Laura Raluca Alina Dragotă, 47 de ani, responsabilă într-o anumită măsură pentru scandalul privind AGA Transelectrica (TEL) din 27 aprilie, şi-a încheiat detaşarea temporară în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) începând cu data de 14 iunie, potrivit surselor BURSA. Amintim că, pe 27 aprilie, acţionarii TEL, majoritar fiind Secretariatul General al Guvernului (SGG), au respins situaţiile financiare ale companiei şi distribuirea de dividende, iar conducerea companiei nu a mai reconvocat o altă AGA în ciuda transmiterii a două adrese în acest sens de către SGG.
Potrivit surselor noastre, aceasta se va întoarce pe o funcţie de execuţie la Ministerul Finanţelor. În acelaşi timp, Dragotă rămâne membru în CA-ul RAPPS. La SGG, Dragotă se ocupa cu preponderenţă de întreprinderile corporative, Transgaz, Transelectrica, RAAPPS, OPCOM, etc. Aceasta exercita cu caracter temporar funcţia publică de conducere de director general adjunct din SGG.
"Au trimis-o acasă pentru că a bulversat activitatea companiilor la care SGG e acţionar majoritar şi autoritate tutelară", a precizat o sursă guvernamentală. O altă sursă a arătat că Laura Dragotă era detaşată pe 6 luni şi ar fi trebuit să stea la SGG până la 1 septembrie, dar SGG a cerut încetarea detaşării.
Acţionarii TEL sunt convocaţi acum în 22 iunie să aprobe într-un final situaţiile financiare şi repartizarea profitului pe 2020 după ce compania s-a găsit o perioadă bună de timp într-o situaţie neclară în condiţiile în care acţionarii au respins în 27 aprilie situaţiile financiare ale companiei şi propunerea de distribuire de dividende în cuantum de 39,14 milioane de lei. Faptul că reconvocarea a întârziat atât de mult şi că există o perioadă de o lună până la ţinerea AGA a dus la depăşirea datei de 31 mai ce obligă la depunerea situaţiilor financiare. Publicaţia e-energia.ro a scris la mijlocul lunii mai că Transelectrica riscă sancţiuni financiare în condiţiile nedepunerii situaţiilor financiare la 31 mai - aplicarea acestor sancţiuni obligă Consiliul de Supraveghere la recuperarea sumelor aferente amenzilor de la cei care se fac vinovaţi de nedepunerea situaţiilor financiare aprobate.
Amintim că Dragotă şi-a demisia la mijlocul lunii mai din Consiliul de Administraţie al Transgaz după doar câteva săptămâni de la numire. Atât ea, cât şi Mircea Abrudean, care şi-a dat şi el demisia împreună cu Dragotă - fiind de asemenea angajat drept secretar general adjunct al guvernului - s-au autopropus în aprilie pentru CA-ul de la Transgaz ca administratori provizorii deşi făceau parte din Comisia de Evaluare a Administratorilor companiei.
"În martie 2018 a fost adusă de pe funcţie de executie din Ministerul Finanţelor pe cabinetul secretarului de stat de la Finanţe Iura Florin - vice PSD Satu Mare -, asta imediat ce Orlando Teodorovici a fost numit ministru de Finanţe. Laura Dragotă a fost protejata lui Codrin Ştefănescu în perioada 2015-2019 căruia îi aranja inclusiv diverse nevoi locative la RAAPPS, ea fiind membru CA RAAPPS din octombrie 2015. Cunoscută ca foarte bună combinatoare în zona guvernanţă şi foarte utilă PSD, a stat pe cabinetul secretarului de stat Florin Iura până la căderea guvernului Dăncilă în noiembrie 2019, intrând apoi pe cabinetul secretarului de stat Gheorghe Pecingină, care a venit la PNL de la ALDE şi mai înainte de la PSD. Din 15 martie 2021 a fost detaşată în SGG, cu exercitare temporară, fără concurs, de pe funcţia de execuţie din Ministerul Finanţelor la SGG ca director general adjunct al Direcţiei Generale Politici Publice şi Control Intern Managerial (DGPPSCIM)", preciza în luna mai o sursă pentru ziarul BURSA.
• Probleme pentru Dragotă în activitatea de la SGG. Ar fi ascuns documente pentru declanşarea unui scandal mediatic care să afecteze credibilitatea premierului
De menţionat că Ştefan Jicol, directorul general al Direcţiei Generale Politici Publice şi Control Intern Managerial şi coordonator al Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru SGG, s-a constituit în aprilie drept avertizor de integritate şi a acuzat-o pe Dragotă de mai multe nereguli în activitatea de la SGG, inclusiv în relaţie cu Transelectrica.
Într-un document se arată că, la 12 martie, a fost adusă din Ministerul Finanţelor în SGG o doamnă consilier superior, Laura Dragotă, iar după trei zile, pe cale extraordinară a exercitării temporare a unei funcţii de conducere, aceasta a fost numită în funcţia de director general adjunct al DGPPSCIM. Potrivit documentului, Laura Dragotă, după ce a reuşit să ocupe acest post fără concurs, a demarat o acţiune de acaparare şi control total al Compartimentului Guvernanţă, compartiment aflat în subordinea DGPPSCIM.
În document se susţine că doamna Laura Dragotă a dat ordin Compartimentului Registratură ca toate documentele care privesc activitatea acestor companii să fie direcţionate exclusiv biroului său şi să nu mai ajungă, pe circuitul normal al documentelor, în posesia conducerii, respectiv a lui Ştefan Jicol.
În calitate de avertizor de integritate, Ştefan Jicol dă ca exemplu documentele privind organizarea şedintelor AGA din Transelectrica, care au avut loc în 27, respectiv 29 aprilie, "documente care au fost comunicate de societate către SGG încă din luna martie, prin adresele 139061/29 martie 2021 şi 138171/29 martie 2021 şi care au fost preluate personal de la registratură de către doamna Dragotă". Aceste documente nu erau înregistrate la DGPPSCIM şi nici la Compartimentul Guvernanţă până la 19 aprilie când Ştefan Jicol s-a constituit avertizor de integritate, acesta susţinând că nu i-au fost puse la dispoziţie de Laura Dragotă.
Conform avertizării, una din explicaţiile ascunderii acestor documente ar fi aceea că se urmărea neparticiparea reprezentantului SGG la cele două şedinţe AGA ale Transelectrica şi declanşarea unui scandal mediatic care să afecteze imaginea publică a conducătorului SGG, a premierului şi a directorului DGPPSCIM, respectiv Ştefan Jicol.
De asemenea, în document se arată că Dragotă duce o activitate subversivă în instituţie şi scurtcircuitează în mod voi traseul documentelor, fapt ce încalcă în mod grav dispoziţiile legale şi care ar putea fi explicat numai prin prisma unor posibile acte de corupţie sau de ilegalitate gravă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de ferencz în data de 16.06.2021, 09:52)
În 2017 vice primarul UDMR, al Clujului, a fost condamnat la trei ani cu executare, pentru corupție. A primit de la mai multi oameni de afaceri bilete la Untould, și le a dat voluntarilor din campania electorală.