KPMG:  Directorii generali globali văd o recesiune "uşoară şi scurtă"

KPMG a publicat recent raportul "Perspectivele directorilor executivi 2022" (2022 CEO Outlook), care a întrebat peste 1.300 de directori executivi din cele mai mari companii din lume despre strategiile şi perspectivele lor. Acesta a reliefat că 58% dintre lideri se aşteaptă ca o recesiune să fie uşoară şi scurtă. Paisprezece la sută dintre directorii executivi indică recesiunea ca fiind printre cele mai presante preocupări în prezent - în uşoară creştere faţă de începutul anului 2022 (9 la sută), în timp ce oboseala cauzată de pandemie se află în fruntea listei (15 la sută), potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform sursei citate, pe parcursul anului următor peste 8 din 10 (86%) directori generali globali anticipează o recesiune, 71% prevăzând că aceasta va afecta veniturile companiei cu până la 10%. Majoritatea directorilor executivi cred că o recesiune va afecta creşterea prognozată (73 la sută). Trei sferturi (76 la sută) au luat deja măsuri de precauţie pentru o eventuală recesiune.

În ciuda acestor preocupări, directorii executivi sunt mai încrezători în rezilienţa economiei în următoarele 6 luni (73 la sută) decât au fost în februarie (60 la sută), când KPMG a chestionat 500 de directori executivi pentru sondajul "CEO Outlook Pulse". Mai mult, 71% dintre lideri sunt încrezători în perspectivele de creştere a economiei globale în următorii 3 ani (în creştere de la 60% la începutul lui 2022) şi aproape 9 din 10 (85%) sunt încrezători în creşterea organizaţiei lor în următorii 3 ani.

Bill Thomas, Global Chairman & CEO, KPMG, a declarat: "Aspecte ce se ivesc o dată la o generaţie - o pandemie globală, tensiuni geopolitice, presiuni inflaţioniste şi dificultăţi financiare - s-au succedat rapid şi au afectat optimismul directorilor executivi globali. Deşi nu este surprinzător faptul că mediul economic constituie astăzi principala preocupare pentru liderii de afaceri, este încurajator să vedem niveluri rezonabile de încredere pe care directorii le au în propriile companii şi în perspectivele acestora de creştere pe termen lung.

"Evenimentele din ultimii ani au creat adevărate turbulenţe pentru comunitatea de afaceri. Concluziile noastre ar trebui să ofere un optimism prudent că, în lupta cu aceste provocări şi depăşirea acestora, directorii sunt mai încrezători în rezilienţa companiilor lor şi sperăm că pieţele vor avea o abordare similară şi vor atenua unele dintre incertitudinile foarte reale cu care ne confruntăm astăzi."

Îngheţarea angajărilor şi reducerea numărului de angajaţi sunt avute în vedere de către directorii executivi

In faţa turbulenţelor economice continue, există semne că "Marea Demisie" şi-a atins limitele, 39% dintre directori executivi implementând deja o îngheţare a angajărilor în timp ce 46% iau în considerare reducerea forţei de muncă în următoarele 6 luni. Cu toate acestea, perspectiva pe trei ani este mai optimistă, doar 9% aşteaptă o reducere suplimentară a numărului de angajaţi.

Incertitudinea influenţează transformarea digitală pe termen lung

În timp ce incertitudinea actuală îi determină pe directorii executivi să continue să acorde prioritate transformării digitale, 40% dintre companii şi-au întrerupt strategiile de transformare digitală şi alte 37% plănuiesc să ia astfel de măsuri în următoarele 6 luni.

Pe termen lung, mai mult de un sfert consideră că avansarea digitalizării şi a conectivităţii mediului de afaceri este vitală pentru atingerea obiectivelor de creştere în următorii 3 ani. Şaptezeci şi patru la sută sunt, de asemenea, de acord că investiţiile strategice în digitalizare şi ESG (environmental, social, governance - i.e. mediu, social, guvernanta) sunt indisolubil legate.

Concentrarea atenţiei către riscurile reputaţionale şi tehnologice

Tehnologia emergentă şi disruptivă a fost desemnată ca fiind cel mai mare risc pentru creşterea afacerilor în următorii 3 ani. Suplimentar, directorii executivi au identificat alte câteva domenii care prezintă riscuri majore pentru creştere: reputaţie, probleme de reglementare şi operaţionale şi schimbările climatice, arată sursa citată.

Riscul de reputaţie - cum ar fi nealinierea cu opiniile clienţilor sau ale publicului larg - stârneşte mai multă îngrijorare în rândul directorilor executivi comparativ cu începutul anului 2022 (10% în august faţă de 3% în februarie). Ca răspuns la provocările geopolitice, 51% dintre organizaţii au întrerupt colaborarea cu Rusia şi 34% plănuiesc să facă acest lucru în următoarele 6 luni.

Securitatea cibernetică nu mai este cea mai mare ameninţare a corporaţiilor, mai multe companii fiind pregătite pentru atacuri

In ultimul an securitatea cibernetică a căzut din topul primele 5 riscuri asociate dezvoltării afacerilor, doar 6% dintre directori executivi numind-o drept cel mai mare risc (17% în februarie 2022). Cu toate acestea, mediul cibernetic evoluează, 77% spunând că organizaţia lor consideră securitatea informaţiilor o funcţie strategică şi o potenţială sursă de avantaj competitiv. Repercursiunile incertitudinii geopolitice asupra atacurilor cibernetice corporative ridică de asemenea îngrijorări, potrivit a 7 din 10 directori executivi (73%).

Aproape trei sferturi din organizaţii (72%) au un plan de a gestiona atacurile ransomware. Cu toate acestea, mai mulţi directori executivi recunosc că sunt slab pregătiţi pentru un atac cibernetic, aproape un sfert (24%) recunoscând acest lucru în 2022, comparativ cu 13% în 2021.

Presiunea părţilor implicate creşte responsabilitatea în ESG

Când au fost întrebaţi care a fost principala lor provocare în comunicarea performanţei ESG către acţionari aproape o cincime (17 la sută) dintre directori au indicat scepticismul acţionarilor în legătură cu activităţile de "greenwashing", în creştere de la 8 la sută în 2021. Mai mult de o treime (38 la sută) dintre directorii executivi spun că organizaţiile lor au probleme în a articula o strategie ESG convingătoare. Aproape trei sferturi dintre repondenţi (72%) cred, de asemenea, că atenţia părţilor interesate faţă de problemele ESG - egalitatea de gen, impactul asupra climei etc. - va continua să se intensifice.

În ceea ce priveşte talentul, comparativ cu începutul anului 2022, mai mulţi directori executivi consideră că a avea talentul şi abilităţile potrivite este, de asemenea, cheia pentru atingerea ambiţiilor climatice de emisii cu target net zero - sau similare. Aproape un sfert (22 la sută) spun că lipsa de competenţe şi expertiză împiedică implementarea soluţiilor - o creştere de la 16 la sută la începutul acestui an.

Presiunea economică încetineşte ambiţiile ESG

Directorii generali globali recunosc importanţa iniţiativelor ESG pentru afacerile lor, mai ales când vine vorba de îmbunătăţirea performanţei financiare şi de stimularea creşterii. De fapt, 69% dintre directorii executivi au remarcat o cerere crescută din partea acţionarilor pentru raportare şi transparenţă ESG sporite - 58% în 2021.

Aproape jumătate (45 la sută) dintre directorii generali sunt de acord că progresul în domeniul ESG îmbunătăţeşte performanţa financiară corporativă, în creştere de la 37 la sută cu doar un an în urmă. Cu toate acestea, pe măsură ce incertitudinea economică continuă, jumătate întrerup sau îşi reconsideră eforturile ESG existente sau planificate în următoarele 6 luni, iar 34% au şi făcut-o deja.

Mediul de afaceri autohton rămâne optimist pe termen foarte scurt

"Există un nivel ridicat de similitudine între constatările identificate la nivel global cu tendinţele care se observă în prezent în economia românească. În prima jumătate a anului economia românească a avansat cu 5,8%, cu mult peste aşteptările iniţiale. Mai mult decât atât, indici recenţi de sentiment ai mediului de afaceri arată că, în medie, companiile au aşteptări mai degrabă pozitive în ceea ce priveşte condiţiile economice viitoare pe termen foarte scurt. Aceasta, în ciuda incertitudinii geopolitice continue, cauzate preponderent de razboiul din Ucraina, de accelerarea rapidă a preţurilor la energie şi de creşterea ratelor dobânzilor, ca urmare a avansului inflaţiei," afirmă Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România.

Perspectivele pieţei muncii sunt oarecum similare cu cele privind activitatea economică. Rata şomajului a scăzut la 5,1% în august, atingând nivelul înregistrat înainte de pandemie. Acest lucru a exacerbat unele probleme de pe piaţa muncii. Penuria de forţă de muncă şi de talent precum şi nepotrivirea competenţelor profesionale au fost resimţite mai accentuat în mai multe sectoare în ultimul timp, inclusiv în activităţile de producţie şi servicii. Mediul de afaceri indică de asemenea aceşti factori ca fiind o provocare pentru planurile lor de dezvoltare. Tendinţele de ocupare a forţei de muncă pe termen scurt sunt în mare parte neutre, deşi unele rămân pozitive, în special în sectoarele comerţului cu amănuntul şi al transporturilor, unde nevoile de angajare sunt marginal mai mari, se mai arată în comunicat.