Laszlo Diosi: Creşterea economică nu are sens dacă este bazată pe consum şi pe împrumuturi externe

Strategia OTP pentru 2009 va avea în centrul atenţiei sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), deşi banca s-a focusat până acum pe partea de retail, a declarat preşedintele băncii, Laszlo Diosi, în cadrul unui interviu acordat ziarului Bursa. Banca şi-a conturat încă de anul trecut noua strategie, simţind ameninţarea ce avea să vină din partea sectorului imobiliar din Statele Unite, aşa că întreaga activitate se va baza pe sectorul corporate. Oficialul băncii spune că nu va renunţa la sectorul retail, continuând activitatea pe partea de credite ipotecare şi Private Banking, dar la un nivel moderat. Noua strategie este susţinută de o echipă de manageri bine pregătită pentru noile relaţii cu IMM-urile, servicii de internet banking lucru esenţial pentru sectorul corporate şi bineînţeles un software adaptat la contabilitatea clienţilor IMM.

În ceea ce priveşte alegerea băncii de a creşte cota de piaţă sau a profitului, Laszlo Diosi afirmă că banca doreşte în primul rând stabilitate, apoi se va preocupa de profit şi cotă de piaţă.

De asemenea, în condiţiile economice actuale, când probabil multe bănci se gândesc că este cazul să mai reducă din numărul foarte mare al sucursalelor, OTP va deschide circa cinci noi sucursale anul viitor. "Decizia de a reduce cu 5% numărul de angajaţi a venit în condiţiile în care banca a reuşit să centralizeze mare parte a activităţii şi are prea puţin legătură cu criza financiară", a declarat preşedintele OTP, care mai spune că în timp de criză trebuie să cheltuieşti mai mulţi bani într-o anumită direcţie care să te menţină la suprafaţă: "OTP a decis să cheltuiască mai mulţi bani pentru pregătirea angajaţilor, marketing şi comunicare".

Legat de reducerea unor costuri, Laszlo Diosi precizează că banca a tăiat cât de mult a putut din costuri anul acesta, a redus numărul kilometrilor parcurşi de angajaţii băncii, facturile la telefon mobil etc, aşa că pentru anul viitor nu mai are în plan alte reduceri. Vor creşte însă cheltuielile de marketing şi publicitate, deşi banca nu se bazează în mare parte pe atragerea de noi clienţi, ci pe loialitatea clienţilor deja existenţi. Oficialul OTP declară că banca deţine în portofoliu clienţi loiali, având circa 10.000 de carduri active pe piaţă şi mai mult de 10% din clienţi folosesc serviciul de internet banking. Problema pe care o vede însă domnul Diosi constă în modul în care până acum clientul a relaţionat cu banca. Domnia sa nu vede normal ca acestă relaţie să înceapă printr-un credit, ci consideră că mai întâi clientul ar trebui să-şi deschidă un cont curent şi abia după câteva luni să contracteze un credit.

Laszlo Diosi declară în legatură cu ratele de dobîndă că este foarte greu de înţeles cum funcţionează acestea în condiţiile în care între rata de referinţă a Băncii Naţionale, rata de dobândă interbancară şi rata efectivă afişată de bănci nu există practic nici o corespondenţă în ţara noastră. Domnia sa precizează că în alte ţări se observă o corespondenţă între cele trei tipuri de rată de dobândă, ceea ce face mai uşor de înţeles cum funcţionează piaţa, iar măsurile de intervenţie ale Băncii Centrale au mai mult efect. "Cum ar putea BNR să obţină rezultate vizibile prin reducerea ratei de politică monetară dacă ROBOR este azi 6%, mâine 16%, peste două zile 46% şi apoi iar 16%?!", se întreabă retoric domnul Diosi, care mai spune că dacă ROBOR ar fi mai aproape de rata de referinţă a Băncii Centrale, atunci s-ar putea spune că ne-am încadrat pe un drum bun. "Reducerea ratei de referinţă este o reacţie normală a BNR în condiţiile în care Banca Centrală doreşte să susţină creşterea economică, dar din moment ce nu există nici o conexiune între această rată şi ceea ce se întâmplă pe piaţă, atunci indiferent de gradul de reducere a dobânzii, nimic nu se va întâmpla", spune oficialul OTP. Dacă se vor mai înregistra nivelurile de dobândă ca cele din luna octombrie, de 50-60%, domnul Laszlo declară că nu mai e sigur de nimic şi orice se poate întâmpla.

Legat de evoluţia leului, domnia sa consideră că în principiu este o problemă de cerere şi ofertă pe piaţa valutară din moment ce investiţiile străine au scăzut semnificativ începând cu luna septembrie a acestui an. "La sfârşit de an, în mod normal ar trebui să asistăm la efecte ce pun presiune de întărire a leului, dar acest lucru nu se mai întâmplă pe piaţă acum", afirmă Laszlo Diosi. Domnia sa consideră că până acum intervenţiile Băncii Naţionale au avut succes, intervenind într-un moment în care leul depăşise 3,9 lei/euro şi a reuşit să coboare cursul până la 3,6 lei/euro, dar stabilizarea monedei naţionale nu poate fi realizată numai de BNR, deoarece fără suportul economiei această încercare este fără folos.

Oficialul OTP se declară mulţumit de dorinţa noului prim ministru, Emil Boc, de a coopera cu experţii BNR, considerând că numai în acest mod politicile monetare şi fiscale pot avea succes. Laszlo Diosi spune: "Până acum, atitudinea BNR a fost una profesionistă, însă nu s-a bucurat îndeajuns de suportul guvernului. Poate gurvernul a încercat ceva, dar nu a fost de ajuns sau a fost prea târziu pentru a mai fi de folos. Planul de criză trebuie să reducă consumul şi să aibă în vedere pomparea mai multor lichidităţi în piaţă".

Domnia sa consideră că ţara noastră are posibilităţi enorme, în condiţiile în care alte ţări, precum Ucraina şi Bulgaria sunt mult mai afectate de criza financiară şi decizia dacă România va urma sau nu acelaşi trend economic depinde de condiţiile de piaţă şi de politicile adoptate de noul guvern.

La propunerea băncilor cu capital străin de pe piaţa românescă de a fi ajutate de BNR, preşedintele OTP nu este de acord şi consideră că există destulă lichiditate în piaţă. Domnia sa spune că ar trebui ca rezervele minime obligatorii deţinute la BNR să scadă gradual, avînd în vedere totuşi stabilizarea leului şi a economiei: "Îmi este puţin teamă, deoarece pomparea a prea multă lichiditate în piaţă, aşa cum s-a mai întâmplat, poate fi foarte periculoasă".

De asemenea, domnul Diosi crede că ţara noastră nu are nevoie de împrumuturi de la FMI, deoarece sistemul bancar românesc se bucură de destulă încredere, iar aceste împrumuturi ar trebui contractate în cazuri de urgenţă, iar ţara noastră dispune de suficiente rezerve în valută momentan.

"Creşterea economică de circa 9% nu are nici un sens", e de părere preşedintele OTP, în condiţiile în care această creştere e bazată pe consum şi pe împrumuturi externe. "Agricultura şi construcţiile au o contribuţie însemnată, dar producţia a scăzut cu 3% şi nu putem să continuăm o creştere economică bazată numai pe consum", a mai spus Laszlo Diosi, care crede că după creştere trebuie să urmeze consolidare, astfel, produsul intern brut al ţării noastre va urma un proces de restructurare. Partea din PIB bazată pe împrumuturile externe va scădea în anul următor, în condiţiile în care dobânzile sunt ridicate (EURIBOR+7%), iar lichidităţile vor veni acum din depozitele atrase. Segmentul construcţiilor deja nu mai dispune de finanţări din partea băncilor, singura şansă fiind statul şi fondurile Uniunii Europene. Domnul Laszlo conluzionează această analiză pe structură a PIB-ului prin faptul că două componente importante vor dispărea, construcţiile şi consumul, astfel că în 2009 creşterea economică va fi de circa 3-4%.

Cât timp va mai continua această criză financiară? Preşedintele OTP spune că nu mult timp, probabil lichidităţile vor mai fi blocate până în perioada aprilie-iunie a anului următor, însă efectele acesteia se vor simţi pe termen lung. "Există foarte mulţi bani pe piaţă care trebuie investiţi", consideră Laszlo Diosi, care spune că este încă prea devreme pentru a avea o imagine reală a situaţiei, dar în prima jumătate a a anului viitor mediul economic global va fi mai clar.