Judeţul Galaţi a pierdut în patru ani circa 20.000 de salariaţi

Dacă înainte de a izbucni criza economică, Galaţiul se putea mândri cu o economie în creştere, în prezent judeţul nu se poate "lăuda" decât cu un loc fruntaş în topul judeţelor cu cel mai mare număr de şomeri neindemnizaţi (locul 3 pe ţară, potrivit ANOFM) şi cu recordul de a fi pierdut în patru ani 20.000 de salariaţi, majoritatea din industrie. De asemenea, tot în aceas­tă perioadă, respectiv 2009-2013, Galaţiul a pierdut circa 3.000 de comercianţi.

• Galaţiul, în cifre

Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi a raportat 109.148 de salariaţi, dintre care peste 66.000 în servicii şi doar 40.000 în industrie, restul în agricultură. În schimb, la sfârşitul lui 2008, Galaţiul avea 129.832 de salariaţi, dintre care 70.000 în servicii şi 60.000 în industrie.

La polul opus, numărul şomerilor a crescut simţitor ajungând de la o rată a şomajului de circa 6 procente la finele lui 2008, la peste 9 procente în februarie - martie 2013. Mai mult, majoritatea şomerilor sunt neindemnizaţi, astfel încât Galaţiul se clasează pe locul trei în topul pe ţară.

De asemenea, în tot acest timp, când firmele mari îşi restrângeau rând pe rând activitatea devenind din coloşi industriali, făbricuţe, cele mai mici întreprinderi au dispărut din viaţa economică. Aşa se face că în primele luni ale lui 2009, la Galaţi erau peste 23.000 de comercianţi activi, iar în prezent numărul acestora a ajuns la 20.000.

• Coloşii industriali, transformaţi de criză în făbricuţe

Concret putem vorbi despre combinatul siderurgic care la sfârşitul anului 2008 înregistra un profit record şi număra peste 13.000 de salariaţi, adică dublu câţi are în prezent. Cât despre rezultatele financiare ale companiei, se ştie că de patru ani ArcelorMittal Galaţi înregistrează pierderi.

Un alt simbol al Galaţiului, Şantierul Naval, a contribuit la creşterea numărului şomerilor. Astfel dacă la începutul crizei avea circa 3000 de angajaţi, acum mai numără doar 1500. Cu toate acestea, afacerile unităţii au început să-şi revină, iar în prezent merge pe profit.

Nici Profiland Intfor nu a trecut prea bine peste această criză. Dacă în perioada 2007-2008, patronul grupului de firme Andrei Lişinschi vorbea despre investiţii majore şi chiar despre deschiderea unei fabrici de biodisel pentru care inves­tea 5 milioane de euro, câţiva ani mai târziu cele două firme aveau datorii atât către creditori cât şi către stat, dar şi pierderi masive. Toate au culminat cu concedieri în masă, astfel încât, în prezent, au ajuns să mai muncească doar câteva sute de salariaţi faţă de câteva mii câţi erau înaintea declanşării crizei economice.

La aceste exemplu se mai pot adăuga şi situaţia fostei firme de echipamente hidraulice Mehid, patronată de Corneliu Mangalea, care în prezent este scoasă la licitaţie "pe bucăţi" de către Fisc, datoriile firmei ajungând la peste 9 milioane de lei, cu circa 2 milioane de lei mai mari decât la sfârşitul lui 2008.

În acest context economic, autorităţile gălăţene au vorbit, la un moment dat, chiar de declararea Galaţiului ca zonă defavorizată. Propunerea a venit atât din partea preşedintelui Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Marian Filimon, cât şi a liderului sindicatului Solidaritatea din ArcelorMittal Galaţi, Gheorghe Tiber. Mai mult, o analiză întocmită de reprezentanţii Prefecturii Galaţi a arătat că 22 de comune din judeţul Galaţi îndeplinesc criteriul legal pentru a fi declarate zone defavorizate, respectiv au ponderea şomerilor în totalul populaţie stabile cu vârstă cuprinsă între 18 şi 62 de ani de cel puţin trei ori mai mare decât media naţională.