Aderarea ţării noastre la pactul fiscal, agreat de liderii europeni la summit-ul care a avut loc la Bruxelles la sfârşitul săptămânii trecute, va avea un efect favorabil asupra economiei, care se va traduce în disciplinarea politicilor macroeconomice, a declarat, vineri, Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României (BNR), la seminarul EU-COFILE, organizat la Sinaia, de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.
Domnia sa a precizat: "Una dintre deciziile care s-au luat aseară (n.r. joi) a fost legată de întărirea regulilor fiscale, în sensul supunerii atenţiei liderilor europeni a bugetelor şi a penalizărilor pentru statele care depăşesc ţintele de deficit bugetar şi de datorie publică. La acest pact au aderat 17 ţări plus 6, printre care şi România, ceea ce zic eu că are un efect favorabil pentru că este de natură să disciplineze politicile macroeconomice".
Despre cea de-a doua decizie luată de liderii europeni, aceea ca Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) să fie gestionat în comun cu Banca Centrală Europeană (BCE), Valentin Lazea a precizat că acest lucru înseamnă că BCE se poate concentra pe salvarea băncilor comerciale şi mai puţin pe salvarea guvernelor.
"Fondul va fi gestionat de BCE, dar el va fi cel care va salva statele prin cumpărări de obligaţiuni", potrivit domniei sale.
Valentin Lazea a mai precizat că ţara noastră trebuie să spere într-o "rezolvare favorabilă" a problemelor din zona euro, pentru că este legată "organic" din punct de vedere economic de aceasta. Domnia sa speră că vor fi date răspunsuri şi la celelalte întrebări pe care le pun pieţele financiare, iar politicienii vest europeni se vor pune înaintea evenimentelor şi nu în spatele lor aşa cum a fost cazul până acum".
În privinţa faptului că statele din afara zonei euro, inclusiv România ar trebui să contribuie, prin băncile centrale, cu 50 miliarde euro la împrumuturile în valoare totală de 200 miliarde euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru combaterea crizei, Valentin Lazea a precizat că ideea de bază a acestui demers este aceea de a mări capacitatea de împrumut a fondului.
Domnia sa a precizat: "Cred că ideea de bază este de a mări capacitatea de împrumut a fondului. Ieri, până la această decizie, fondul avea disponibile circa 285 miliarde de euro, bani buni de împrumutat. Cred că prin această decizie s-a crescut capacitatea de împrumut a fondului, care fond are şi capacitatea de multiplicare mult mai mare, în sensul că el poate să atragă şi de la guverne terţe bani şi să împrumute acelor guverne care au nevoie. Faptul că România va contribui şi ea (...) este un preţ care trebuie plătit, pentru că de acum încolo trebuie să ne obişnuim că beneficiile vin la pachet cu preţul. Nu se poate să ai mese gratuite".
În privinţa ţintei de aderare la zona euro, acesta reprezintă o decizie politică, potrivit lui Valentin Lazea. Aderarea este grea din punct de vedere tehnic, dar drumul spre euro este cel puţin la fel de important ca ajungerea în zona euro sau după cum s-a văzut, existenţa în zona euro, potrivit domniei sale.
Liderii europeni au agreat, la sfârşitul săptămânii trecute, semnarea unui tratat interguvernamental care le cere statelor member UE să aplice o disciplină fiscală şi financiară mai strictă în viitoarele lor bugete. Eforturile pentru obţinerea unanimităţii între cei 27 de membri ai Uniunii Europene a eşuat, deoarece Marea Britanie şi Ungaria au refuzat să se alăture planului. Totuşi, cei 17 membri ai zonei euro şi-au dat acordul pentru noul tratat, alături de şase alte state ce vor dori să adopte moneda unică în viitor.
Boc: România nu va contribui la capitalizarea FMI
România nu va fi obligată să contribuie la capitalizarea FMI, deoarece se află printre ţările care au acord cu instituţia financiară, a declarat, vineri, premierul Emil Boc, precizând că îşi susţine afirmaţia pe datele actuale, dar că trebuie aşteptate concluzia liderilor UE.
"Din datele pe care le am la acest moment, concluzia este că ţările care sunt într-un acord cu FMI nu contribuie la acest fpond suplimentar, dar vom aştepta concluziile UE pentru a vedea dacă se menţine acest punct de vedere", a spus Boc, la postul public de radio.
Printre măsurile convenite joi seară, la summit-ul UE de la Bruxelles, se numără suplimentarea resurselor financiare ale FMI cu 200 miliarde euro de către statele UE, prin împrumuturi bilaterale.
Potrivit comunicatului transmis la finele discuţiilor de joi, statele membre au la dispoziţie 10 zile pentru a confirma participarea la acest efort.
Astfel, statele din zona euro ar urma să contribuie cu 150 miliarde euro, iar băncile centrale ale ţărilor din afara zonei euro ar trebui să vină cu alte 50 miliarde euro.
Consiliul UE a invitat şi "comunitatea internaţională" să aducă contribuţii similare la resursele FMI.
1. fără titlu
(mesaj trimis de d.i. în data de 09.12.2011, 20:04)
mai stam de vorba. despre uniunea fiscala si despre suveranitate!