KPMG: România şi Bulgaria "se bat" pe ultimul loc în absorbţia fondurilor structurale

România şi Bulgaria îşi dispută ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene, potrivit unui studiu KPMG. Acesta subliniază că pe primele locuri la absorbţia fondurilor europene se situează Letonia şi Lituania. La sfârşitul anului trecut, programele incluse în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al Ţărilor Baltice înregistraseră cel mai ridicat procentaj de proiecte contractate, între 60 şi 76%. Procentul de proiecte contractate în alte ţări se situează la mijloc, fiind cuprins între 48 şi 57%, în timp ce sumele contractate comparativ cu bugetul disponibil pe perioada de şapte ani sunt mai mici în România şi Bulgaria.

Ţara noastră şi statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) au suferit o reducere semnificativă a investiţiilor străine, de la începutul crizei, pe măsură ce investitorii au părăsit pieţele emergente, îndreptându-se către economiile cu dezvoltare rapidă (BRIC), în căutarea unor oportunităţi de afaceri mai profitabile şi a unor pieţe mai sigure, mai precizează studiul.

La nivelul Europei Centrale şi de Est, la jumătatea perioadei de implementare a programului, cuprinsă între 2007 şi 2013, granturile contractate de cele zece ţări din ECE se ridicau la 110,2 miliarde euro. Aceas-tă sumă reprezintă 53% din bugetul total alocat pentru perioada 2007-2013. Până la sfârşitul anului 2010, o sumă de 36,3 miliarde euro (respectiv 17%) din bugetul disponibil şi o treime din granturile contractate fuseseră rambursate beneficiarilor. În aceeaşi perioadă, majoritatea măsurilor de intervenţie se situau în jurul unui procentaj de contractare cuprins între 33% şi 82%. Majoritatea granturilor, în valoare de 81,96 miliarde euro, respectiv 74% din totalul granturilor contractate, au fost în domeniul transporturilor, dezvoltării resurselor umane, dezvoltării economice şi al proiectelor de mediu.

"În aceste condiţii, este chiar şi mai important ca România să profite de sumele considerabile, încă disponibile, din fondurile UE acordate pentru perioada 2011-2013. Cu toate acestea, ultimul sondaj anual efectuat de firmele membre ale KPMG din regiune arată că în România rata de absorbţie a fondurilor europene continuă să se situeze în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, în multe sectoare. În timp ce mai puţin de jumătate din bugetul disponibil României a fost contractat în 4 ani, sub 10% a fost rambursat beneficiarilor", potrivit cercetării.

Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG în România, subliniază: "Analiza KPMG arată că Româ-nia are încă o rată scăzută de absorb-ţie a fondurilor în domeniul trans-porturilor, energiei şi asistenţei tehnice. Până în decembrie 2010, în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare fuseseră contractate granturi în valoa-re de 10,4 miliarde euro. Prin urmare, într-o perioadă de patru ani, a fost contractat ceva mai puţin de jumătate din buget. Procentajul de contractare este sub nivelul ţărilor ECE, dar comparativ cu perioada scursă, nu este atât de departe de obiectivul ce trebuie atins. Din această sumă, granturile rambursate beneficiarilor s-au ridicat la doar 1,5 miliarde euro, reprezentând mai puţin de 10% din bugetul disponibil în perioada de şapte ani. Veştile bune sunt că în domeniul cercetării şi dezvoltării şi în cel al dezvoltării resurselor umane absorbţia fondurilor structurale a fost eficientă, iar Ministerul Trans-porturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale au întreprins deja acţiuni de amploare pentru recuperarea decalajului".

În opinia lui Florin Bănăţeanu, director pentru consultanţă în fonduri europene şi sectorul public, din cadrul KPMG România, "până la sfârşitul anului 2010, procentajul de contractări a atins cel mai mare nivel în domeniul dezvoltării resurselor umane şi dezvoltării urbane şi rurale. Ambele măsuri de intervenţie au atins un procentaj de contractare de peste 79%, ceea ce este remarcabil la nivelul Europei Centrale şi de Est. Dintre celelalte măsuri de intervenţie, un domeniu care a înregistrat rezultate bune a fost cercetarea şi dezvoltarea şi inovarea. Din punctul de vedere al sumelor rambursate, procentajul de plăţi este foarte redus, fiind cuprins între 1% şi 18%. Cu toa-te acestea, pentru măsurile de intervenţie din domeniul energetic cu performanţe mai slabe, aproape un sfert din granturile contractate au fost plătite beneficiarilor".

Potrivit domniei sale, fondurile europene reprezintă o oportunitate unică de îmbunătăţire a infrastructurii în România şi de încurajare a investiţiilor: "Acestea ar trebui să reprezinte elementele solide ale unei dezvoltări în spirală. În plus, pe termen scurt, proiectele de infrastructură vor crea locuri de muncă şi vor reprezenta un stimulent binevenit pentru economie, în special în domeniul construcţiilor, care a fost în mod deosebit lovit de recesiune". De aceea, domnul Nemoianu opinează că este esenţial ca Executivul să acorde prioritate maximă utilizării mai eficiente a acestei surse de finanţare.