LEGILE "ANTI-CĂMĂTĂRIE" - ADOPTATE DE DEPUTAŢII DIN COMISII Piperea: "De fapt, legile lui Zamfir vin în ajutorul băncilor"

Senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a marcat, ieri, patru victorii, toate cele patru proiecte de lege din domeniul bancar fiind avizate pozitiv de deputaţii din comisiile de specialitate (Economică, de Buget şi cea pentru Industrii). Succesul de ieri a venit după ce, luni, iniţiativa legislativă pentru modificarea Legii Dării în Plată a trecut, de asemenea, de comisiile reunite din camera Deputaţilor.

Pachetul cu cele patru texte cuprinde Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Aceste legi reprezintă un cadou făcut creditorilor financiari, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat, împreună cu senatorul Zamfir, proiectele legislative.

Specialistul ne-a spus, ieri, după şedinţa comună a comisiilor de specialitate: "Textele de lege au fost făcute în aşa fel încât să asigure rezilienţa contractelor, nu să le desfiinţeze, şi să nu lase debitorul să ajungă în situaţie de ruină financiară, care înseamnă insolvabilitate, care înseamnă imposibilitatea de plată. Când vorbim de zece debitori care nu îşi pot plăti datoria, atunci este o chestiune gestionabilă, eventual printr-o cesiune de creanţe, cu sau fără caracter speculativ. Gestionabilă este şi situaţia în care avem 10.000 de astfel de debitori, dar când vorbim de 100.000 de astfel de cazuri, de 1 milion, cum este cazul la noi cu supra-îndatoraţii, atunci nu mai este vorba doar de ruina acelor oameni, ci şi de o problemă extrem de gravă de cash-flow pentru creditorii financiari. Pentru că, dacă eu sunt insolvabil, nu pot plăti. Faptul că îmi iei casa nu face decât să agraveze din punct de vedere financiar situaţia mea, dar situaţia ta, ca bancă, nu se îmbunătăţeşte, pentru că îmi iei casa la 10 lei, deşi ea costă 50 de lei. Ulterior, pentru stat va deveni o povară suplimentară să aibă tot felul de cheltuieli de asistenţa socială, cu educaţia copiilor, cu sănătatea, pe care eu nu le mai pot plăti. În plus, îmi popreşti o treime sau jumătate din salariu şi eu nu mai pot consuma.

În consecinţă, aceste măsuri sunt auto-protective pentru bănci şi nu ar trebui să se opună acestora. Un cost suportabil pentru unii debitori este o foarte bună reclamă pentru viitorii debitori.

Românul vede ce se întâmplă în Franţa, unde dobânda pentru creditele ipotecare este de 4-5 ori mai mică decât la noi, reacţia băncilor noastre este extrem de furibundă, după care te vând colectorilor de creanţe, vede că nu există niciun fel de înţelegere pentru aceşti oameni şi, în aceste condiţii, potenţialii debitori nu se mai împrumută. Ştiind, însă, că dobânzile sunt plafonate, că nu pot fi aruncaţi în stradă pentru orice neplată etc., intenţia oamenilor de a se împrumuta la bancă va fi mult mai mare şi banca va vinde mai mult. De aceea, să se opună unor astfel de reglementări este auto-distructiv pentru sectorul bancar. În concluzie, în primul rând creditorii financiari şi abia în subsiodiar debitorii trebuie să fie mulţumiţi că au trecut aceste legi".

Potrivit avocatului Piperea, măsurile adoptate ieri în comisii nu sunt de stânga, ci de dreptate socială.

În opinia debitorilor cu credite în franci elveţieni, printre beneficiile acestor legi se regăsesc următoarele: "IFN-urile nu pot încasa mai mult decât dublul sumei împrumutate pentru creditele de sub 15.000 de lei, executările silite asupra locuinţei familiale sunt limitate, conversia creditelor se poate realiza în instanţă dacă banca refuză un acord cu debitorul".

Consumatorii îşi exprimă speranţa că aceste legi vor fi aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional, şi că vor trece testul Curţii Constituţionale, în cazul în care vor fi atacate. Acestea au mai fost întoarse o dată de către Curtea Constituţională, în prima lor variantă toate prevederile celor patru texte de lege fiind cuprinse într-o singură iniţiativă legislativă.

Despre conţinutul celor patru legi ne-a vorbit, recent, avocatul Gheorghe Piperea, explicând: "Unul dintre proiecte vizează plafonarea dobânzilor la credite. Am eliminat formula «dobânzi cămătăreşti» pentru că se pare că cei din Consiliul Legislativ au spus că termentul de «cămătăresc» este peiorativ şi atunci i-am spus dobândă excesivă. Proiectul prevede, în principiu, că pentru creditele imobiliare nu poţi lua un credit care să aibă o dobândă mai mare cu mai mult de 3% decât dobânda de refinanţare a BNR. La creditele de consum, adică cele luate pe maxim 5 ani şi care au o valoare de cel mult 20.000 de euro, am pus o limită de 18% a dobânzii, care este maximul de dobândă pe care îl practică fiscul cu contribuabilii. Pentru microcredite, adică împrumuturile luate pe cel mult 90 de zile şi cu o valoare de maxim 3.000 de lei, am pus limitarea la dublul sumei împrumutate".

O a doua iniţiativă legislativă priveşte executarea silită. În acest caz, Piperea ne-a menţionat: "Am eliminat toate dispoziţiile legale ce permiteau creditorilor executarea silită a consumatorului direct în baza contractului de credit, facturii la utilităţi, biletului la ordin etc. Am eliminat aplicabilitatea în cazul consumatorului şi, cel mai important lucru, am introdus dispoziţii clare de protecţie a locuinţei familiale. Nu execuţi locuinţa familială decât dacă este ultima soluţie şi oricum nu evacuezi debitorii din casă timp de un an de zile, până când aceştia nu obţin o altă casă".

A treia iniţiativă este cea care face referire la retractul litigios şi se numeşte Legea privind protecţia consumatorilor împotriva cesiunilor de creanţă cu caracter speculativ. "În primul rând că această reglementare nu funcţionează decât pe colectorii de creanţe neautorizaţi şi pe colectorii de creanţe care fac cesiuni de creanţă cu titlu speculativ", ne-a specificat domnul Piperea. Conform avocatului, restul cesiunilor de creanţe sunt permise în continuare, cu condiţia ca entităţile colectoare să fie autorizate şi cesiunea să nu fie o speculaţie. Cel mai important aspect al acestei legi este că debitorul se poate elibera de datorie plătind colectorului exact cât a dat acesta din urmă pe creanţă, ne-a mai explicat avocatul Piperea.

Ultimul text de lege din pachetul de patru iniţiative priveşte protecţia împotriva riscului valutar şi vorbeşte, printre altele, despre revizuirea contractului şi îngheţarea efectelor câtă vreme se cere creditorului revizuirea contractului. Orice depăşire cu maxim 20% a cursului istoric determină obligaţia de avertizare la conversie la cursul istoric. Dacă banca nu face acest lucru, atunci se merge în instanţă pentru a obţine conversia la cursul istoric, potrivit lui Gheorghe Piperea, care ne-a mai spus: "Am introdus prevederea potrivit căreia, la o conversie la curs istoric, să se aplice acel cost care este cel mai convenabil pentru consumator şi, de principiu, ar trebui să fie costul de astăzi, iar dacă este cel din 2007, atunci va fi aplicat acela".

Aceste proiecte legislative îi pun din nou pe jar pe bancheri, care avertizează că eventuala aprobare a pachetului de legi din sectorul bancar conduce, printre altele, la scăderea creditării şi chiar a Produsului Intern Brut (PIB).

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a subliniat, recent, impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării proiectelor de lege privind conversia monedei de plată din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobânzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor şi eliberarea de datorie la preţul real al cesiunii şi dobânda.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

Alte urmări preconizate de KPMG vor fi:

- Diminuarea interesului investitorilor în sectorul financiar, ca urmare a efectelor asupra stabilităţii şi perspectivelor de profitabilitate ale sistemului bancar;

- Creşterea presiunii asupra pieţei imobiliare, ca urmare a reducerii creditării pentru achiziţia de locuinţe;

- Creşterea creditelor neperformante, care poate conduce la creşterea riscului de ţară şi care va afecta în mod direct capacitatea de capitalizare şi creditare a instituţiilor de credit.

În opinia lui Daniel Cătălin Zamfir, reprezentanţii băncilor procedează şi acum ca de fiecare dată când au fost promvate legi care privesc protecţia consumatorilor de credite. Parlamentarul ne-a declarat: "Este aceeaşi regie pe care au avut-o şi la Legea Dării în Plată, despre care bancherii spuneau că va produce un risc sistemic. În cazul de faţă, dacă studiul KPMG indică o scădere de peste 2% din PIB, înseamnă că la calcularea PIB se iau în calcul executările silite şi cesiunea de creanţe speculative, din care se face un mega profit".