Peste 239 milioane de cetăţeni americani cu drept de vot sunt aşteptaţi astăzi la urne să îl desemneze pe viitorul preşedinte al SUA. Alegerile prezidenţiale din Statele Unite reprezintă un moment crucial în politica americană, având în vedere contextul politic actual şi importanţa acestui scrutin pentru viitorul ţării.
Principalii candidaţi în acest an sunt Kamala Harris, vicepreşedinte în exerciţiu în Administraţia Biden, din partea Partidului Democrat şi Donald Trump, fost preşedinte al Statelor Unite în perioada 20 ianuarie 2017 - 20 ianuarie 2021, candidatul Partidului Republican. În timp ce Trump şi-a anunţat candidatura în noiembrie 2022 şi a obţinut nominalizarea republicană în iulie 2024, Kamala Harris a devenit candidatul democraţilor după ce preşedintele Joe Biden s-a retras din cursa electorală în iulie 2024, în urma solicitărilor venite din partea mai multor lideri marcanţi ai partidului respectiv şi după ce Biden a dat semne clare în timpul unei dezbateri televizate cu Donald Trump că nu poate continua cursa respectivă.
În ceea ce îi priveşte pe principalii candidaţi, sondajele americane recente indică o competiţie strânsă între Donald Trump şi Kamala Harris. Un sondaj realizat de Siena College şi publicat la finalul lunii octombrie arată că ambii candidaţi au câte 48% din intenţiile de vot ale alegătorilor. Într-un scenariu cu şase candidaţi, Trump conduce cu 47% faţă de 46% pentru Harris. Aceste cifre evidenţiază o divizare semnificativă pe linii de gen şi educaţie, bărbaţii şi alegătorii fără studii superioare înclinând spre Trump, în timp ce femeile şi cei cu studii superioare o susţin pe Harris. Statele indecise, precum Pennsylvania, Michigan, Wisconsin, Arizona, Georgia şi Nevada, joacă un rol crucial în determinarea rezultatului alegerilor. În Pennsylvania, un sondaj Quinnipiac efectuat în luna octombrie arată că Trump conduce cu 47% faţă de 46% pentru Harris, evidenţiind diviziuni rasiale şi de gen semnificative. Un alt aspect notabil este creşterea sprijinului pentru Trump în rândul alegătorilor afro-americani. Un sondaj Atlas Intel indică faptul că Trump are până la 39,9% din sprijinul alegătorilor de culoare în Michigan, sugerând o posibilă slăbire a coaliţiei tradiţionale democrate.
De aceea, ambii candidaţi şi-au intensificat eforturile de campanie în ultimele săptămâni. Trump a organizat mitinguri în state-cheie, inclusiv un eveniment major la Madison Square Garden din New York, şi a planificat vizite în Atlanta, Georgia. Kamala Harris a desfăşurat campanii în Michigan şi a beneficiat de sprijinul fostului preşedinte Barack Obama în Philadelphia. Analiştii politici oferă perspective diferite asupra rezultatului alegerilor. Nate Silver, un expert în sondaje, a declarat pentru CNN că, deşi datele sugerează o cursă strânsă, "intuiţia sa spune că Donald Trump va câştiga alegerile prezidenţiale din 2024". Pe de altă parte, profesorul Allan Lichtman, cunoscut pentru acurateţea predicţiilor sale electorale, rămâne încrezător că Harris va câştiga, bazându-se pe modelul său "Keys to the White House".
Un sondaj realizat de Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research în iulie 2024 relevă că aproximativ 75% dintre adulţii americani consideră că alegerile din 2024 vor determina soarta democraţiei americane. Această percepţie subliniază semnificaţia profundă a scrutinului pentru viitorul politic al ţării.
Menţionăm că în SUA preşedintele nu este ales prin vot direct de către cetăţeni, ci printr-un sistem indirect bazat pe Colegiul Electoral. Fiecare stat are un număr specific de electori, corespunzător numărului total de reprezentanţi pe care îi are în Congres (senatori şi membri ai Camerei Reprezentanţilor). În total, Colegiul Electoral cuprinde 538 de electori, iar pentru a câştiga preşedinţia, un candidat trebuie să obţină majoritatea absolută, adică cel puţin 270 de voturi electorale. Majoritatea statelor aplică sistemul "câştigătorul ia tot", în care candidatul cu cele mai multe voturi populare din stat câştigă toţi electorii acelui stat. Există însă excepţii, precum Maine şi Nebraska, care utilizează un sistem proporţional de alocare a electorilor.
Cert este că scrutinul prezidenţial de astăzi din SUA este unul dintre cele mai strânse din istoria recentă, cu sondaje care indică un echilibru aproape perfect între cei doi candidaţi principali, Kamala Harris şi Donald Trump. Statele indecise (swing states) sunt esenţiale şi vor juca un rol decisiv, având capacitatea de a influenţa câştigătorul. Schimbările în preferinţele demografice ale alegătorilor, inclusiv sprijinul neobişnuit de mare al lui Trump în rândul alegătorilor afro-americani, ar putea fi factori neaşteptaţi în rezultatul final. Deşi analiştii oferă perspective diferite (unii cred în victoria lui Trump, alţii în succesul lui Harris), modelul Colegiului Electoral şi specificul fiecărui stat lasă loc unei mari incertitudini. Astfel, mobilizarea alegătorilor în statele critice şi comportamentul electoral vor fi decisive pentru a desemna viitorul preşedinte al Statelor Unite.
Citeşte Cine calcă pe Constituţie?
• Un singur exit poll la nivel naţional
Edison Research, o firmă specializată în colectarea datelor despre alegeri, care a efectuat din anul 2003 încoace sondaje la ieşirea de la urne în numele National Election Pool, este compania care va face şi exit poll-ul la prezidenţialele de anul acesta, la nivel naţional, potrivit NBC News. Sursa citată arată că National Election Pool (NEP) este un consorţiu de reţele media - ABC, CBS, CNN şi NBC News - care reuneşte resurse pentru o numărare colectivă a voturilor şi operaţiune de exit poll. NBC News analizează şi raportează în mod independent rezultatele exit poll.
La alegerile prezidenţiale americane de astăzi, intervievatorii vor fi prezenţi la 600 de secţii de votare din SUA, fiecare dintre ei urmând regulile locale despre locul în care pot sta în raport cu locul de votare. Interviul este autoadministrat, adică respondentul completează singur chestionarul. Exit poll-ul la nivel naţional va include aproximativ 20.000 de interviuri în total, luate persoanelor care se prezintă la secţiile de votare, persoanelor care au votat anticipat şi persoanelor care au votat prin corespondenţă. Pentru exit poll-urile din Arizona, Georgia, Florida, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania, Texas şi Wisconsin, vor exista eşantioane de 1.500 până la 2.500 de respondenţi per stat. Participanţii la NEP nu raportează niciun rezultat de la exit poll înainte de ora 17:00 ET(Eastern Daylight Time) (ora 23:00 în România) în ziua alegerilor şi niciun rezultat de exit poll care poate indica rezultatul unei curse nu este raportat decât după ce toate scrutinurile sunt programate să se închidă într-un stat. Pe măsură ce seara alegerilor se desfăşoară şi intervievatorii de la faţa locului solicită mai multe rezultate ale sondajului de exit poll, datele sunt actualizate şi cântărite din nou în timp real.
Pe lângă un sondaj de ieşire la nivel naţional, care captează alegători din toată ţara, există sondaje de ieşire în mod special pentru statele care sunt esenţiale pentru câştigarea preşedinţiei sau includ curse importante de vot invers, cum ar fi Senatul sau guvernatorul. De exemplu, la alegerile prezidenţiale de astăzi, NBC News va avea o acoperire a sondajelor de ieşire de la urne din statele Arizona, Georgia, Florida, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania, Texas şi Wisconsin, la câte 40 de secţii de votare din fiecare stat.
Opinia Cititorului