Noua lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar (ce va intra în vigoare pe 9 mai) va aduce un control mai bun al finanţelor publice şi, mai ales, un câştig în plus pentru mediul bancar, susţin analiştii de la KeysFin, într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.
Actul normativ prevede că nu vom mai putea face tranzacţii cu bani gheaţă mai mari de 50.000 de lei pe zi între persoane fizice şi de 10.000 de lei pe zi între persoanele fizice şi juridice.
Potrivit specialiştilor KeysFin, măsura reprezintă "o lovitură puternică" pentru cei care lucrează acum cu sume importante de lichidităţi.
Aceştia afirmă: "Ţinta autorităţilor o reprezintă limitarea sumelor mari de cash care circulă în economie şi, în general, stimularea plăţilor prin conturi, ce pot fi urmărite de organele fiscale şi impozitate. Este o măsură menită să reducă evaziunea dar care, pe de altă parte, limitează circulaţia banilor într-o economie imatură. Nu este exclus ca, în loc să stimuleze activitatea economică, aceasta să imfluenţeze în mod negativ apetitul pentru investiţii în zona gri a economiei, una semnificativă. Vorbim, în general, de afaceri din retail, intermedieri financiare, imobiliare şi auto, acolo unde se fac încă plăţile la sacoşă şi unde, de altfel, evaziunea fiscală înregistrează cote ridicate".
Noile reglementări vor afecta inclusiv tranzacţiile între persoanele fizice, care nu erau limitate până în prezent, apreciază autorii studiului. Astfel, încasările şi plăţile în numerar între persoane fizice, drept urmare a unui contract prin care se transferă dreptul de proprietate (spre exemplu, contract de vânzare sau de schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se prestează servicii sau se acordă/restituie împrumuturi, nu vor mai putea depăşi un plafon de 50.000 lei / tranzacţie.
Experţii spun că trebuie să privim pe ansamblul economiei. Iar experienţa altor ţări arată că efectele ar trebuie să fie, per ansamblu, pozitive: "În Italia, de exemplu, limitarea plăţilor în numerar este aplicată încă din 2011, la 1.000 de euro. Şi acolo s-a discutat puternic despre pericolul îngrădirii libertăţii economice, controlului tot mai puternic al statului şi al băncilor, însă, pe ansamblu, efectele măsurii au fost pozitive. În Spania, o măsură similară a intrat in vigoare în octombrie 2012, limita maximă fiind de 2.500 de euro, iar efectele s-au simţit imediat, asta într-o economie în care evaziunea era estimată la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din produsul intern brut. Poate cel mai relevant exemplu îl constituie ţările nordice, în special Norvegia, acolo unde doar 5% din tranzactii se mai fac cu bani lichizi, iar până în 2020 vor fi eliminate complet".