Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, informează Administraţia Prezidenţială, potrivit news.ro.
Pe 4 aprilie, CCR a respins ca neîntemeiată sesizarea partidului Forţa Dreptei şi a USR pe legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private din România şi pentru administratorii acestora.
Actul normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 prin care este instituită modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004, a Legii nr. 204/2006, precum şi a Legii nr. 187/2011.
Principalele modificări vizează:
- stabilirea de principii privind regulile de investire şi atribuţiile directorilor de investiţii din cadrul administratorilor;
- stabilirea unui procent de 3% în situaţia în care statul român are deţineri sau participaţii în cadrul entităţilor de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile de investiţii private de capital în care se investeşte sunt finanţate atât din fonduri alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi ale statului român;
- stabilirea atribuţiilor structurii de management al riscului în cadrul administratorilor şi principiile privind modul de evaluare a activelor fondurilor şi responsabilitatea administratorilor;
- suplimentarea activităţilor privind administrarea unui fond de pensii; - stabilirea obligaţiei administratorului de a deţine permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puţin 6 luni;
- instituirea obligaţiei de constituire la nivelul entităţii a unui comitet de investiţii format din membrii independenţi (care va adopta decizii pentru operaţiunile de investire/dezinvestire), precum şi a unui comitet de remunerare;
- stabilirea obligaţiilor aflate în sarcina conducerii administratorilor de fonduri de pensii de a defini şi supraveghea implementarea mecanismelor de guvernanţă care asigură gestionarea eficientă şi prudentă a acestora;
- stabilirea unui comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităţilor principale şi a celor secundare/conexe;
- introducerea obligaţiei respectării, în orice moment, pe parcursul activităţii, a condiţiilor de autorizare şi a celor de funcţionare;
- completarea cerinţelor de raportare şi transparenţă;
- stabilirea dreptului imprescriptibil al participanţilor şi al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private;
- introducerea posibilităţii ca, în cazul declanşării procedurii de administrare specială, A.S.F. să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensii drept administrator special, în condiţiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranţă a sistemului de pensii private, în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplineşte cerinţele legale în acest sens.
Pe 4 aprilie, Curtea Constituţională a respins cu majoritatea de voturi, ca neîntemeiată sesizarea partidului Forţa Dreptei şi a USR pe legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private din România şi pentru administratorii acestora.
"În esenţă, Curtea a constatat că motivele de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dispoziţiilor art.1 alin. (3) şi (5), ale art. 69 alin. (2), ale art. 70 alin. (2), ale art. 75 şi ale art. 76 alin. (3) din Constituţie, din perspectiva nerespectării termenului regulamentar privind imprimarea şi difuzarea către deputaţi a raportului comisiei sesizate în fond, sunt neîntemeiate, întrucât ceea ce se invocă în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate reprezintă o chestiune care ţine de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei legi aflate în procedura de urgenţă.
Totodată, Curtea a constatat că motivele de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea de către Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 a dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală sunt, de asemenea, neîntemeiate, întrucât, pe de o parte, împrejurările reţinute în preambulul ordonanţei de urgenţă criticate se încadrează în conceptul constituţional de "situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, iar, pe de altă parte, urgenţa a fost motivată corespunzător în preambulul ordonanţei de urgenţă.
De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile art. I pct. 59 [cu referire la introducerea art. 140 ind. 2 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat] şi ale art. II pct. 59 [cu referire la introducerea art. 120 ind. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 sunt redactate cu suficientă claritate şi previzibilitate astfel încât să poată fi aplicate şi nu produc, în sine, o insecuritate juridică", arată comunicatul de presă al CCR.
Pe 22 februarie, Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă 174/2022 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor private a fost sesizată de către USR şi Forţa Dreptei la CCR.
"Nu putem avea încredere într-o iniţiativă legislativă promovată de PSD, duşmanul pensiilor private din România, care nu este la prima tentativă de desfiinţare a acestor fonduri, acum şi cu susţinerea foştilor colegi din PNL. Se forţează ieşirea administratorilor de fonduri de pensii private din România şi se creează condiţiile pentru obligarea acestora să investească banii noştri, ai celor 7 milioane de contribuabili de la Pilonul II de pensii private, în companii deţinute de stat. Cine ar putea accepta ca banii lui de pensie sa fie investiţi într-o companie de stat, administrată, de exemplu, de o coafeză numită de PSD într-un consiliu de administraţie, în loc de o companie privată care produce profit în domenii de viitor?", a afirmat Ionel Dancă, deputat Forţa Dreptei, potrivit comunicatului de presă al partidului.
Şeful statului a mai promulgat legea privind reglementarea modalităţii de raportare a stocurilor la produsele agricole şi alimentare. Actul normativ vizează adoptarea unor măsuri pentru crearea cadrului legislativ care să vizeze raportarea stocurilor la produsele agricole şi alimentare de către producătorii agricoli, depozitarii, procesatorii la nivel naţional şi comercianţii, în contextul unei situaţii conflictuale, de criză sau de urgenţă.
Preşedintele Iohannis a mai promulgat legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. El a promulgat şi legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2022 privind licenţa industrială unică.