Legea repatrierii rezervei de aur, retrimisă în Parlament

Legea privind repatrierea rezervei de aur pe care Banca Naţională o are depozitată la Banca Angliei a fost retrimisă, ieri, Parlamentului, spre reexaminare, de către preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ a fost iniţiat de Liviu Dragnea - fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi şef al PSD - şi de senatorul social-democrat Şerban Nicolae.

În solicitarea formulată, preşedintele Iohannis consideră că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia ţării şi de natură să afecteze funcţionarea eficientă a Băncii Naţionale într-un cadru legislativ unitar la nivel european. Klaus Iohannis susţine totodată consultarea BNR şi realizarea unei analize de impact detaliate cu privire la legea respectivă.

Preşedintele ţării arată că legea pentru modificarea art. 30 din legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Iohannis consideră că legea este de natură să afecteze atribuţiile legale ale BNR şi să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi cu cel al Băncii Centrale Europene şi să genereze dificultăţi în aplicare.

Klaus Iohannis menţionează că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa - iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.

Preşedintele susţine că, deşi ţara noastră nu a trecut încă la moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica după adoptarea monedei europene. Preşedintele consideră că, prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, ţara noastră este obligată să asigure convergenţa juridică a legislaţiei băncii centrale naţionale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene.

Iohannis precizează: "Considerăm că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcţionarea eficientă a BNR într-un cadru legislativ unitar la nivel european".

În cererea de reexaminare se mai arată că legea adoptată de fosta majoritate parlamentară nu prevede modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare în ţara noastră. În documentul trimis de Administraţia Prezidenţială la Parlament, se spune: "Considerăm că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar şi a celor pe termen mediu şi lung, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.) raportat la beneficiul estimat al încetării plăţii costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de iniţiatori în instrumentul de prezentare şi motivare a legii). În acest sens, apreciem că se impune consultarea BNR şi o analiză de impact detaliată, în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări".

Amintim că judecătorii Curţii Constituţionale au respins, în 26 iunie, cu 7 voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, sesizarea depusă de PNL în legătură cu legea iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae. Legea respectivă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 24 aprilie, cu 165 de voturi pentru, 90 împotrivă şi trei abţineri.

Conform actului normativ declarat constituţional de CCR, "Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv" din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară.

Legea stabileşte obligaţia BNR de menţinere a rezervelor la un nivel adecvat tranzacţiilor externe ale României. Actul normativ stipulează: "Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei".

Legea mai arată că, "din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice".

Conform textului de lege, depozitele de aur constituite de BNR în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.