Legea pârghiilor - în dezbatere în Parlament, cu tot cu punctul lui Arhimede, care, dacă mai trăia, ar fi beneficiat de o pensie majorată cu 40%

Constituţia ar trebui să fie un text care să producă instantaneu efecte în corpul legilor, fără ca cineva să trebuiască să dea o cale dreaptă pe care aceste efecte să se producă.

Dar nu e aşa, ţara se numeşte România. De aceea se şi aud zgomote teribile în jurul Curţii Constituţionale: se îndreaptă legile cu pârghia constitu­ţională.

Curtea Constituţională se ocupă de legi şi nu de Constituţie, contrar aparenţei care decurge din denumirea ei. Constituţia nu e decât un simplu punct de sprijin cu ajutorul căruia Curtea Constituţională acţionează pentru îndreptarea legilor.

Fişa ordonanţei de urgenţă nr 135/2020 care priveşte rectificarea bugetară, dar introduce pe ascuns, în văzul lumii, reducerea valorii punctului de pensie, aflată acum în dezbaterea Parlamentului, este o aventură de tehnică legislativă care conţine un punct ce poate fi vizat de o pârghie. Astfel:

Consiliul legislativ constată o enormitate "în numeroase cazuri, norma din finalul unei pagini nu se continuă cursiv pe pagina următoare, ceea ce denotă lipsa unor texte, normele fiind astfel incomplete. Pentru evitarea unor asemenea situaţii este necesară revederea tuturor normelor care încep pe o pagină şi se continuă pe următoarea, asfel încât să se asigure o cursivitate logică a textelor".

(continuare în pagina 8)

Altfel spus, consiliul legislativ constată că Guvernul a trimis spre avizare (şi probabil a şi adoptat ulterior) o ordonanţă din care lipsesc "bucăţi" de text!!! Curat constituţional!

Este interesant că tot Consiliul legislativ are un act de clemenţă faţă de guvern atunci când propune o reformulare pentru a corecta o eroare de tehnică legislativă exact pe articolul care micşorează valoarea punctului de pensie, producând astfel cea mai controversată teză a ordonanţei, dar prezintă propunerea fără a păstra şi textul care modifică valoarea ("b) la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei"), de parcă i-ar fi frică să reproducă enormitatea cifrei de 1442 lei - să nu cumva să se spună că a fost de acord cu reducerea valorii punctului de pensie. Dimpotrivă, Consiliul legislativ spune pur şi simplu: "se va reda textul dorit pentru această literă".

Consiliul Economic şi Social a formulat, printr-o parte a membrilor săi, ideea că ordonanţa de urgenţă ar trebui returnată guvernului pe motiv că a fost adoptată înainte ca ea să fie transmisă spre aviz Consilului economic şi social. Conform legii, ordonanţa se supune avizării înainte de adoptare... Iarăşi, curat constituţional!

În expunerea de motive pe care guvernul a înaintat-o Parlamentului, odată cu proiectul său de lege de aprobare a OUG 135/2020, se atacă pe după colţ tema punctului de pensie, despre care se spune că "se propune ca valoarea punctului să fie majorată la 1442 lei", în vreme ce acţiunea OUG este un act de modificare a legii pensiilor, respectiv a legii 127/2019, unde majorarea legiferată, care ar fi intrat în vigoare la 1 septembrie 2020, dacă guvernul nu ar fi adoptat OUG 135, aducea punctul de pensie la 1775 lei.

La data la care proiectul de lege de aprobare a OUG 135/2020 era înregistrat la Camera Deputaţilor, respectiv la 2.09.2020, punctul de pensie avea deja valoarea de 1442 lei, ca efect al intrării în vigoare a OUG 135.

Proiectul de lege al guvernului nu putea decât să propună menţinerea unei majorări deja operate prin OUG şi nu şi o majorare pur şi simplu.

Desigur, aceste tribulaţii de tehnică legislativă intră pe fondul tezei PSD conform căreia OUG nu a majorat pensiile, ci le-a tăiat.

Disputa e însă fără obiect şi produce o pierdere de vreme care e dată în clocot de faptul că la 1 septembrie 2020 a intrat în vigoare punctul de pensie de 1442 lei stabilit de OUG 135 şi nu punctul de pensie de 1775 lei stabilit de legea 127/2019.

Ceea ce se fierbe însă în acest creuzet legislativ este de fapt o încălcare a constituţiei, pe care PSD nu a observat-o, în vreme ce guvernul era incapabil să o observe, devreme ce el era chiar cel care a comis-o.

Constituţia spune la ARTICOLUL 115 Delegarea legislativă: "(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică".

Ce înseamnă, în cazul dat, că "Ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile prevăzute de Constituţie"?

Înseamnă că OUG 135 nu poate afecta dreptul la pensie, care este un drept prevăzut de Constituţie la art 47 alin (2) "Cetăţenii au dreptul la pensie".

Ce semnificaţie are, în contextul dat, termenul "a afecta": singura semnificaţie ce corespunde contextului dat dintre cele stabilite în DEX este "a prejudicia".

Este evident că o ordonanţă de urgenţă nu poate anula dreptul la pensie, dar este deopotrivă adevărat că nici legea nu poate face asta.

Se exclude deci interpretarea că OUG 135 ar fi constituţională pentru că nu anulează un drept constuţional, ci doar îl afectează, adică doar îl prejudiciază.

Nu e nevoie să constatăm că OUG 135 anulează un drept contituţional pentru a afirma că este neconstituţională: e suficient să constatăm că ea afectează un asemenea drept.

Conţinutul dreptului la pensie în România constituţională a anului 2020 este configurat inclusiv de valoarea de 1775 lei a punctului de pensie. Ce a stabilit acest conţinut? Legea 127/2019. Poate fi modificată prin OUG o lege care stabileşte valoarea unui drept la pensie? Dacă dreptul este prejudiciat, nu! Este raţional ca prin constituţie să fie permisă extinderea unor drepturi inclusiv prin acte ale guvernului şi nu doar prin lege, dar este la fel de raţional ca limitarea lor să fie permisă numai prin lege. De altfel, constituţia prevede acest lucru la art 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Curtea constituţională s-a pronunţat recent în aplicarea acestui articol atunci când a fost vorba de limitarea prin OUG a drepturilor la libera circulaţie.

OUG 135 este dedicată rectificării bugetare, pe zeci de pagini. Atacarea punctului de pensie se produce pe neobservate la art 42 de la finalul ordonanţei printr-o simplă modificare de "literă": litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)la data de 1 septembrie 2020 - 1.442 lei;

Miza luptei pe marginea acestui OUG este însă chiar această infimă modificare a legii pensiilor.

Reacţia Parlamentului se configurează deja în jurul acestei litere, care la rândul ei se grupează în jurul unui punct: punctul de pensie. Comisia de muncă şi protecţie socială a avizat proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, dar a introdus două amendamente, dintre care unul abrogă art 42 al ordonanţei, adică exact articolul care stabileşte punctul de pensie la 1442 lei. Amendamentul aparţine "membrilor Comisiilor apart¸ina$nd grupului parlamentar al PSD".

Motivarea amendamentului este următoarea: "Ment¸inerea valorii punctului de pensie, as¸a cum este preva¢zut i$n lege, la valoarea de 1775 lei, i$n scopul pa¢stra¢rii calendarului privind majorarea punctului de pensie pa$na¢ la intrarea i$n vigoare, i$n integralitate, a Legii privind sistemul public de pensii."

Ce voia să facă Arhimede - "Daţi-mi un punct de sprijin şi voi muta Pământul din loc" ar putea să facă acum PSD. Curtea Constituţională nu trebuie decât să spună dacă dreptul la un punct de pensie de 1775 lei era sau nu un drept cu un conţinut augumentat prin legea din 2019, chiar dacă astfel modificat intra în exerciţiu la 1 septembrie 2020.