Leul digital îşi face loc între proiectele BNR

Monedele digitale reprezintă un subiect tot mai des abordat, în ultimii ani, de institutiile de reglementare din sectorul financiar. Dacă la început băncile centrale priveau cu reticenţă criptomonedele, acum reprezentanţii acestora discută intens despre emiterea de monede digitale.

După ce Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat, la începutul acestei luni, Raportul Euro digital, iar vinerea trecută şapte mari bănci centrale - printre care şi Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) - şi-au expus viziunea cu privire la modul în care ar putea să arate o monedă digitală, BCE a lansat o dezbatere cu cetăţenii, mediul academic, sectorul financiar şi autorităţile publice despre cum va arăta pe viitor Eurosistemul, urmând să fie evaluate în detaliu nevoile, avantajele şi dificultăţile pe care aceştia se aşteaptă ca emiterea euro digital să le genereze.

Şi ţara noastră se aliniază acestei tendinţe, după cum ne-a precizat, vineri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care ne-a spus că la nivelul băncii noastre centrală sunt purtate discuţii cu privire la emiterea unei monede digitale, în condiţiile în care BNR nu îşi permite să rămână în urmă.

Adrian Vasilescu ne-a declarat: "Este o dezbatere generală privind aceste monede digitale, în condiţiile în care vedem cu toţii că a început era digitalizării. Ar fi fost nefiresc ca sectorul emiterii monedei să fie în afara acestei preocupări care s-a răspândit în toată lumea. Banca Naţională discută de multă vreme această posibilitate. Nu vom putea să rămânem în urmă. Nu avem dreptul să rămânem în urmă. Dacă privim spre apus şi privim în acelaşi timp şi ce se întâmplă la noi, sigur că ţările dezvoltate au luat-o înainte, în primul rând cu restrângerea numerarului. România este încă o ţară a numerarului. Pensionarii primesc pensia pe card, dar sunt foarte mulţi care fac (doar) două operaţiuni: se duc o dată să vadă dacă le-a intrat pensia, după care îşi scot toţi banii de pe card. Era digitalizării este încă un concept experimental. Se răspândeşte şi la noi telemunca. De asemenea, această criză prin care trecem este o criză a sănătăţii publice dublată de o criză economică ce are drept cauză criza sănătăţii publice. Această criză a determinat multe companii din comerţ să sune clopoţelul că pentru ele au început era digitalizării. Magazinele online funcţionează chiar foarte bine. (...) Este normal ca şi moneda digitală să intre în obişnuinţă, ceea ce pentru unii deja este - mulţi îşi plătesc impozitele prin telefon, fac cumpărături prin telefon, îşi cumpără, dacă mai merg, biletele de avion de pe telefon".

Oficialul BNR consideră că, înainte de experimentarea cu un leu digital, este nevoie de dezbateri publice, "plecând de la publicarea unor articole care apar în presă, de la analiza unor opinii exprimate în această privinţă şi având în vedere că şi în Banca Naţională sunt foarte mulţi experţi care au deja opinii bine formulate şi experimente avansate, de la ideea că peste tot în lume este deja începutul, dar numai începutul.

• Aurelian Dochia: "Drumul digitalizării monetare pentru o ţară ca România este mult mai lung"

Economistul Aurelian Dochia notează că băncile centrale nu vor să scape din mână producţia de monedă şi, din această cauză, au existat o serie de reacţii potrivnice, anul trecut, împotriva proiectului Libra al Facebook.

Economistul apreciază: "Facebook-ul a făcut un pas înapoi după ce au fost destul de multe reacţii oarecum potrivnice din partea băncilor centrale. Acestea nu vor să scape din mână producţia de monedă, ca să-i spunem aşa, iar inovaţia Facebook-ului ar fi ameninţat foarte puternic modul în care băncile centrale controlează moneda şi ar fi făcut aproape inutile politicile monetare, adică ne-ar fi făcut imposibile. În momentul de faţă există o anumită concurenţă, iar uniunea asta a băncilor centrale este şi un răspuns la faptul că banca naţională a Chinei este foarte avansată în experimentele cu monedă digitală. Într-o ţară precum China, unde plăţile prin mijloace electronice au o răspândire foarte largă, acolo fără îndoială că s-ar putea ajunge foarte repede la extinderea folosirii monedei virtuale".

În alte ţări în care încă moneda fizică ocupă un loc important în tranzacţii şi o bună parte din plăţi se face în bani de hârtie sau în monede, drumul este lung, mai ales în România, afirmă Aurelian Dochia, care atrage însă atenţia că trecerea la moneda electronică în totalitate aduce cu sine probleme ce ţin de intimitatea personală.

Analistul economic ne-a mai spus: "Ştim bine că utilizarea formelor de plată cibernetice nu este foarte avansată în România, nici cărţile de credit nu sunt foarte răspândite la noi şi este foarte greu în anumite părţi - la piaţă de exemplu -, chiar imposibil, să plăteşti sub o formă electronică. Chiar şi în multe magazine mici, care sunt dominante în România. Aşa că drumul pentru o ţară ca a noastră este mult mai lung. Sunt ţări nordice, cum ar fi Suedia şi Norvegia, în care deja s-a ajuns la o extindere a plăţilor electronice şi evident că acolo ideea unei monede electronice are mai multă bază. Chiar şi acolo au existat însă şi critici. Mulţi observă, pe bună dreptate, că un anumit nivel de privacy, de intimidate, de control asupra propriilor activităţi se pierde dacă se trece la moneda electronică în totalitate. Pentru că, fără îndoială, o astfel de monedă poate să fie urmărită cu mare uşurinţă şi orice mişcare pe care o face o persoană - nu este vorba de cei certaţi cu legea care vor să îşi ascundă tranzacţiile sau care operează activităţi ilicite - poate fi urmărită. Posibilitatea unei persoane să îşi păstreze un anumit grad de discreţie devine problematică. Toate tranzacţiile, toate deplasările şi locurile în care sunt făcute tranzacţiile spun enorm despre o persoană şi despre viaţa unei persoane. Folosirea completă a mijloacelor de plată electronice şi a monedei digitale ar putea să creeze temeri din această perspectivă".

Acesta adaugă, în privinţa avantajelor, că o trecere la moneda digitală poate să ducă la o scădere substanţială a costurilor tranzacţiei. De asemenea ar exista schimbări importante în privinţa modului în care băncile centrale îşi realizează obiectivele.

Aurelian Dochia a subliniat: "Să ne gândim la faptul că băncile comerciale trebuie să transporte numerar de colo-colo tot timpul, să alimenteze bancomate şi să asigure siguranţa banilor care sunt în bancomate, care sunt transportaţi, iar aceste lucruri presupun costuri substanţiale care ar putea să dispară dacă s-ar trece la mijloace de plată electronice şi la moneda electronică. Ar apărea, de asemenea, schimbări importante în modul în care băncile centrale îşi realizează obiectivele de politică monetară şi chiar modul în care pun în aplicare instrumentele de politică monetară pe care le au. Evident că deja băncile centrale lucrează cu băncile într-un format electronic. În momentul de faţă, o bancă centrală poate oricând să crediteze contul pe care îl are o anumită bancă comercială la banca centrală şi, prin această modalitate pur electronică, rezolvă ceea ce are de rezolvat. Dar, nu este foarte clar dacă vorbim despre extinderea unei monede digitale la care să aibă acces doar băncile sau toată populaţia... Dacă este vorba despre toată populaţia oare se ajunge la un punct în care fiecare cetăţean are deschis un cont cu banca centrală? Şi cum se operează cu contul acesta? Sunt multe lucruri fără răspuns, nu cred că suntem aproape de punerea în practică a unei asemenea soluţii, dar discuţiile sunt inevitabile, pentru că avantajele unei monede digitale sunt evidente şi băncile centrale riscă, dacă nu iau la timp măsuri, ca o revoluţie digitală să se întâmple pe lângă ele şi ele să-şi piardă instrumentele pe care le folosesc în mod curent şi în ultimă instanţă chiar relevanţa pe care o au ca instituţie de politică economică".

Specialistul a completat că este normal ca şi la banca naţională a României să existe preocupări în privinţa unei monede digitale, pentru că există pericolul, mai ales pentru o ţară ca România, să ne trezim că dacă Libra prinde rădăcini, având în vedere câte persoane din ţara noastră folosesc Facebook, politica monetară să piardă din relevanţă.

"E de imaginat că foarte repede tranzacţiile folosind plata de tipul acesta s-ar extinde foarte repede şi în România. Atunci toată politica monetară ar pierde din tracţiune. Mai există o problemă pentru România, aceea că noi încă rămânem cu ideea că la un moment dat vom trece la moneda euro. Din această perspectivă s-ar putea să nu fie interesant să încerci să pui în aplicare o monedă digitală proprie, din moment ce în câţiva ani treci la euro, care şi el va avea o monedă digitală proprie. Pur şi simplu este un efort şi o cheltuială inutilă", a conchis Aurelian Dochia.

• Adrian Mitroi: "Există nevoia unui benchmark în care să se realizeze tranzacţiile swap pentru că dolarul este mult prea volatil"

Aceste monede digitale sunt forme mai evoluate de linii de swap între băncile centrale, swap-uri care se bazează pe tehnologia blockchain, evidenţiază Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale. Liniile de swap sunt instrumente prin care, în general, Federal Reserve furnizează lichiditate în dolari către marile bănci centrale din lume la momente de nevoie, acţionând ca un împrumutător de ultimă instanţă.

Adrian Mitroi ne-a precizat: "Este ceva fără consecinţe spectaculoase. Uitaţi-vă la procentele intermedierii băncilor centrale astăzi în raport cu PIB: Fed este undeva la 40%, BCE este la un modest 25%, Bank of England undeva mai sus. Bilanţurile lor sunt într-o continuă creştere (...) cu mult peste creşterea economică. Adică tot ceea ce susţin guvernele în momentul acesta se vede în banca centrală. Atunci, probabil, şi aici intru pe terenul speculaţiei, aceasta este modalitatea prin care băncile centrale îşi deghizează războiul valutar, care nu mai este sub nicio formă în avantajul nimănui - acest război de depreciere a monedei era de fapt marea bătălie a băncilor centrale (...). Tranzacţiile swap vor fi făcute într-o referinţă comună pentru că dolarul se depreciază şi este extrem de volatil, euro este prea tare pentru capacitatea economiei europene, iar lira este sub presiune. Când ai toate acestea ai nevoie de o monedă virtuală, un benchmark (o referinţă - n.r.) în care să faci tranzacţiile acestea de swap".

În ceea ce priveşte un leu digital, Mitroi opinează că este vorba doar despre un experiment teoretic şi că nu crede că se pune problema să fim atât de avansaţi.

• Emiterea de monede digitale ar recupera din decalajul care separă Europa de China

Ideea din spatele iniţiativei de emitere de monede digitale este aceea de a recupera din decalajul care separă Europa de China, în acest domeniu, sau de proiectele venite din sectorul privat precum moneda Libra dezvoltată de Facebook. Principalele caracteristici le unei monede electronice, în viziunea celor şapte bănci centrale şi Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), ar trebui să fie rezilienţa, disponibilitatea la costuri reduse sau chiar zero, standarde adecvate şi un cadru juridic clar, precum şi un rol adecvat pentru sectorul privat.

Viceguvernatorul Băncii Angliei, Jon Cunliffe, care este şi preşedintele unui comitet al BRI cu privire la plăţi, a declarat, vineri, că majorarea plăţilor electronice, stimulată de măsurile de izolare adoptate de la debutul pandemiei de coronavirus, a accelerat impactul noilor tehnologii asupra diferitelor tipuri de monede. Băncile centrale trebuie să îşi continue eforturile demarate odată cu lansarea, anul trecut, a proiectului Libra al reţelei Facebook, în ideea de a evita ca sectorul privat să creeze lacune în materie de plăţi cu soluţii inadecvate, a adăugat Cunliffe.

În spatele planurilor pare să se aibă în vedere competiţia globală pentru supremaţie în materie de monede digitale. Pe lângă proiectul Libra al Facebook, care a trezit la realitate bancherii centrali din Vest, cel mai notabil de menţionat este demersul Chinei de a crea un cadru funcţional regional în Asia de Est pentru o monedă digitală. China este interesată aici şi să eludeze posibile sancţiuni ale Statelor Unite, după ce americanii au început să folosească tot mai des dolarul ca pe o armă împotriva actorilor pe care îi consideră "maligni".

Dezbaterile pe tema reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional s-au înmulţit şi pe fondul intensificării divergenţelor şi incongruenţelor între principalele blocuri economice ale lumii, după incidenţa Marii Recesiuni din 2008-2009 şi a crizei Covid - aceasta din urmă readucând în prim plan disfuncţionalităţile din sfera sistemului monetar-financiar internaţional.

Deliberările în China pe un astfel de cadru de monedă digitală au început de mai multe luni, iar banca naţională din China a început deja testarea unui yuan digital în Shenzhen şi alte patru regiuni. De cealaltă parte, pe lângă Fed-ul american şi Banca Angliei, din grupul celor şapte bănci centrale care şi-au unit eforturile cu BRI mai fac parte Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Naţională a Elveţiei, Banca Centrală a Canadei şi Banca Japoniei, dar nu şi Banca Centrală a Chinei (PBOC).

Potrivit PBOC, "renminbi-ul digital" ar urma să contribuie la creşterea ponderii yuanului pe piaţa mondială, puternic dominată în continuare de dolarul american. Propunerea chineză intenţionează crearea unei noi reţele de plăţi transfrontaliere care va permite companiilor să facă tranzacţii folosind "portofele electronice".

Kenji Okamura, responsabil pe probleme financiare în cadrul diplomaţiei japoneze, a apreciat, joi, că Republica Chineză încearcă să îşi asigure avantajul primului intrat pe piaţă în punerea la punct a propriei sale monede digitale, "cea de care ar trebui să ne temem".

"Nu cred că este vorba de o cursă între băncile centrale", a apreciat, însă, Jon Cunliffe, adăugând că niciuna dintre monedele digitale ale băncilor centrale nu va domina întreaga lume.

La rândul său, Benoît Coeure, director de inovare la BRI, a spus şi el că nu este vorba de o cursă internaţională, adăugând însă că băncile centrale trebuie să ţină pasul cu sectorul privat pentru a putea modela viitorul.

Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a anunţat că va începe să experimenteze cu o versiune digitală a monedei euro şi în paralel va organiza o consultare publică înainte de a introduce această tehnologie. Decizia finală şi rezultatele ar urma să vină undeva la mijlocul lui 2021, iar printre beneficiile menţionate de BCE se numără înlesnirea tranzacţiilor în caz de dezastre naturale sau pandemii, conform Raportului BCE Euro digital. În ciuda structurii descentralizate a monedei digitale, BCE insistă ca toate plăţile să poată fi urmărite şi controlate. Banca Centrală Europeană subliniază că, în prezent, nu există toţi paţii concreţi în vederea emiterii unui euro digital, instituţia financiară subliniind că, înainte de lansarea unei astfel de monede electronice pe piaţă, este nevoie de un euro digital experimental.

De notat că monedele aflate în dezvoltare sunt diferite de criptomonedele existente pe piaţă, mai ales prin faptul că beneficiază de instituţii percepute drept solide, instituţii care să garanteze valoarea lor. Potrivit planului BCE, euro digital nu va înlocui moneda propriu-zisă ci va fi complementară, oferind mai multe posibilităţi pentru efectuarea de plăţi.