Jocurile de noroc, încotro - restricţii noi şi taxe mai mari

În ultima vreme, pe agenda Parlamentului s-au perindat mai multe proiecte legislative de modificare a cadrului legal aplicabil jocurilor de noroc, în principal cu scopul de a proteja jucătorii de riscul de dependenţă.

Cea mai recentă propunere legislativă vizează mutarea jocurilor de tip casino (joc tradiţional) şi slot-machine exclusiv în staţiuni turistice de interes naţional sau local enumerate în Anexa 2 din HG 377/2020, excepţie făcând jocurile de tip slot -machine cu miză maximă de 0,5 Euro (2,5 RON) care se vor putea desfăşura şi în locaţii aflate în afara staţiunilor turistice.

Un alt proiect, care înglobează propuneri din mai multe iniţiative, vizează:

- Delimitarea strictă a amplasării spaţiilor în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc - spaţiul să fie situat la cel mult 50 de metri de limita teritorială a oraşului, municipiului sau comunei iar solicitantul să deţină avizul de amplasament eliberat de consiliul local (excepţie fac jocurile tradiţionale loto, la distanţă, noroc, noroc plus şi super noroc, expres şi lozuri);

- Amplasarea acestor spaţii la cât mai mare distanţă de instituţiile de învăţământ - spaţiul să nu fie situat pe o rază de 300 de metri faţă de unităţi de învăţământ, inclusiv campusurile acestora, faţă de locurile de joacă, parcuri, aşezăminte de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase şi altele asemenea sau în perimetrul delimitat destinat acestora;

- Limitarea funcţionării în funcţie de numărul de locuitori - cel mult un punct de lucru la 20.000 locuitori şi interdicţia de eliberare a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc în localităţi cu mai puţin de 5.000 de locuitori;

- Limitarea numărului de aparate de joc tip slot-machine la 20 în aceeaşi unitate (faţă de 75 cât este în prezent) pentru capitală, 15 în alte municipii şi oraşe şi maxim 10 în comune;

- prezentarea unei adeverinţe eliberate de autoritatea publica locala privind numărul de locuitori în vederea obţinerii licenţei de organizare;

- Interzicerea accesului în incintă a persoanelor autoexcluse şi indezirabile, operatorii având obligaţia de a face dovada că deţin mijloacele tehnice de identificare la intrare a unor astfel de persoane;

- Obligaţia ca operatorul să aibă ca obiect unic de activitate "organizarea de jocuri de noroc";

- Diminuarea ori chiar interzicerea reclamelor la jocurile de noroc.

Şi pe agenda Guvernului regăsim interesul pentru reglementarea, respectiv modificarea reglementărilor existente în domeniului jocurilor de noroc. Astfel, potrivit unui proiect de ordonanţă vehiculat în spaţiul online, par a fi avute în vedere mai multe modificări menite să combată evaziunea fiscală în domeniul jocurilor de noroc, să descurajeze jocurile de noroc neautorizate şi să promoveze jocul responsabil şi, în ultimă instanţă, să contracareze creşterea deficitului bugetar al României (2,33% în prezent dar estimat la 6,4% pentru finele anului 2023). Modificările propuse nu sunt puţine şi sunt severe, punând sub semnul întrebării însăşi existenţa operatorilor sau furnizorilor de astfel de servicii.

O modificare majoră din noul proiect se referă la posibilitatea acordării dreptului de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc doar către societăţi comerciale înmatriculate în Romania. Această măsură ar avea un impact major asupra operatorilor de jocuri de noroc online care şi-ar mai putea derula activitatea în România, doar prin intermediul unor societăţi înmatriculate pe teritoriul României.

Proiectul de ordonanţă prevede în acest sens posibilitatea transferului de către organizator a licenţei si a autorizaţiei fie către o societate existentă sau o societate nou înmatriculată pe teritoriul României prin fuziune, divizare sau transfer de afacere, în termen de maxim 12 luni de la eventuala intrare în vigoare a ordonanţei, în condiţii ce vor fi stabilite prin ordin al ONJN.

În prezent, operatorii de jocuri de noroc online ce activează în România sunt, în majoritate covârşitoare, societăţi înregistrate în state din SEE, care îşi desfăşoară activitatea în baza unei licenţe (emise pe o durată de 10 ani) şi a unei autorizaţii care trebuie reînnoită anual, singura condiţie fiind aceea de a avea un reprezentant autorizat cu sediul în România. De asemenea aceasta prevedere ar putea fi considerată o restricţie privind libertatea de stabilire în sensul art. 49 din TFUE (aspect semnalat în trecut de către Comisia Europeana cu ocazia analizei unor modificări anterioare propuse la OUG 77/2009).

Schimbări semnificative sunt preconizate şi în ceea ce priveşte taxele şi contribuţiile aplicabile operatorilor:

- contribuţia pentru joc responsabil plătibilă de operatorii de jocuri de noroc online licenţiaţi din Clasa I ar putea creşte de la 5.000 Euro la 500.000 Euro pe an, iar cea plătibilă de furnizorii de servicii auxiliare (dezvoltare software, marketing, procesare plăţi, audit, certificare, găzduire) licenţiati din Casa II ar putea creşte de la 1.000 Euro la 15.000 Euro pe an. Şi în cazul organizatorilor de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi sunt prevazute creşteri substanţiale ale contribuţiei.

- garanţia pentru jocurile de noroc online (exceptând cazinourile online) ar putea creşte în anul 2024 de la 100.000 Euro, treptat, în funcţie de nivelul veniturilor, până la maxim 2.000.000 Euro (de la 1 ianuarie 2025 devenind fixă), cea pentru cazinourile online, treptat în funcţie de nivelul veniturilor, până la 5.000.000 Euro de la 1 ianuarie 2025 devenind fixă indiferent de nivelul veniturilor; garanţia pentru jocurile de noroc în săli fizice ar putea creşte la 1.000.000 Euro, iar cea pentru cazinouri la 3.000.000 Euro;

- taxele anuale de licenţă ar putea creşte şi ele pentru toate categoriile de operatori de jocuri de noroc şi furnizori de servicii auxiliare, operatorii de jocuri de noroc online urmând să fie obligaţi să plătească o taxă fixă de 300.000 Euro (în cazul celor din urmă, taxa aplicabilă conform legislaţiei în vigoare este progresivă);

- taxele anuale de autorizare (care conform legislaţiei actuale sunt stabilite ca procent din veniturile operatorului din activităţile de jocuri de noroc sau prin raportare la numărul de mese sau de locaţii, sub rezerva unui prag minim) vor fi mai mari ca urmare a creşterii pragului minim (de exemplu, de la minim 120.000 Euro la minim 400.000 Euro pentru operatorii de jocuri de noroc online).

- taxele administrative s-ar putea majora şi ele, într-o mai mică măsură, este adevărat, însă tendinţa este aceeaşi: taxa de analiză a cererii de eliberare a licenţei ar creşte de la 3.000 Euro la 3.500 Euro, iar cea de eliberare a licenţei ar creşte de la 9.500 Euro la 10.500 Euro.

Pe lângă faptul că toate aceste propuneri legislative ar trebui corelate între ele astfel încât să poată fi integrate în cadrul legal existent şi puse în aplicare, trebuie avut în vedere şi faptul că în urma adoptării lor, vor exista consecinţe asupra întregii activităţi şi structuri de afaceri a unora dintre organizatorii de jocuri licenţiaţi, inclusiv prin prisma relaţiilor contractuale existente cu alţi parteneri.

Astfel, din perspectiva modificărilor luate în calcul în proiectele legislative menţionate, viitorul jocurilor de noroc pare sumbru şi rămâne de văzut cum vor reacţiona operatorii şi furnizorii de jocuri de noroc în aceste condiţii, ei având de ales între a continua o activitate care poate deveni împovărătoare din punct de vedere financiar şi logistic faţă de profitul pe care îl poate genera şi a pune lacătul pe uşa - fie ea şi virtuală - a spaţiilor de joc.