei, propuse de specialişti de marcă din diverse domenii.

Reporter: Vă mulţumim.