English
Actualizare - Septimiu Stoica, Preşedinte AGA, Bursa Română de Mărfuri (BRM): "De ani de zile batem pasul pe loc cu piaţa lemnului şi piaţa produselor cerealiere"
De ani de zile batem pasul pe loc cu piaţa lemnului şi piaţa produselor cerealiere, a declarat Septimiu Stoica, Preşedinte AGA, Bursa Română de Mărfuri (BRM). Stoica a arătat că acestea sunt două clase de active care sunt de un mare interes bursier în România.
Acesta a afirmat: " În ultimii ani am acomodat tranzacţiile cu energie, cu gaze naturale în primul rând dar şi cu energia electrică, BRM descoperindu-şi o adevărată vocaţie de bursă de energie şi realizările credem noi au fost apreciate şi sunt în continuare apreciate indiferent de criza domeniului pe care o străbate economia românească şi nu numai - economia mondială şi europeană - şi care nu ni se datorează. De asemenea, BRM este preocupată să se dezvolte şi spre zona instrumentelor financiare care pot să aibă tangenţă cu tranzacţiile cu mărfuri în zona produselor contractelor derivate, a operaţionalizării unor pieţe care respectă disciplinele pieţelor financiare de tip sisteme multilaterale de tranzacţionare şi sisteme organizate de tranzacţionare.
Dar mă uit spre o zonă de vocaţie a BRM, zonă pe care o prospectăm continuu de 3 decenii de când am început activitatea şi anume zona agricolă. România are o bogată tradiţie bursieră din perioada ante şi interbelică la acest capitol. Din păcate, în ciuda strădaniilor noastre, rezultatele cel puţin până acum nu le considerăm mulţumitoare. Există două clase de active care credem că sunt de un mare interes bursier în România din zona agricolă şi conexă şi nu numai de interes bursier ci de interes al întregii societăţi româneşti, zone în Bursa de Mărfuri în sine ar putea să aducă o contribuţie hotărâtoare, zone care au impact nu numai economic dar şi social şi politic. Acestea sunt zona comercializării produselor cerealiere şi zona comercializării lemnului. Dacă în partea ce ţine de produsele cerealiere deja s-au făcut nişte paşi înainte, repet că nu mulţumitori, dar în zona cealaltă a tranzacţionării produselor lemnoase, din păcate, în ciuda stăruinţelor noastre pe lângă factorii administrativi şi ministeriali, de ani de zile batem pasul pe loc. În ciuda faptului că există prevederi legale care pot duce la întrebuinţarea mecanismelor bursiere în domeniu. Este o zonă este adevărat foarte complexă, foarte sensibilă, minată de neîncredere, de fapte de corupţie reclamate la toate instanţele şi la toate nivelele şi presărate din păcate, şi ştim bine că opinia publică românească a fost profund impresionată, de adevărate drame umane. Noi credem că un mijloc de eficientizare şi aducere la standardele de modernizare a acestei pieţe o constituie utilizarea mecanismelor bursiere. O credem şi o spunem repetat. Şi atenţie, nu este vorba de utilizarea unor platforme de tranzacţionare electronice de tip artizanal puse la dispoziţie de către unii dintre participanţi. Ele sunt de salutat fără doar şi poate, reprezintă un mic pas înainte, reprezintă realizări stimabile dar nu pot să înlocuiască bursa, din foarte foarte multe motive. Numai instituţia bursieră în sine poate să asigure nivelul de transparenţă necesar pentru încredere, nivelul de credibilitate, de egalitate între participanţi, aşa-numitul level playing field. Regulile consacrate ale tranzacţiilor bursiere pot să asigure - şi asta este foarte important şi cerut de participanţii din domeniu - standardizarea produselor până la nivelul de fungibilizare a lor, ceea ce le face produse de tip bursier rezolvând chiar şi problema locurilor diferite de unde poate să fie livrată masa lemnoasă, în ceea ce priveşte chiar lemnul pe picior sau lemnul fasonabil, se poate asigura garantarea tranzacţiilor, se poate asigura o augmentare a tipologiilor de participanţi, avem de-a face nu numai cu un singur producător şi mai mulţi cumpărători dar să reuşim să agregăm şi pe vânzare mai mulţi participanţi, să asigurăm expunerea inclusiv internaţională, să asigurăm lichiditatea care reprezintă în fond cel mai important aspect activ al unei pieţe, indiferent că este de mărfuri sau de valori, să asigurăm o stabilitate a preţurilor prin reducerea volatilităţii şi aşa mai departe".
M.G.
---
Actualizare - Dan Hurduc, Preşedintele Clubului Fermierilor Români: "Pe termen scurt nu există fonduri pentru irigaţii"
Pe termen scurt nu există fonduri destinate irigaţiilor, fiind necesară o strategie şi o armonizare a legilor de mediu şi agricultură, a declarat Dan Hurduc, Preşedintele Clubului Fermierilor Români.
Acesta a afirmat: "Pe termen scurt nu există fonduri destinate irigaţiilor. Fondurile care sunt la Ministerul Agriculturii sunt destinate doar reparării unor mici active din zona irigaţiilor. Pe termen scurt ar trebui să coalizăm şi să facem consensul pe armonizarea actelor normative între diferite ministere şi să ne convingem că la nivelul primului ministru şi ministrului agriculturii există o conştientizare că agricultura este importantă şi că irigaţiile pot asigura o stabilitate a producţiilor (agricole). Până când primul ministru nu consideră că irigaţiile sunt importante şi nu are o strategie în programul de guvernare şi nu are o strategie prin care să încercăm să alocăm (fonduri) pe termen lung, să facem un program naţional de irigaţii, nu putem face multe lucruri. De ce: acum putem să ne aşezăm toţi la masă, să armonizăm legislaţia, să facem o strategie naţională de irigaţii în care toţi - şi Ministerul Mediului pentru că el este cel care transpune următoarele reglementări europene în legislaţia românească sau în agricultura românească - ar trebui să privească integrat şi agricultura, nu numai apa ca un potenţial de inundaţii ci şi apa ca o resursă şi noi Clubul Fermierilor am avut o discuţie cu Ministerul Mediului împreună cu conducerea Ministerului Agriculturii în care ministrul Mediului a înţeles şi noi am continuat în acest cadru să ducem mai departe această strategie. Pe termen scurt putem să facem strategia să funcţioneze şi în baza ei să pornească, să demareze programul naţional de irigaţii, acum neexistând fonduri pentru irigaţie. Pe tranziţie nu avem fonduri pentru infrastructura primară de irigaţii, ci doar pe infrastructura secundară, dar pe noi ne interesează în prima faza infrastructura primară şi fondurile ar trebui alocate aici şi pentru programul de irigaţii locale. Sunt zone în ferme în care s-ar putea iriga din local, din anumite acumulări, dar acestea sunt foarte strâns reglementate de către mediu şi de aceea trebuie armonizată legislaţia de mediu cu legislaţia agricolă şi în funcţie de acest lucru să demarăm. Eu chiar cred această strategie poate fi obţinută atâta timp cât factorii politici sunt conştienţi de necesitatea acestui demers".
M.G.
---
Actualizare - ALEXANDRU POTOR, PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI NAŢIONALE A GRUPURILOR DE ACŢIUNE LOCALĂ: "Instrumentele financiare, riscurile şi promovarea produselor agro-alimentare ar trebui să se găsească în politicile publice"
Instrumentele financiare pentru susţinerea investiţiilor în agricultură, riscurile şi promovarea produselor agro-alimentare sunt trei elemente care ar trebuie să se găsească în politicile publice, inclusiv în Planul Naţional Strategic, a spus Alexandru Potor, Preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL).
Domnia sa a punctat: "Este important că avem în zona agricolă instrumente financiare, că se utilizează din ce în ce mai mult aceste scheme importante pentru susţinerea cash-flow-ului, a investiţiilor în agricultură, dar încă este mult de făcut, pentru că sunt mulţi fermieri cărora le sunt străine aceste concepte".
Alexandru Potor a adăugat: "Referitor la riscurile din agricultură. Un antevorbitor vorbea despre pesta porcină africană, şi cred că este un domeniu care în mod clar trebuie să fie abordat în viitor prin măsuri de reacţie. Noi avem o industrie de creştere a porcului în valoare de patru miliarde de euro anual, şi este strategic pentru România să avem o reacţie în ceea ce priveşte riscurile în agricultură. Apoi, este vorba despre promovarea produselor agro-alimentare".
Sunt trei domenii (instrumente financiare, riscuri şi promovare), care nu sunt legate direct de producţia efectivă dintr-o fermă, dar fără de care nu putem evolua corespunzător, a spus preşedintele FNGAL, adăugând: "Toate aceste domenii ar trebui să aibă o reflexie în viitor, în politicile publice. Inclusiv în Planul Naţional Strategic, deoarece cu toţii ne raportăm la acest instrument de finanţare a agriculturii din fonduri europene, menţionat şi PNRR. Şi ar trebui să existe o abordare adecvată".
A.I.
---
Actualizare - ŞTEFAN PĂDURE, PREŞEDINTELE APAR: "Etichetarea privind originea ingredientelor va afecta în mod direct producătorii români"
Etichetarea privind originea ingredientelor, măsură prevăzută în strategia "Farm to Fork", adoptată recent de Parlamentul European, va afecta în mod direct producătorii români, afirmă Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).
"Dacă pe un produs din Franţa scrie că ingredientul provine din România, produsul nu va fi cumpărat. La fel şi în Austria. Dacă nu vor cumpăra nici austriecii şi nici francezii produse cu ingrediente din România, această etichetare privind originea ingredientelor ne va afecta în mod direct. De aceea, considerăm că acest tip de etichetare ar trebuie să rămână opţional, acolo unde producătorii ştiu că există anumite valori ale consumatorului bazate pe principiul şi pe zona de obţinere, şi să fie folosit doar când le este favorabil pentru că totuşi eticheta reprezintă un element important de marketing", a precizat Ştefan Pădure.
El a spus că noua strategie europeană este interesantă, are criterii extraordinare, chiar dacă amendamentele propuse de reprezentanţii producătorilor din ţara noastră nu au fost susţinute de europarlamentarii români din grupul Renew Europe, care "se pare că au o agendă diferită decât cea naţională".
"Discutăm despre scăderea unitară cu 50% a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe suprafaţă. România foloseşte în medie 700 grame pe hectar, în timp ce media europeană este de 2,4 kilograme pe hectar, iar ţări precum Olanda folosesc 7 kilograme pe hectar. Dacă este o tăiere gen «patul lui Procust», România va folosi 350 grame pe hectar, în timp ce Olanda va folosi 3,5 kilogram pe hectar. Atunci, în contextul în care abia am început să creştem, să avem productivităţi departe faţă de cele europene, ce şanse avem să putem fi competitivi în această tăiere pe modelul «patul lui Procust?»", a declarat preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.
Referitor la eticheta semafor cuprinsă în noua strategie europeană, Ştefan Pădure a arătat că multe dintre produse care conţin un singur ingredient vor avea etichetă roşie, în timp ce altele, care conţin mai multe ingrediente şi compuşi chimici vor avea etichetă verde.
"Produsele din carne, brânza, produsele care au de obicei un singur ingredient vor fi roşii. O băutură carbogazoasă cu îndulcitori va fi, pe eticheta semafor, verde. Atunci, consumatorul va fi orientat prin culorile respective, pe care le ştie de când a învăţat să meargă pe trecerea de pietoni, să aleagă produsul etichetat cu verde pentru că el ştie că produsul etichetat cu roşu nu este bun", a afirmat Ştefan Pădure.
Preşedintele APAR a precizat că ţintele privind decarbonizarea sectorului agro-alimentar trebuie implementate la nivel global, nu doar în Uniunea Europeană, pentru a avea rezultatele dorite. Ştefan Pădure a arătat că acest lucru este necesar, deoarece marile companii europene au capacităţi de producţie în statele terţe şi vor continua acolo să producă o amprentă de carbon foarte mare, pe care o vor aduce prin produse în Uniunea Europeană, produse pe care apoi le vor vinde tot către statele terţe.
Preşedintele APAR a mai spus că, potrivit unui studiu realizat la nivel european, producţia agricolă va scădea cu 12% în Europa, în cotextul în care va creşte de la 22 milioane la 128 de milioane de persoane, nivelul celor care nu au securitate alimentară, care nu îşi vor putea procura hrana în condiţii de preţ corecte.
G.M.
---
Actualizare - SORIN MINEA, PREŞEDINTELE ROMALIMENTA: "Industria alimentară nu a beneficiat de niciun fel de ajutor în pandemie"
Problema industriei alimentare este vastă, acest sector nu a primit niciun ban de la stat, spune Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), subliniind: "Pe perioada pandemiei, industria alimentară a supravieţuit cum a putut şi bănuim că va supravieţui în continuare cum poate. A vorbi despre viitor în clipa în care nu ştim ce se întâmplă în prezent, este foarte dificil. Am intrat în pandemie anul trecut, am avut o cădere uriaşă la nivel de industrie. Am avut apoi o revenire, dar acum intrăm din nou în pandemie".
Domnia sa aduce în atenţie faptul că mereu se vorbeşte despre pierderile din HoReCa, dar acest sector a fost sprijinit de stat, iar industria alimentară, nu. Domnul Minea declară: "Sectorul HoReCa a beneficiat de sprijin, ceea ce a fost un lucru bun. Dar nimeni nu s-a gândit că HoReCa se aprovizionează din industria alimentară, deci pierderile sunt ale industriei alimentare, care nu a beneficiat de niciun fel de ajutor şi cred că nici nu va beneficia. Toată comunitatea europeană a ajutat industria alimentară, a dat bani la începutul pandemiei, în România nu s-a dat niciun ban".
A.V.
---
Actualizare - MARIUS GAVREA, ING BANK: "Agricultura - cel mai rezilient sector, în perioada de criză sanitară"
Pe fondul crizei de materii prime, ING Bank a început deja să facă scenarii stres pe produsele de creditare pe care le are, a anunţat Marius Gavrea, Manager Specialized Transactions, Business Banking în cadrul băncii. "Nu ştiu dacă este nevoie să vii cu produs nou sau să updatezi ceea ce faci. Un aspect la care se uită banca este nevoia clientului şi am semnalat deja faptul că nevoia de creditare în perioada următoare pentru capital de lucru va fi mult mai mare. Având în vedere scumpirile din energie şi creşterile de preţ ale carburanţilor, suntem conştienti şi pregătiţi să facem faţă unei nevoi crescute de creditare".
Agricultorii traversează cele trei crize - pe cea din energie, criza sanitară şi criza politică - cu experienţa din anii trecuţi, în care s-au confruntat cu seceta, aceştia trecând continuu prin situaţii neplăcute, precizează domnul Gavrea.
Printre altele, domnia sa susţine că sectorul agricol a fost cel mai rezilient domeniu în această criză sanitară din ultimii doii ani, fiind un segment favorit pentru ING Bank.
---
Actualizare - DUMITRU NANCU, DIRECTORUL GENERAL AL FNGCIMM: "Agro IMM Invest, cel mai important instrument financiar pentru fermieri"
Subprogramul Agro IMM Invest este cel mai important instrument financiar destinat fermierilor, în acest moment, pentru că îmbină cele trei mixuri de finanţare, spune Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), menţionând: "Conform Directivei Comisiei Europene, ca să fie considerat un instrument financiar, un program trebuie să îndeplinească următoarele condiţii - să aibă garanţie în nume şi constat, să fie un credit bancar şi să conţină o alocare financiară nerambursabilă".
Potrivit domniei sale, acest program are o garanţie de până la 90% din credit pentru întreprinderile mici şi microîntreprinderi. "România este singurul stat din UE în care garanţia în nume şi constat este de 90%, în restul ţărilor fiind de 80%", subliniază Dumitru Nancu.
Oficialul FNGCIMM mai spune: "Încecăm să intensificăm ajutorul de stat pentru că fermierul din agricultura noastră are mai multă nevoie de bani nerambursabili".
Guvernul a alocat un plafon de garantare un milliard de lei pentru programul menţionat, potrivit domnului Nancu, care adaugă că solicitările din partea fermierilor au fost de 4 miliarde de lei, din care s-au plătit 2,5 miliarde, iar grantate 1,5 miliarde de lei.
V.R.
---
Actualizare - Adrian Pintea, Director General, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA): "Din 18 octombrie am dat startul plăţilor în avans pentru fermieri. Am plătit în prima zi o sumă record, 161 milioane de euro"
Din 18 octombrie APIA a dat startul plăţilor în avans pentru fermieri pe campania 2021 şi au fost autorizate şi plătite, încă din prima zi, o sumă record, 161 milioane de euro, a declarat Adrian Pintea, Director General la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Acesta a afirmat: "Avem pe agenda de lucru a instituţiei, acum, în derulare, o activitate foarte importantă, este vorba despre plata avansului pentru fermieri care au depus cererea unică de plată în campania 2021. Este un moment mult aşteptat de către fermierii noştri şi vă spun că prin HG 53 au fost stabilite cuantumurile pentru hectar pentru anul 2021 şi foarte pe scurt, doar pentru plăţile directe - pentru că sunt mai puţine şi sunt de actualitate, iar celelalte din Fondul european agricol de dezvoltare rurală sunt în PNDR - astfel că pentru plăţile directe avem: schema de plată pe suprafaţă de 95,47 de euro pe hectar, plata redistributivă cu cele 2 intervale pe care le avem între 1 şi 5 hectare cu 5 euro pe hectar, iar al doilea interval între 5 şi 30 de hectare - 14 euro pe hectar, plata pentru umezire 57,89 euro pe hectar, de asemenea plata pentru tinerii fermieri 40,45 de euro pe hectar şi pentru zootehnie - schema de sprijin pentru speciile ovine şi caprine - 17,24 de euro/cap. De ce doar ovine: fermierii noştri cunosc, la specia bovine încă suntem în perioada de retenţie până în data de 17 noiembrie astfel că aceştia nu au putut intra acum la plata avansului.
După cum probabil ştiţi, la data de 18 octombrie, am dat startul plăţilor în avans pentru campania 2021, în cadrul schemelor de plăţi directe şi al măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi animale şi mă bucur că am reuşit din prima zi să autorizăm la plată şi chiar un număr şi o sumă record, respectiv 39.623 de fermieri au fost autorizaţi la plată cu suma de 161 milioane de euro. Nu doar că au fost autorizaţi la plată, dar aceşti fermieri au şi fost plătiţi. Sunt cu aproximativ 10.000 de fermieri mai mulţi ca anul trecut, avem şi noi un target ca fiecare an să fie un pic mai bun ca anul anterior. Anul trecut în prima zi am autorizat 30.005 de fermieri cu suma de 135 milioane de euro, iar iată că anul acesta am reuşit 161 milioane de euro încă din prima zi".
M.G.
---
Actualizare - IONEL ARION, PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI NAŢIONALE PRO AGRO: "Cea mai mare teamă este că nu vom avea acces la o hrană ieftină, sănătoasă, de bună calitate, pe scară largă"
Cea mai mare teamă a jucătorilor din agricultură este că românii nu vor avea acces la o hrană ieftină, sănătoasă, de bună calitate, care să se găsească pe o scară foarte largă, a subliniat Ionel Arion, Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.
"Provocările sunt foarte multe, având în vedere strategiile europene de genul Green Deal sau Farm to Fork. Piaţa noastră va fi inundată de produse nu tocmai conforme. Totul este ambalat, congelat semipreparat, iar românul nu este educat să citească eticheta. Poate că un cent în plus pe un produs alimentar reduce zece cenţi la factura de sănătate. Va trebui să ne concentrăm mai mult pe ceea ce consumăm", a menţionat domnul Arion.
În opinia domniei sale, avem, în România, oameni care, "deşi sunt puşi în fruntea unor strategii, nu gândesc agenda europeană, nu iau în seamă provocările care urmează, nu au puterea să înţeleagă sau nu înţelegem noi să nu-i promovăm în funcţii de decizie".
Ţara noastră nu are nici acum o strategie în ceea ce priveşte eradicarea pestei porcine africane, la cinci ani de la declanşarea acesteia.
Cu excepţia APIA, nu avem un exemplu de agenţie care să fie cu totul aşa cum ar trebui, în domeniul agricol, a conchis Ionel Arion.
E.O.
---
Actualizare - NICU VASILE, PREŞEDINTE LAPAR: "Fermierii din ţara noastră au o mare problemă cu forţa de muncă, inclusiv calificarea forţei de muncă"
O problemă în agricultură reprezintă forţa de muncă pentru anul viitor, susţinte Nicu Vasile, preşedintele LAPAR.
"Ne aşteptăm la o plecare masivă de conaţionali pe piaţa vestică. Nu discutăm de productivitate absolut deloc, decât de salariul minim. Fermierii din ţara noastră au o mare problemă cu forţa de muncă, inclusiv calificarea forţei de muncă", a spus Nicu Vasile.
Preşedintele LAPAR arată că în clipa de faţă avem 830.000 de fermieri activi, dar majoritatea exploatărilor funcţionează la nivel de subzistenţă.
"Producătorii mici şi mijlocii trebuie sustinuţi pentru se constitui în grupuri de producători care să asigure nevoile pieţei locale, dar şi să furnizeze suficientă marfă supermarketurilor. Putem oferi mâncare pentru 80 milioane de persoane, dar in clipa de faţă nu putem asigura nici măcar hrana necesară pentru cei 16 milioane de locuitori câţi mai sunt în România. Deoarece nu folosim suficient resursa umană, am ajuns la unde deficit comercial de 2 miliarde euro pe produse agroalimentare şi până la sfârşitul anului, acesta poate atinge 3 miliarde euro", a precizat Nicu Vasile.
G.M.
---
Grupul de presă BURSA organizează a VIII-a ediţie a videoconferinţei "Afaceri în agricultură", în data de 21 octombrie 2021, începând cu ora 10:00.
Evenimentul va transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
