LIVE - VIDEO Videoconferinţa BURSA "TELECOMUNICAŢIE & EDUCAŢIE Gradul de acoperire a reţelelor de telecomunicaţii - condiţie pentru educaţia la distanţă"

Actualizare - ALEXANDRU BORCEA, ARIES:

"Trebuie să avem capacitate de analiză şi de a furniza soluţii problemelor specifice"

Ţara noastră trebuie să aibă capacitate de analiză şi de a furniza soluţii pentru a rezolva problemele specifice pe care le are, care să ţină cont de cultura şi societatea în care trăim, a subliniat Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES).

Domnia sa a spus: "Numai cifrele, legate de viteza de conectivitate, etc., nu sunt suficiente şi ar trebui mai multă analiză. Să nu ne bazăm doar pe DESI (n.r. Indicele economiei şi societăţii digitale) cum se bazează ANCOM. Ar trebui să avem capacitate instituţională, aşa cum este în alte ţări, care să facă analize mai fine şi, în final, pentru că DESI nu face recomandări punctuale ci generale, ar trebui să ajungem la nişte soluţii care să fie recomandate pentru toţi cei care sunt interesaţi".

Alexandru Borcea a punctat că, o capacitate necesară ţine de partea de "intelligence", adică culegerea şi sistematizarea datelor, pe bază cărora să se elaboreze partea de strategii şi, ulterior, programe.

"Trebuie rezolvată capacitatea instituţională, pe care nu ne-am focalizat deloc şi nu numai la un minister, ci la toate ministerele. Pentru că doar să ne bazăm pe strategiile sau pe datele furnizate de către Comisia Europeană sau alte structuri, cum este ITC (International Trade Center), nu este suficient", a spus preşedintele ARIES.

A.I.

---

Actualizare - CRISTIN POPA, ANCOM:

"Implementarea tehnologiei 5G va mai reduce din decalajul existent între anumite zone"

Implementarea tehnologiei 5G va mai reduce din decalajul existent între anumite zone şi va mări vitezele pentru internet, atât pentru cel fix, cât şi pentru cel mobil, susţine Cristin Popa, Director executiv, Direcţia Executivă Monitorizare şi Control, ANCOM.

Domnia sa a menţionat: "Pentru Legea încă în dezbatere nu avem forma finală, dar autoritatea este pregătită să demareze procedura de licitaţie pentru 5G, licitaţie care este adresată operatorilor de telefonie mobilă, nu furnizorilor de echipamente şi este neutru tehnologic. Adică, cine ia o cantitate de spectru o ia neutru tehnologic. Licitaţia este destinată operatorilor, inclusiv cu deschiderea de a veni un operator nou. Noi nu luăm în calcul că unul din cei 4 operatori nu ar fie dispuşi să achiziţioneze spectru pentru a-şi dezvolta reţelele şi în tehnologia 5G.

În consultarea cu operatorii pentru caietul de sarcini destinat licitaţiei de spectru, avem în vedere să impunem obligaţia operatorilor să acopere anumite zone defavorizate din rural, într-un anumit timp. Sunt 504 localităţi unde nu există semnal de telefonie mobilă pentru 4G, în 834 avem mai puţin de 10% acoperite localităţile şi în 1102 sub 20% acoperire cu semnal 4G.

Ne mai trebuie o Hotărâre de Guvern care să stabilească preţurile minime de pornire pentru fiecare bloc de frecvenţă şi un cadru predictibil pentru ca operatorii să-şi poată face planificarea pentru participarea la licitaţie. Astfel încât toate condiţiile de dezvoltare ulterioară a reţelei 5G să fie clare, deschise şi transparente".

Cristin Popa a subliniat că autorităţile aşteaptă cu nerăbdare legea care va transpune şi memorandumul strategic încheiat de România cu SUA, care va sta la baza tuturor dezvoltărilor ulterioare.

E.O.

---

Actualizare - JEAN BADEA, CONSILIER ÎN MINISTERUL EDUCAŢIEI: "În pandemie, telecomunicaţiile şi educaţia şi-au consolidat relaţia"

Din momentul în care segmentul de educaţie online ocupă un spaţiu mult mai mare - de la începutul pandemiei -, cele două domenii - telecomunicaţiile şi educaţia - şi-au consolidat relaţia, subliniază Jean Badea, Consilier al Ministrului Educaţiei şi Cercetării şi Şef Serviciu Informatizare în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

În opinia domniei sale, este nevoie ca toate resursele pentru educaţia online să fie canalizate către unităţile de învăţământ şi către elevi şi cadrele didactice: "Resursa de internet este una dintre cele mai importante, având rolul să facă legătura între actorii din domeniu. Preocuparea Ministerului Educaţiei a fost aceea de a găsi modalităţi astfel încât resursa de internet să fie pusă la dispoziţia unităţilor de învăţământ, dar şi a elevilor. Demersurile noastre au constat în identificarea unităţilor de învăţământ şi a zonelor care sunt lispsite de internet şi identificarea comunităţilor defavorizate din acest punct de vedere. Avantajul este că noi, ca ţară, ne situăm pe un loc bun din punct de vedere al accesului la internet".

Printre altele, oficialul a amintit că a fost constituit un grup de lucru la care au participat atât factori decidenţi, cât şi operatorii din domeniu, anunţând, în premieră, că, la nivelul grupului de lucru, s-a decis ca, din cele 5000 de clădiri din sistemul educaţional care nu sunt conectate la internet, pentru 2800 de clădiri se vor face demersuri să fie conectate la internet până la data de 14 septembrie. Aceste 5000 de construcţii fac parte din cele peste 22000 de imobile pe care ministerul le-a identificat în teritoriu ca fiind instituţii de învăţământ.

Jean Badea a mai declarat: "Şi în perioada în care cursurile au fost suspendate au fost găsite modalităţi alternative în zonele rurale, unde sunt cele mai multe probleme. Sperăm ca anul şcolar să ne prindă cu un număr cât mai mic de comunităţi unde nu există internet. Mai sperăm ca acolo unde nu va fi acces la internet, să se efectueze procesul de educaţie faţă în faţă, până când resursa tehnologică va ajunge în locaţia respectivă".

E.O.

---

Actualizare - DĂNUŢ EREMENCO, MGT EDUCATIONAL: "Dacă elevii sunt nativi digitali, există o problemă legată de pregătirea cadrelor didactice"

Dacă în momentul de faţă elevii sunt nativi digital, din păcate există o oarecare problemă legată de pregătirea cadrelor didactice în acest sens, a punctat Dănuţ Eremenco, CEO - MGT Educational.

Domnia sa a spus că, nu susţine ideea conform căreia cadrele didactice s-au format, pentru că formarea este un proces continuu, adăugând: "Trebuie să ne adaptăm continuu în sfera în care activăm, din punct de vedere digital".

Totodată, Dănuţ Eremenco a atras atenţia că este foarte important ca, în procesul de dotare al unităţilor de învăţământ, ţinând cont că resursele sunt foarte limitate, să se asigure integrarea soluţiilor în sistem.

"De cele mai multe ori se fac achiziţii fără o bază solidă, sărind peste componenta de consultanţă, de analiză a ceea ce urmează să se întâmple cu soluţia ulterior integrată. Noi am întâlnit foarte multe cazuri, în proiecte, în care sistemele achiziţionate nu puteau fi integrate. Nu se potriveau în ecosistem, nu existau competenţe în şcoală, nu exista prevăzută partea de transfer a cunoştinţelor, aptitudinilor, etc. Sunt foarte mulţi bani cheltuiţi pe soluţii nefuncţionale", a spus CEO-ul MGT Educational.

A.I.

---

Actualizare - ION MOLDOVEANU, ANIS: "Cerem ca educaţia digitală să fie inclusă în învăţământ din ciclul primar"

Cerem ca educaţia digitală să fie inclusă în învăţământ încă din ciclul primar, a spus Ion Moldoveanu, Membru Consiliu Director al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Ion Moldoveanu a precizat: "Problema nu se va rezolva acum, dar sigur la următoarea criză, având oameni nativi digitali, care au trecut prin cursuri de digitalizare de mici, vor aborda mult mai bine astfel de situaţii, decât o putem face noi acum".

De asemenea, reprezentatul ANIS a punctat că, al doilea mesaj pe care Asociaţia doreşte să-l transmită este legat de formarea continuă.

"Trebuie să învăţăm să învăţăm, trebuie să învăţăm să schimbăm metodologiile în mod continuu", a spus Ion Moldovenu, adăugând: "Cred că avem veşti bune. Văd elevi extraordinari, extrem de motivaţi, foarte inteligeţi şi cu iniţiativă, care vor să schimbe lucruri în jurul lor. Şi sunt destul de mulţi. De asemenea, văd din ce în ce mai mulţi profesori care vor să facă o diferenţă şi cred că tot ce trebuie să facem noi toţi este să îi încurajăm şi pe unii şi pe alţii".

Reprezentantul ANIS a punctat că, ţara noastră are nevoie de 5G, tehnologie ce aduce avantaje evidente, nu doar în educaţie.

Ion Moldoveanu a adăugat: "Dacă România rămâne în urmă cu 5G, şi alte ţări ne-o iau înainte, la viteza de schimbare de acum, dacă rămânem în urmă cu doi-trei ani de zile în ceea ce priveşte infrastructura de comunicaţii, este un gap (n.r. ecart) pe care s-ar putea să nu-l mai putem recupera uşor, poate niciodată".

A.I.

---

Actualizare - Răzvan Orăşanu, preşedintele Asociaţiei Ţine de Noi: "Ideea că vine Ministerul Educaţiei în piramidal şi gândeşte nişte lucruri foarte deştepte pe care le cascadează prin inspectorate şi ajung la sat este o idee perimată"

Ideea că vine Ministerul Educaţiei în piramidal şi gândeşte nişte lucruri foarte deştepte pe care le cascadează prin inspectorate şi ajung la sat este o idee perimată, consideră Răzvan Orăşanu, preşedintele Asociaţiei Ţine de Noi, care adaugă că tehnologia descentralizează pe rând toate sistemele omeneşti, iar acum în pandemie în special educaţia.

Acesta a precizat: "Ideea că dirigismul şi că vine Ministerul Educaţiei în piramidal şi gândeşte nişte lucruri foarte deştepte pe care le cascadează prin inspectorate şi ajung la sat este o idee perimată. Tehnologia este în esenţă descentralizată. Tehnologia a revoluţionat rând pe rând aproape toate sistemele şi structurile umane. De la sistemul bancar la sistemul de taxi şi de hoteluri. A venit şi rândul educaţiei în pandemie. Să nu vă imaginaţi că după ce vor trece 4-5 ani de adopţie accelerată a tehnologiei educaţia va rămâne la fel. Este o utopie să crezi că o să stai cu camera în faţa tablei şi o să spui la fel lecţia pentru elevii din digital precum pentru elevii din faţa ta cărora le scrii cu creta. Aceşti oameni încă nu au aflat că din nefericire capacitatea de concentrare a unui tânăr în faţa unui device a scăzut conform unor studii europene de la 12 secunde la 8 secunde. Noi avem o populaţie căreia ne adresăm care va vrea informaţia frântă în calupuri de 8 secunde".

M.G.

---

Actualizare - LIVIU POPESCU, AOMR: "Tehnologia 5G vine cu mai multă conectivitate şi cu viteze mai mari"

Ţara noastră are conectivitate, are acoperire, are o foarte bună calitate a reţelei, a subliniat Liviu Popescu, Director Executiv al Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR), subliniind: "Nivelul de conectivitate este foarte bun. Conform statisticilor, 75% din şcoli sunt conectate, la acest moment, la internet. În timpul pandemiei, toate reţelele au făcut faţă cu brio la creşterea bruscă de trafic. Viitorul va fi dependent de comunicaţiile tehnice, în condiţiile în care elevii sunt nativ digitali şi ei vor constitui o forţă care va transforma educaţia din cea pe care o ştim noi într-una la distanţă, în forme pe care s-ar putea să nu le intuim acum".

În curand vom avea o nouă tehnologie, cu posibilităţi mult mai mari, iar tehnologia 5G va lărgi comunicaţiile la distanţă în mod cert, a menţionat domnia sa, precizând: "România este o ţară a contrastelor. Cumva, reuşim să facem să coabiteze toaleta din curtea şccolii cu fibra optică şi cu 5G. Partea plină a paharului se va umple din ce în ce mai mult, odată cu 5G. Totul este să avem o strategie la nivel naţional, să introducem educaţia în aceast domeniu al telecomunicaţiilor.

Tehnologia 5G vine cu mai multă conectivitate şi cu viteze mai mari, deschide posibilităţi mai mari şi mai multe. Fiecare operator va avea o strategie proprie, iar acoperirea va fi graduală. Sunt foarte puţine comunităţile care nu au acoperire.

Propunearea noastră este să ne uităm şi la fondurile europene, pentru a dezvolta reţeaua de internet, ca să putem acoperi şi zonele defavorizate".

E.O.

---

Actualizare - TĂNASE STAMULE, CONSILIER DE STAT ÎN CADRUL CANCELARIEI PRIM-MINISTRULUI: "Pandemia a adus un upgrade neplanificat, însă foarte util întregului sistem de învăţământ"

Actualul context a adus foarte multe schimbări în comportamentul cetăţenilor şi al administraţiei publice, astfel că, astăzi, înţelegem cu toţii necesitatea digitalizării, a afirmat Tănase Stamule, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în domeniul economiei şi Decan al Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Academiei de Studii Economice.

Domnia sa a declarat: "Dacă până acum 5-6 luni când vorbeai de digitalizare multă lume din administraţia publică nu era foarte fericită, astăzi toată lumea înţelege necesitatea digitalizării, iar acest lucru duce la creşterea de prodctivitate în anumite zone ale statului care ajută implicit şi economia, prin faptul că termenele au devenit în foarte multe cazuri mul mai scurte şi implicit oamenii au mai mult timp pentru a face afaceri".

Consilierul de stat a mai spus că din cauza acestei perioade nefericite, a fost nevoie de o legiferare, în medie, cam de 5, 6 ori mai multă decât într-o perioadă normală, iar Guvernul a trebuit să interacţioneze foarte mult cu mediul de afaceri şi toate mediile asociative, ceea ce a dus la o capacitate crescută de reacţie a Guvernului la nevoile mediului de afaceri care de foarte multe ori cerea această digitalizare.

Tănase Stamule a adăugat că Guvernul, în continuare, urmăreşte un plan foarte mare de a accelera digitalizarea, susţine semnătura digitală care momentan este blocată în Parlament, dar care va scădea interacţiunea dintre persoane şi stat.

Totodată, domnia sa a subliniat faptul că digitalizarea a venit cu schimbări de paradigme în sistemul de învăţământ.

Tănase Stamule a explicat: "De exemplu, noi la ASE am trecut foarte repede în online, am făcut cursuri online, ne-am achiziţionat softwear-uri. Se face astfel un upgrade neplanificat, dar foarte util în întreg sistemul de învăţământ. În plus, cadrele didactice din ţară fac astăzi cursuri să folosească aplicaţiile, să ştie să preda online şi să poată interacţiona, astfel, cu studenţii".

Domnia sa consideră că această pandemie a forţat întreaga societate să se digitalizeze, să folosească aplicaţii şi aparate pe care nu le folosea înainte.

"Noi la Guvern nu facem decât să susţinem acest trend, să încercăm să îl accelerăm şi să dăm un upgrade şi economiei româneşti, pentru că cu cât sunt oamenii mai digitalizaţi, cu atât se câştigă timp pentru a-şi desfăşura activitatea de bază", a adăugat oficialul.

Consilierul de stat a mai spus că este nevoie ca schimbările să vină pas cu pas, dar fără oprire pentru a nu produce şocuri administraţiei publice şi a risca, astfel, o reacţie administrativă care să blocheze procesul.

"Obiectivul este cel al unei administraţii fără hârtie. Cetăţenul trebuie să poată interacţiona din faţa calculatorului, fără să fie nevoie să se plimbe pe la ghişee cu Guvernul. Acest lucru necesită însă o schimbare de ecosistem, de mentalitate, o înţelegere a faptului din partea funcţionarilor că administraţia digitală nu este duşmanul lor, iar guvernul liberal prin digitalizare nu doreşte să înlocuiască angajaţii, ci să le eficientizăm munca celor existenţi prin introducerea de soluţii digitale", a subliniat Tănase Stamule.

Totodată, domnia sa a mai precizat că prin lipsa digitalizării şi proceselor digitale din economie nu faci decât să ţii blocate rezerve de productivitate.

"Orice proces digtalizat implică o creştere, este un multiplicator foarte mare de creştere a productivităţii şi a eficienţei actului economic. De aceea, cu cât vom creşte mai mult pe această zonă, cu atât se eliberează timp pentru antreprenori şi companie care se va transforma într-o anumită perioadă de timp în profit, altfel avem o grămadă de actvităţi care ne consumă timp şi nu aduc profit", a concluzionat oficialul.

A.T.

---

Actualizare - Emil Onea, vicepreşedinte al Uniunii Profesorilor de Informatică din România: "Este nevoie să facem front comun pentru educaţie"

Este nevoie să facem front comun pentru educaţie, consideră Emil Onea, vicepreşedintele Uniunii Profesorilor de Informatică din România.

Acesta a precizat: "Este nevoie să facem împreună front comun, chit că avem business în domeniul comunicaţiilor sau business pe platforme (educationale), putem face un efort comun în aşa fel încât (educaţia remote) să meargă bine. Comunitatea internetului trebuie să aducă oameni împreună, nu să-i divizeze. Eu lucrez de 20 de ani pe o platformă a companiei Cisco, gratuită. Din 1999 lucrez pe această plaatforma şi o folosesc la clasă. Şi nu numai eu, sunt mulţi profesori care folosesc astfel de unelte. Acestea trebuie aduse în faţa profesorilor şi elevilor ca scule normale în aşa fel încât să aducem comunităţi mari de oameni care să îşi împartă resursele".

M.G.

---

Actualizare - LIVIU MARIAN POP, SENATOR: "Standardizarea evaluării va rezolva 80% din problemele învăţământului românesc"

Pentru un sistem educaţional bine conturat online, prioritară este standardizarea evaluării, pe arii curriculare, pe competenţe şi pe discipline, consideră Liviu Marian Pop, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării Naţionale.

Domnul Liviu Marian Pop a precizat: "Dacă vom face standardizarea evaluării, vom rezolva 80% din problemele învăţământului românesc. (...) Astăzi în România, fiecare profesor îşi face propria evaluare. Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să dezvolte platforma digitală biblioteca virtuală şi platforma e-learning. În biblioteca respectivă trebuie să avem toate modelele de lecţii predate de profesori, din care fiecare profesor sau părinte să îşi poată extrage ce are nevoie. (...) Tot ce facem trebuie arhivat, pus în biblioteca virtuală astfel încât toate programele şcolare să aibă echivalentul de predare online. Fondul învăţământului este sa îi învăţăm pe elevi să înveţe, iar asta o putem face doar pe baza unor conţinuturi clare. (...) Programele şcolare se modifică. Formarea cadrelor didactice trebuie să fie o chestiune continuă. Formarea continuă se face la fel ca formarea elevilor în pandemie, pe zona online. În biblioteca virtuală putem avea o secţiune pentru profesori pe modele pentru predarea lecţiei, mai ales dacă ţinem cont de procentul ridicat de cadre didactice angajate ca necalificaţi sau suplinitori".

Domnia sa consideră că actuala problemă privind achiziţionarea tabletelor pentru elevi putea fi rezolvată dacă, la începutul anului, finanţarea educaţiei era făcută per elev, cu o sumă standard, în care să fi fost incluse şi cheltuielile privind accesul la reţelele de internet.

Senatorul Liviu Marian Pop a mai spus că Parlamentul a adoptat o lege, prin care, la cerere, fiecare profesor sau elev trebuie să beneficieze de tabletă sau laptop, dar asta nu înseamnă că aceste dispozitive devin proprietatea utilizatorilor, ci ele rămân în biblioteca şcolii.

G.M.

---

Actualizare - Andrei Pop, deputat: "Reţeaua 5G înseamnă o nouă tehnologie care se referă nu numai la serviciul de date, ci înseamnă şi o interconectivitate de internet al lucrurilor cu conexiune la toate tipurile de informaţii care privesc un individ, dar şi instituţii publice. Tocmai de aceea, scopul principal al acestor reţele sau unul dintre parametrii care trebuie asigurat este siguranţa, dar şi performanţa. Sper ca România să fie unul dintre pionierii implementarii acestei reţele şi ştim foarte bine că statul român prin ANCOM a adus rezultate foarte bune la implementarea reţelelor de telecomunicaţii în ţara noastră şi de aceea avem o reţea matură. Dar nu ne referim doar la partea de softuri, ne referim şi la partea de hardware. Criteriile sunt stabilite în acord cu angajamentele pe care România şi le-a luat ca stat. Dacă s-a vorbit despee o eliminare a componentei politice, sunt de acord cu secretarul de stat Dragoş Preda, mai ales pentru educaţie, că trebuie să existe o predictibilitate pe termen lung, mai ales o strategie naţională pe 10-20 de ani sau chiar 30 de ani, pentru a stabili priorităţile statului român".

---

Actualizare - DRAGOŞ PREDA, MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE: "Trebuie să rupem declajele între zonele urban şi cele rural şi să oferim conectivitate tuturor cetăţenilor"

Decalajele dintre zonele urbane şi cele rurale trebuiesc rupte, iar fiecare cetăţean trebuie să aibă conectivitate, a subliniat Dragoş Preda, secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Domnia sa a declarat: "Aşa cum spuneau Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digital, cât şi Thierry Breton, comisarul european pentru Piaţa Unică, că dacă vrem să cunoaştem adevărata realitate şi valoarea soluţiilor informatice a acestei noi ere determinate într-un mod poate pentru unii abrupt, dar eu consider că este un mod care ne aduce în prezent din punct de vedere al dezvoltării tehnologice, trebuie să oferim conectivitate pentru toţi cetăţenii, în toate demensiunile realităţii sociale şi nu mă refer doar pentru zona urbană unde stăm bine, iar România este lăudată în acest sens, ci în special intra şi inter judeţean şi la nivel rural. În acest fel trebuie să rupem aceste decalaje. Am spus-o deseori şi cu privire la dezvoltarea oraşelor inteligente , trebuie să vorbim de coeziune social, iar această coeziune socială în această lume digital care în România se rezumă doar la aspectele legate de soluţii tehnologice de tip soft şi nu priveşte de fapt viziunea întreagă europeană şi anume Tehnologia informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC). Pentru a avea toată această infrastructură pusă la punct trebuie să avem conectivitate. Aici intervine şi legătura între sistemul de educaţie şi domeniul acesta al telecomunciaţiilor şi digitalizării care va devenii tot mai pregnant în existenţa noastră".

De asemenea, secretarul de stat a mai precizat că Ministerul pe care îl reprezintă conlucrează foarte bine cu Ministerul Educaţiei şi încercă să găsească soluţia prin care operatorii pot pune în aplicare, în cel mai scurt timp, conectarea unităţilor şcolare cu infrastructura deja existentă.

"Am constituit un grup de lucru şi cu cele două entităţi naţionale care se ocupă de zona de infrastructure şi anume CFR Telecom, care se ocupă şi de infrastructura pentru reţeaua recunoscută şi apreciată la nivel European - RoEduNet, care este dedicată zonei academice (universităţilor şi unităţilor şcolare) şi Societatea de Radio Comunicaţii (SNR), ambele dispunând de o infrastructură mare (CFR Telecom de 5700 de km, iar SNR circa 3200 km) care pot să furnizeze reţea în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării", a adăugat Dragoş Preda.

Domnia sa a mai afirmat că Ministerul de resort poartă discuţii cu cele două entităţi aflate în subordinea Ministerului pentru a crea un protocol şi pentru ca pe viitor să ofere nu numai Ministerului Educaţiei, dar şi celorlalte ministere de importanţă majoră pentru statul român, cum ar fi Ministerul Sănătăţii, dar şi structurilor de la nivel local acces la infrastructură.

Dragoş Preda a precizat că în cadrul unui grup de lucru a fost suprapusă harta unităţilor şcolare cu harta infrastructurii de care dispune Ministerul Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi cu punctele de acces ale operatorilor pentru a vedea unde se poate interveni cât mai rapid.

"Este vorba de o conlucrare pragmatică pe punctele de acces pentru a transpune această conectivitate necesară începerii în conformitate a anului şcolar cât mai repede", a subliniat secretarul de stat.

Reprezentantul Ministerului a amintit şi că Proiectul de lege referitor la implementarea 5G a fost dezbătut, iar în prezent sunt în analiză punctele de vedere primite.

"Aşa cum au subliniat şi colegii de la ANCOM este nevoie pentru finalul acestui an să se determine şi cadrul legal pentru a putea lansa licitaţia pentru spectrul 5G", a explicat Dragoş Preda.

Totodată, domnia sa a spuc că discuţiile la nivel European au punctat necesitatea unui calendar unitar pentru a vorbii despre interoperabilitate, care are impact şi asupra infrastructurii şi soluţiilor de care vom dispune nu numai pentru teleşcoală sau pentru telemuncă, dar şi pentru alte segmente.

A.T.

---

Actualizare - VARUJAN PAMBUCCIAN, DEPUTAT: "E-learningul trebuie mai întâi să devină learning"

Pe platformele de învăţare nu există şcoală, există pdf-uri ce pot fi o bibliotecă utilă sau animaţii foarte reuşite, dar care nu se înscriu în procesul de învăţare, care este un proces social, susţine deputatul Varujan Pambuccian, membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

Varujan Pambuccian a precizat: "După foarte mult timp în care şcoala şi-a găsit un anumit fel de a se structura, cât de cât util pentru elevi, în loc să încercăm să adaptăm tehnologiile la modul în care se face şcoala, încercăm o adaptare a acestui mod cu tehnologiile pe care le avem. Lucrurile ies prost din cauza asta. În procesul social de învăţare, primul lucru ţine de interacţiune. Cu sistemul de videoconferinţă putem avea interacţiune în văz şi auz, dar nu putem avea interacţiune la nivel de scris-citit cum este în sala de clasă. Ca profesor poţi prezenta o animaţie utilă procesului de învăţare, poze, filme, dar nu poţi rezuma procesul de învăţare doar la atât. Adăugam astfel la criza din educaţie o încercare de a dimensiona procesul de învăţare prin intermediul tehnologiilor pe care le avem astăzi, care sunt foarte puţin colaborative pe platformele sociale şi foarte puţin utile în procesul de învăţa. Nu se rezumă totul la a avea o conexiune şi a avea un hardware pe care poţi derula programe. Problema este ce rulezi peste, cum gândeşti sistemul prin care faci chestia asta colaborativă socială care se numeşte învăţare".

Domnia sa a afirmat că sistemul educaţional trece printr-o criză foarte mare şi că în acest moment nu putem să îl adaptăm la cerinţele impuse de noile tehnologii.

"Vorbim despre e-learnig. E-learningul trebuie să devină mai întâi learning. El trebuie să adauge capacitatea de a prelungi starea de învăţare ca proces social dincolo de un spaţiu fizic determinat. Lucrul acesta, din păcate foarte puţini l-au atins şi în niciun caz cei care pot livra la nivel mare sistemele pe care le au. Este vorba despre oameni şi despre cum învăţăm lucruri care să ne fie de folos în realitatea în care trăim", a spus Varujan Pambuccian.

Deputatul s-a declarat nemulţumit că avem în continuare o curriculă unică, "pe care o creează un număr mai mare sau mai mic de oamenii, care pot fi geniali, dar care pot greşi, şi atunci o generaţie, două, trei sau zece sunt ratate".

Domnul Pambuccian arată că, din cauza curriculei impusă de interoperabilitatea cu sistemul Bologna, "am ajuns să avem sorbonici în loc de Sorbone". Deputatul afirmă că nu interoperabilitatea de acest gen este cheia, ci diversitatea care dă - aşa cum spunea Charles Darwin - oamenilor posibilitatea să evolueze.

G.M.

---

Actualizare - Valentin Negoiţă, Preşedinte, APDETIC: "O majoritate importantă din părinţii din România preferă reluarea cursurilor în sistem faţă în faţă"

O majoritate importantă din părinţii din România preferă reluarea cursurilor în sistem faţă în faţă, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedintele APDETIC, citând un studiu realizat recent.

Acesta a precizat: "Un studiu realizat în acest an de World Vision Romania arată că 40% din elevii din România nu au avut acces la şcoala online. Din câte am înţeles de la antevorbitori unele lucruri au fost recuperate. Sper să fie aşa pentru că altfel va fi o problemă pentru învăţământul din mediul rural în condiţiile în care majoritatea lecţiilor şi cursurilor credem noi că se vor ţine (în continuare) în sistem remote, adică de la distanţă (...). Ştiu că Ministerul Învăţământului şi Şcoala Informală de IT şi Uniunea profesorilor de informatică din România au depus eforturi pentru instruirea personalului didactic în direcţia predării online. Acest proces de adaptare este complex şi îndelungat. El nu trebuie să se oprească în 2020, iar implicarea guvernului aici este nu doar necesară ci obligatorie pentru eficientizarea educaţiei online. (...) Un alt studio recent ne arată că părinţii sunt împărţiţi în acest moment apropos de opţiunile lor privind întoarcerea la şcoală: o majoritate importantă, de 55%, preferă reluarea cursurilor în sistem faţă în faţă. 39% sunt de acord cu alternarea cursurilor - faţă în faţă dar şi online - şi 14% vor online".

M.G.

---

Actualizare - Radu Nicolescu, Consilier de stat la Cancelaria primului ministru în domeniul IT: "Circa 70% din şcoli sunt conectate la internet"

Circa 70% din şcoli sunt conectate la internet, a precizat Radu Nicolescu, Consilier de stat la Cancelaria primului ministru în domeniul IT, în contextul apropierii începutului de an şcolar. În prezent se caută soluţii şi pentru realizarea infrastructurii de conectivitate în aşa-numitele "zone albe".

Acesta a precizat: "În prezent ne preocupă începutul anului şcolar. Din datele pe care le am, la nivel de conectivitate a şcolilor, ne aflăm la 70%, conform informaţiilor de la Ministerul Educaţiei şi cercetării, şi aici încercăm să găsim o soluţie cât mai rapidă pentru a conecta toate şcolile la internet. S-a constituit un grup de lucru, acolo sunt membri din Guvern, de la Ministerul Educaţiei şi Ministerul Comunicaţiilor şi ANCOM şi bineînţeles alături de cei 4 mari operatori (de telecomunicaţii). (...) Soluţii rapide există în majoritatea cazurilor deoarece infrastructura este în apropierea unităţilor de învăţământ şi încercăm să rezolvăm până pe 14 septembrie".

Se întâmplă de multe ori şi noi să fim prea duri cu noi înşine, considerându-ne nepregătiţi, consideră Radu Nicolescu.

"Mininisterul educaţiei şi cercetării a avut mai multe programe prin care şi-a trainuit profesorii pentru a fi pregătiţi pentru aceste cursuri online. (...) În privinţa infrastructurii de telecomunicaţii stăm foarte bine, printre cel mai bine în indicele DESI (societăţii digitale - n.r.). Sunt zone albe unde într-adevăr nu există conectivitate la internet sau pur şi simplu operatorii nu au avut suficiente cereri pentru a se conecta destul de mulţi cetăţeni ca să fie rentabil, pentru că este o afacere. Însă există la MTIC proiectul RONET, în prima etapă s-au finalizat nişte loturi, s-au recepţionat. Adică (prin) RONET se trage infrastructura principal în localităţi. De acolo operatorii trebuie să se ducă către cetăţeni la cerere şi către instituţii. (...) Şi sperăm să găsim o soluţie viabilă. Încercăm să creăm facilitate pentru operatori ca aceştia să aibă posibilitatea, cu ajutorul guvernului, să dezvolte infrastructura şi acolo. Am avut în ultimele 2 săptămâni 3 întâlniri cu cei 4 mari operatori şi s-a discutat acest aspect şi lucrăm împreună să găsim o soluţie", a spus Nicolescu.

Pe partea de tablete şi conexiune la internet, guvernul face un efort pe această parte pentru a se asigura derularea lecţiilor în continuare, a mai spus consilierul de stat.

"Tabletele vor ajunge, unele mai repede altele poate mai târziu dar vor ajunge. S-au achiziţionat deja prin ONAC (Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate) 80.000 de tablete şi există şi această posibilitate ca achiziţiile făcute de unităţile de învăţământ să fie decontate de guvern în limita sumei de 100 de milioane de euro. Nu trebuie decât să le achiziţioneze, nu vor folosi bugetele locale", a afirmat Radu Nicolescu.

M.G.

---

Ziarul BURSA organizează videoconferinţa "TELECOMUNICAŢIE & EDUCAŢIE: Gradul de acoperire a reţelelor de telecomunicaţii - condiţie pentru educaţia la distanţă", în data de 3 septembrie 2020, începând cu ora 09:45.

Evenimentul va putea fi urmărit, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA şi pe pagina Youtube a ziarului BURSA.