JOHAN MEYER, CEO FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENT MANAGEMENT: "Fondul Proprietatea nu va trece la o distribuire trimestrială de dividende"

Fondul Proprietatea nu va trece la o distribuire trimestrială de dividende pentru că, în situaţia în care dividendele plătite nu ar fi pe măsura profitului, ar trebui să ceară banii înapoi de la acţionari, a afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investment Management Ltd. UK, Sucursala Bucureşti.

Domnia sa a declarat în cadrul unei conferinţe de presă: "Cât priveşte Fondul Proprietatea, ar fi un exerciţiu extrem de dificil şi de complicat aşa cum stau lucrurile acum. Venitul din dividende în portofoliu este concentrat în câteva luni, foarte puţine. Pot exista situaţii în care nu e neapărat un excedent de capital, dar ţi se poate cere să plăteşti un dividend. De asemenea, aşa cum stau lucrurile în prezent, şi situaţia este absolut ridicolă, ca să fiu sincer, dacă profitabilitatea la sfârşitul anului nu este pe măsura dividendelor plătite în cursul anului, dacă profitabilitatea este mai mică, ai putea fi obligat şi să încerci să dai în judecată acţionarii ca să restituie dividendele. Deci este o situaţie absolut ridicolă. Nu este un lucru pe care i-am încurajat pe investitorii noştri să-l ceară. Din punctul nostru de vedere, distribuirea anuală, pe care o facem în prezent, acel angajament de cel puţin 5 bani pe acţiune, este foarte transparentă, foarte predictibilă şi este un cadru foarte clar pentru execuţie. Nu cred că vom trece la o distribuire trimestrială ca alternativă viabilă. Ar fi costisitoare pentru acţionari, ar consuma foarte mult timp şi ar fi foarte riscant".

Ministerul Finanţelor Publice propune evidenţierea distinctă, pe seama creanţelor, a sumelor reprezentând dividende repartizate în cursul exerciţiului financiar, mecanismul de raportare a dividendelor repartizate trimestrial de operatorii economici fiind stabilit printr-un proiect de ordin al ministrului de resort.

De asemenea, şeful Fondului Proprietatea a declarat că este în tratative cu mai multe părţi interesate de vânzarea acţiunilor deţinute la Hidroelectrica.

Johan Meyer a precizat: "Discutăm proiectul pe care îl avem cu mai multe părţi interesate din zone destul de ample. Nu suntem în punctul în care este necesar să facem un anunţ, dar este un proces care este în curs. Există în mod clar un mare interes. Pentru că, după cum am menţionat la Adunarea Generală a Acţionarilor, nu doar că reprezintă bijuteriile coroanei pentru Fondul Proprietatea, ci şi pentru România. Şi în zilele noastre, când energia verde este atât de discutată şi atât de relevantă pentru modul de producere şi de consum ale energiei în viitor, o societate ca Hidroelectrica, cu 100% generare de putere hidro, este un activ extrem de valoros şi vrem să ne asigurăm că acest lucru se reflectă în discuţiile pe care le avem cu orice părţi interesate".

Întrebat cum explică situaţia în care Hidroelectrica este cea mai importantă companie din portofoliu, dar este totuşi de vânzare, Johan Meyer a afirmat că depinde de ce se poate face cu fondurile rezultate în urma vânzării.

"Pe de o parte este obligaţia noastră să creăm valoare pentru acţionari, şi în prezent, da, generează dividende, dar dacă de asemenea ar fi dispus să plătească să zicem de două ori valoarea la care am listat-o în portofoliul nostru, noi, ca manageri de portofoliu, nu ne-am face treaba dacă nu analizăm oferta şi sigur ar fi la latitudinea noastră şi a acţionarilor ce să facem cu banii primiţi: să-i distribuim, să-i investim sau să-i reinvestească ei sau să-i reinvestim în numele lor", a mai afirmat Johan Meyer.

Pe de altă parte, întrebat de jurnalişti cine sunt aceste "părţi" interesate de cumpărarea acţiunilor deţinute la Hidroelectrica, Johan Meyer a răspuns că nu poate dezvălui identitatea acestora.

Potrivit oficialului FP, contractul cu consorţiul de bănci de investiţii pentru listarea societăţii nu a fost extins de către acţionari şi Guvernul ar trebui să revadă acest proces şi să selecteze un nou consorţiu pentru a redemara procesul de listare şi a-l duce mai departe.

Majorarea de capital social la Poşta Română nu a fost încă finalizată, deşi societatea a primit banii, dar Fondul Proprietatea va continua să o conteste, pentru că din punctul nostru de vedere, ca investiţie, ar însemna să aruncăm bani pe fereastră, susţine Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investment Management Ltd. UK, Sucursala Bucureşti, potrivit Agerpres. Domnia sa a explicat: "Majorarea de capital social nu a fost încă finalizată, deşi societatea a primit banii şi continuăm să contestăm acest lucru, cea mai mare problemă fiind aici faptul că nu ni s-a prezentat un plan credibil pentru afacere. Deci din punctul nostru de vedere, ca investiţie, ar însemna să aruncăm bani pe fereastră şi nu este un lucru pe care vrem să-l facem cu capitalul investitorilor noştri. Cu siguranţă este o întreprindere care poate fi transformată, dar trebuie să existe dorinţa Guvernului, acţionarilor şi managementului şi acesta este unul dintre motivele pentru care ne concentrăm atât de mult pe existenţa unei supervizări independente şi a unui management profesionist la aceste societăţi, pentru a crea şi pune în practică asemenea planuri de restructurare şi dezvoltare pe un model durabil pe termen lung".

Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Bogdan Cojocaru, a declarat la sfârşitul lunii iulie că "Poşta Română" (CNPR) nu poate utiliza suma de 170 de milioane de lei, rezultată din procesul de capitalizare demarat de statul român, din cauza mofturilor acţionarului minoritar (Fondul Proprietatea, n.r.).

"În momentul de faţă, Poşta Română nu poate utiliza suma de 170 de milioane de lei (capitalizarea aprobată în februarie 2018, prin HG) din cauza mofturilor acţionarului minoritar. Sunt convins că Poşta poate redeveni ceea ce a fost acum mulţi ani şi trebuie să ne asigurăm că vom face investiţii corecte şi să putem informatiza procesele pentru a ne bate cu ceilalţi competitori. Avem nevoie de investiţii şi, alături de noua conducere, vom găsi bani pentru acestea. În cele şase luni de mandat am reuşit să semnăm un nou contract colectiv de muncă, agreat la data de 1 mai 2018", a spus Cojocaru.

La începutul lunii mai, ministerul de resort anunţa, într-un comunicat de presă, că statul român a virat o primă tranşă în valoare de 153 milioane de lei în conturile CNPR, demarând astfel procesul de majorare a capitalului social al operatorului de servicii poştale, conform prevederilor legale.

Potrivit sursei citate, restul până la 170 de milioane de lei ar urma să fie virat către companie în trimestrul IV al acestui an.

"Statul român a majorat capitalul social al Poştei Române, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 38/2018. Astfel, în conturile companiei a fost virată suma de 153.000.000 lei, urmând ca diferenţa până la suma de 170.000.000 lei să fie virată în trimestrul IV, conform art. 21 din Legea 500/2002. Este prima capitalizare pe care statul român, în calitate de acţionar majoritar, o face prin decizia Guvernului pentru Compania Naţională Poşta Română S.A.. Acest demers reprezintă atât o investiţie majoră, cât şi una de încredere a Executivului în capacitatea operatorului naţional de servicii poştale de a se reinventa pe termen mediu şi lung", se menţionează în comunicatul MCSI.

Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social urmează să fie oferite spre subscriere corespunzător cotei de participare deţinute în societate, respectiv 170 de milioane de acţiuni pentru acţionarul majoritar şi 56.666.667 de acţiuni acţionarului minoritar.

Fondul Proprietatea (FP) a dat în judecată compania "Poşta Română", în luna octombrie a anului trecut, pentru că schimbase trei membri ai Consiliului de Administraţie, dar CNPR a câştigat în instanţă procesul cu acţionarul său minoritar.

Ministerul Comunicaţiilor preciza, într-un comunicat din 13 decembrie 2017, că Fondul contestase schimbarea membrilor CA, deşi niciunul dintre cei înlocuiţi nu era din partea FP. De asemenea, reprezentanţii ministerului de resort au afirmat atunci că Fondul Proprietatea obstrucţionează capitalizarea Poştei Române, singura alternativă înaintată de acţionarul minoritar pentru salvarea operatorului naţional poştal fiind declararea insolvenţei companiei.

Poşta Română este deţinută de statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP), în proporţie de 25%.

Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnând peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în România. La ora actuală, peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.

Fondul Proprietatea vrea ca Guvernul să acceseze piaţa de capital prin listarea CN Aeroporturi Bucureşti, pentru a finanţa extinderea acestui aeroport, a declarat, ieri, Johan Meyer, manager de Portofoliu la Fondul Proprietatea (FP) şi CEO la Franklin Templeton Investments Ltd., la conferinţa de presă care a urmat Adunării Generale a Acţionarilor FP, potrivit Agerpres.

Domnia sa a declarat: "Primul lucru pe care oamenii îl vad când sosesc în România este aeroportul. Este "faţa României" şi are un potenţial extraordinar să lase o impresie frumoasă. Dat fiind traficul record de pasageri, care va continua să crească conform estimărilor, este nevoie cu certitudine de creşterea capacităţii aeroportuare a Aeroportului Henri Coandă pentru buna gestionare a fluxurilor de pasageri. Încurajăm Guvernul să acceseze piaţa de capital prin listarea CN Aeroporturi Bucureşti, pentru a finanţa extinderea acestui aeroport".

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a realizat un profit operaţional de 269,3 milioane lei în primul semestru, în creştere cu 19,1% faţă de primul semestru din 2017, potrivit unui comunicat al companiei.

Veniturile în primele şase luni ale anului 2018 (fără influenţa veniturilor din asocieri în participaţiune) au totalizat 440 milioane lei, cu 8,3% mai mult decât în primul semestru din 2017 şi cu 26,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2016.

Tot în această perioadă, cifra de afaceri s-a ridicat la 425.31 milioane lei, cu 10% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017 şi cu 29,6% faţă de primul semestru al anului 2016. La rândul lui, profitul brut (EBITDA) a crescut cu 21,4% faţă de 2017.

Conform CNAB, îmbunătăţirea profitului CNAB se datorează atât creşterii veniturilor din exploatare, în directă relaţie cu creşterea traficului pe aeroporturile Capitalei, cât şi diminuării cheltuielilor financiare cu 79,3%, ca urmare a rambursării anticipate a unui credit de investiţii în valoare de 31,72 milioane euro (sold final) contractat în ianuarie 2011.