Lia Savonea, magistratul agreat de PSD, în fruntea CSM

Consiliul Superior al Magis­traturii (CSM) şi-a ales, ieri, noua structură de conducere, care va intra în atribuţii din prima zi a anului 2019. În urma scrutinului, preşedinte al CSM a devenit judecătoarea Lia Savonea, iar vicepreşedinte va fi procurorul George Solomon.

Lia Savonea a fost singurul candidat pentru preşedinţia CSM şi, în urma prezentării proiectului managerial în faţa Secţiei pentru Judecători, a obţinut 13 voturi pentru, 3 împotrivă, alte 3 voturi fiind declarate nule. George Solomon a primit 18 voturi pentru.

Magistratul Lia Savonea este considerată cel mai influent membru CSM. Ea a fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti şi a coagulat o majoritate apropiată de PSD în Secţia de Judecători a Consiliului şi în plenul instituţiei menită să apere independenţa magis­traţilor.

Lia Savonea este cunoscută pentru acţiunile sale, conforme cu politica social-democraţilor în domeniul justiţiei. Astfel, în prima jumătate a lunii octombrie, Secţia pentru judecători din cadrul CSM, dominată de gruparea din jurul lui Lia Savonea, s-a delimitat de declaraţiile ambasadorului SUA, Hans Klemm, sus­ţinând că acestea ar afecta independenţa justiţiei, deşi, în realitate, înaltul oficial american apăra sistemul judiciar.

După decizia Curţii Constituţionale privind tragerea la sorţi de îndată a componenţei completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea a dorit revocarea din funcţie a preşedintei Curţii Supreme, judecătoarea Cristina Tarcea.

Judecătoarea Lia Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea (fost profesor de sport), fost coleg de cabinet cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie şi cu Cătălin Voicu, senatorul PSD condamnat pentru corupţie în două dosare penale la câte 7 ani de detenţie efectivă.

Printre priorităţile enumerate de Lia Savonea în proiectul său de management privind CSM se regăseşte dorinţa ca justiţia să fie respectată. Viitorul preşedinte al CSM susţine că respectarea poate fi realizată printr-o reconfigurare în interior, printr-o "funcţionalitate instituţională şi nu prin lideri copleşiţi de importanţa proprie", prin introspecţie, prin moderaţie şi mai multă autocenzură. Cu alte cuvinte, Lia Savonea nu mai doreşte lideri de genul Augustin Lazăr, actualul procuror general, şi Laura Codruţa Kovesi, fostul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, considerându-i pe aceştia lideri copleşiţi de importanţa proprie.

În discutarea "aşa ziselor probleme din justiţie" cu ceilalţi parteneri sociali, Savonea consideră că membrii CSM trebuie să lase deoparte convingerile personale sau preluate şi să prezinte în mod obiectiv şi raţional opiniile, motivele şi soluţiile pentru ca publicul să capete încredere în justiţie. În acest punct, viitorul preşedinte al CSM nu arată în ce constau opiniile personale sau preluate şi cum le va deosebi de cele obiective, raţionale.

La priorităţile 6 şi 7 din planul său de management, magistratul Lia Savonea vorbeşte despre modificările legislative din legislaţia primară şi din aceea secundară. Însă, în niciun rând, viitorul preşedinte al CSM nu scrie că aceste legislaţii trebuie să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene, cu recomandările din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, cu opiniile Comisiei de la Veneţia sau cu recomandările din raportul întocmit pe justiţie de Grupul Statelor Europene care luptă împotriva corupţiei (GRECO).

Anunţul privind viitoarea conducere a CSM a fost făcut exact în ziua în care a fost prezentat bilanţul activităţii Consiliului pe anul 2018. Cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a spus că legislaţia penală şi legile justiţiei sunt legi făcute strâmb, care au fost modificate imediat după promulgare, şi ele exprimă incoerenţa de viziune asupra legislaţiei şi standardelor necesare sistemului de justiţie.

Şeful statului a spus: "Tot ceea ce s-a întâmplat în justiţie în ultimii doi ani este un puternic semnal de alarmă că România poate progresa numai prin politici publice elaborate temeinic şi implementate în concordanţă cu valorile europene. Din acest punct de vedere, CSM trebuie să devină pentru Parlament un autentic partener de dialog în procesul de legiferare, fiind autoritatea care exprimă vocea sistemului de justiţie, nevoile sale reale şi provocările cu care judecătorii şi procurorii se confruntă astăzi. (...)Nu ne mai permitem să avem experimente de etapă, care, în loc să rezolve, mai degrabă generează noi şi noi probleme, cu consecinţe chiar mai grave. (...) În domeniul justiţiei, Consiliului Superior al Magis­traturii îi revine un rol activ în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din calitatea de stat membru al Uniunii Europene".

Şeful statului a menţionat că va face tot ce depinde de el pentru ca să nu ne întoarcem în timp şi va lupta pentru buna funcţionare şi independenţa jus­tiţiei.