Legea privind defăimarea însemnelor României, adoptată tacit de Senat

Propunerea legislativă care prevede închisoare de la un an până la 3 ani pentru ofensa adusă însemnelor naţionale a fost adoptată tacit, marţi, de Senat, ca urmare a termenului depăşit de dezbatere şi vot.

Potrivit actului normativ, care modifică astfel Codul penal, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de 37 de parlamentari ai PSD şi UNPR şi mai prevede că fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Prin dispreţ pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se înţelege lipsa de consideraţie sau de stimă, sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenţie, defăimare.

"Însemnele naţionale cum ar fi drapelul, ziua naţională, imnul naţional stema ţării şi sigiliul statului sunt protejate de ofensă şi dispreţ în codurile penale ale unui număr mare de state membre ale UE. (...) Proiectul de lege propus vine să ofere o soluţie care corectează acest vid legislativ, reintroducând în Codul penal vechi prevederi care stipulează clar pedepse pentru ofensa adusă însemnelor statului", consideră iniţiatorii.

Dezbaterile asupra proiectului au avut loc în plenul Senatului în 16 martie, dar nu a fost dat votul final. Raportul Comisiei juridice era de respingere a propunerii legislative.

Propunerea va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

După ce preşedintele de şedinţă Augustin Mitu a anunţat că termenul de adoptare tacită, 13 aprilie, a fost depăşit, senatorul UDMR Tanczos Barna a solicitat ca preşedintele Comisiei juridice să fie invitat la şedinţa Biroului permanent pentru faptul că sunt proiecte care ajung să fie adoptate tacit.

El a spus că adoptarea tacită a acestor proiecte este cauzată de "întârzieri şi neglijenţe".

În replică, preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a spus că în trei ani au fost adoptate tacit doar două proiecte cu care Comisia juridică a fost sesizată. El a arătat că este vorba de proiecte la care rapoartele erau comune cu Comisia de constituţionalitate.

"Nu am reuşit să avem nicio şedinţă comună cu Comisia de constituţionalitate şi sunt rapoarte retrimise de la plen", a adăugat Boboc.