LIVE - VIDEO Videoconferinţa "Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate"

Actualizare - CRISTINA CHIRIAC, PREŞEDNTELE CONAF ŞI AMBASADORUL VOCAŢIONAL AL ROMÂNIEI ÎN RELAŢIA CU CE: "Descoperirea vocatiei si profesionalizarea tinerilor, elemente cheie ale unui sistem educational bazat pe competenţe"

Trebuie să ne aliniem tendinţelor europene care promovează bunele practici în domeniul politicii educaţionale, facilitează colectarea şi diseminarea cunoştinţelor şi încurajează reformele politicii educaţionale la nivel regional şi national, consideră Cristina Chiriac, Preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi ambasadorul vocaţional al României în relaţia cu CE, care a adăugat: "Descoperirea vocatiei de la vârsta fragedă şi profesionalizarea tinerilor în corelaţie cu necesităţile pietei fortei de muncă pentru următorii 20-30 de ani sunt elemente prioritare pentru un sistem educational bazat pe competenţe şi pregătirea de viitori agenţi economici, competitivi la nivel international". Cristina Chiriac a adus în atenţia publică exemplul Austriei, ce pune accent pe pregătirea practică a tinerilor care aleg o formă de învăţământ dual sau professional. "Dacă nu vom pune accentul pe pregătirea practică şi vocaţională a generaţiilor următoare, atunci vom ajunge în situaţia în care, peste câţiva ani, vom constata că forţa de muncă calificată va migra peste hotare, unde salariile sunt mult mai mari, iar problemele de pe piaţa forţei de muncă din România se vor acutiza". În opinia domniei sale, asistăm la o schimbare de paradigmă, dar cu paşi timizi: "Trebuie să accelerăm un pic ritmul, iar digitalizarea reprezintă o soluţie eficientă. Dacă în marile oraşe gradul de digitalizare este satisfăcător, nu acelasi lucru se întâmplă în mediul rural, unde nivelul de trai este scăzut, majoritatea cadrelor didactice încă nu sunt pregătite pentru etapa digitalizării. Există discrepanţe majore între oraşe şi sate în ceea ce priveşte noua eră informatică, iar adaptabilitatea trebuie să se facă etapizat, pornind de la creşterea nivelului de trai al populaţiei, accesul la infrastructura digitală şi profesionalizarea personalului din învăţământ", a concluzionat Preşedintele CONAF.

E.O.

---

Actualizare - RĂZVAN ORĂŞANU, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI "ŢINE DE NOI": "Trebuie să avem tot conţinutul pentru învăţământul preuniversitar în format digital"

Fiecare elev din ţara noastră trebuie să aibă dreptul ca, dacă a lispit de la o oră, să aibă acces la informaţie într-o formă digitală, a apreciat Răzvan Orăşanu, Preşedintele Asociaţiei "Ţine De Noi".

Domnia sa a spus: "Noi milităm pentru un drept fundamental al oricărui elev din România. Să aibă informaţia în două formate. Dacă a lipsit de la oră, să aibă aceeaşi informaţie într-o formă digitalizată. Ideea noastră este de a avea tot conţinutul pentru învăţământul preuniversitar în format digital. Trebuie să existe un drept fundamental al oricărui copil din ţara asta că, dacă a lipsit de la o lecţie, din orice motiv, să aibă lecţia respectivă şi într-o formă din online".

Răzvan Orăşanu a mai punctat: "Trebuie să punem accentul pe structurare, trebuie să punem accentul pe a învăţa să înveţi, trebuie să punem accentul pe prioritizări, pe lucrul în echipă şi, mai ales, pe pedagogia care susţine educaţia online. Fără a pune accentul pe aceste lucruri nu ne vom atinge obiectivele pe care ni le dorim. Noi ca Asociaţie reprezentăm 50.000 de profesori, suntem una dintre cele mai mari comunităţi în educaţie. Am agregat un număr de practicieni şi ne vom concentra pe crearea unor comunităţi şi pe crearea unor proiecte inclusiv în digital".

A.I.

---

Actualizare - GABRIELA FOLCUŢ, DIRECTORUL EXECUTIV AL ARB: "Cu cât educaţia financiară dintr-o ţară este mai bună, cu atât bunăstarea este mai ridicată"

Cu cât educaţia financiară dintr-o ţară este mai bună, cu atât bunăstarea este mai ridicată, consideră Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

În opinia sa, toate demersurile făcute pentru educarea oamenilor conduc la creşterea bunăstării economice individuală a cetăţeanului, care stă la baza dezvoltării economice a unei ţări, alături de toate măsurile luate de autorităţi.

Gabriela Folcuţ a subliniat că, în materie de educaţie financiară, România se află printre ultimele ţări din UE: "Suntem la coada clasamentului UE din punct de vedere al gradului de incluziune financiară (care se măsoară prin deţinerea de conturi curente), cu un grad de 67%, conform unui sondaj realizat de IRES pentru ARB (în UE sunt state în care acest grad este de 100%), avem un grad de intermediere financiară, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB de doar 26,8%, faţă de o medie europeană de 92%, avem un nivel al educaţiei fnanciare de numai 22% şi, din punct de vedere al bunăstării economice individuale, masurată ca PIB per capita, suntem sub 70% din media UE".

În acest context, din punctul de vedere al sistemului bancar din România, este imperios necesar ca educaţia financiară să devină o prioritate, afirmă Gabriela Folcuţ. În opinia directorului ARB, între gradul de intermediere financiară, gradul de incluziune financiară şi nivelul de educaţie financiară există o legătură intrinsecă: "La nivel mondial, un cetăţean din trei este educat financiar, în UE circa 50-52% dintre adulţi sunt educaţi financiar, iar la noi gradul este de 22%. Un studiu recent al OECD confirmă aceeaşi statistică referitoare la competenţa financiară. Scorul de alfabetizare în ţările care au participat la studiu este de 12,7 din 21 (doar în ţările membre OECD ajunge la 13), în România scorul de alfabetizare este de 11,2, după Italia, ce-i drept, care are 11,1. Cred că nivelul scăzut de educaţie financiară reprezintă una dintre principalele bariere în calea dezvoltării economice a unei ţări".

Subliniind că unu din trei români (31,2%) sunt expuşi la acest risc al sărăcei şi excluziunii sociale, în timp ce media europeană este de 21,1%, Gabriela Folcuţ consideră că elitele cu adevărat economice şi culturale nu sunt suficient promovate şi că avem nevie de o schimbare a paradigmei.

E.O.

---

Actualizare - Evelina Necula, Co-Founder & CMO Kinderpedia: "Dorim de la autorităţi o deschidere pentru a pilota proiectele de succes"

Educaţia timpurie este fundamentală pentru dezvoltarea ulterioară a unui copil în cadrul şcolii. Evelina Necula, Co-Founder & CMO Kinderpedia, a vorbit despre provocările, realizările şi dezamăgirile perioadei de criză sanitară: "Sunt multe de discutat despre educaţia timpurie. Echipa noastră reprezintă o soluţie completă pentru educaţie, care asigură şcolilor şi grădiniţelor întreaga infrastructură necesară. Fără doar şi poate suntem în continuare o excepţie, mă refer la miile de profesori din comunitatea noastră. Trebuie să spun că ne-a descumpănit în ultima perioadă inerţia cu care ne confruntăm. Atât noi cât şi alţi antreprenori suntem prezenţi pe această piaţă cu ani buni înainte să ne lovească pandemia. Acest context pandemic nu a făcut decât să ne deschidă mai larg accesul. Din păcate, exemplele de bune practici au rămas la o scară mai mică. Ce ne-a descumpănit a fost că în aprilie, în loc să continuăm educaţia în online, educaţia din România a plecat în vacanţă, ceea ce noi am văzut-o ca pe o nereuşită. Nu am vrea să se repete o astfel de situaţie".

Evelina Necula a vorbit şi despre modul în care e văzută şcoala online: "În continuare şcoala online rămâne limitată şi rămâne o manta de vreme rea, pe care profesorii o îmbracă azi şi o dezbracă mâine. Dorim să asigurăm continuitatea, ar fi bine să arătăm valoarea şi să aducem în faţă exemplele de bună practică. Ne dorim o societate în care profesorii şi şcoala să fie repere de valoare, adevărate faruri. Dorim de la autorităţi o deschidere pentru a pilota proiectele de succes. Noi înţelegem diferenţa de infrastructură între a face ceva la scară mică şi a face ceva la nivel naţional, dar asta e importanţa

Facem permanent cercetări şi ne actualizăm soluţiile zi de zi".

O.D.

---

Actualizare - NATALIA-ELENA INTOTERO, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT DIN CADRUL CAMEREI DEPUTAŢILOR: "Digitalizarea este absolut necesară pentru viitorul educaţiei româneşti"

Digitalizarea este foarte importantă şi absolut necesară pentru viitorul educaţiei româneşti, iar învăţământul hibrid poate să aducă beneficii şi după pandemie, a precizat Natalia-Elena Intotero, Preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnia sa a spus: "Ne gândim la toţi elevii din ţară care, din alte motive de sănătate, nu pot să fie prezenţi fizic la şcoală. Învăţământul hibrid este un mare câştig pentru care de acasă sau, poate din nefericire la momentul respectiv, chiar în spital, să aibă posibilitatea să urmărească cursurile din sala de clasă".

Natalia-Elena Intotero a adăugat: "În ultima perioadă am demarat o companie care se intitulează «În bănci», prin care susţinem importanţa menţinerii şcolilor deschise şi voi justifica de ce. În primul rând, această pandemie a făcut ca, începând din primăvara anului 2020, şcolile din ţară să fie închise pentru o perioadă destul de îndelungată, perioadă în care, din păcate, nu toţi elevii au avut acces la educaţie. Din declaraţiile reprezentanţilor Guvernului, aproximativ 510.000 de elevi nu au avut acces la învăţământul online, din totalul de aproximativ trei milioane de elevi".

A.I.

---

Actualizare - Nicoleta Munteanu, Vicepreşedintele CONAF, Managing Partner EURO INSOL şi Fondator Kids in Business: "Şcolile private au înţeles importanţa educaţiei antreprenoriale în şcoală şi au introdus-o în programă"

Şcolile private au înţeles importanţa educaţiei antreprenoriale în şcoală şi au introdus-o în programă, a declarat Nicoleta Munteanu, Vicepreşedintele CONAF, Managing Partner EURO INSOL şi Fondator Kids in Business.

Aceasta a afirmat: "În anul 2019 a fost semnat de către Ministerul Educaţiei, CONAF şi FFPG, pactul pentru educaţie antreprenorială, potrivit căruia educaţia antreprenorială ar fi trebuit introdusă ca materie opţională la gimnaziu şi liceu începând cu anul 2020. Din păcate, a apărut acest eveniment neprevăzut în viaţa noastră, pandemia, care a întârziat acest proces. Însă, din fericire pentru noi, şcolile private au înţeles importanţa educaţiei antreprenoriale în şcoală şi au introdus-o în programă.

Kids in Business este un program de educaţie antreprenorială care se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 14 ani. Am avut nişte experienţe deosebite la clasele I-IV, când copii au înţeles ceea ce înseamnă un buget, când au înţeles cum se realizează un plan de afaceri, ce înseamnă producţia, comerţul şi serviciile, şi ca să mă duc puţin şi în zona de educaţie financiară vreau să vă spun că dacă până în 2019-2020 vorbeam despre instrumentele tradiţionale de plată copiii au început să pună întrebări şi să devină foarte interesaţi de blockchain, de criptomonede, de procesul de gamification, sunt interesaţi să fie în conectare directă cu tot ceea ce este nou şi digital".

Potrivit Nicoletei Munteanu, copiii care au absolvit un program de educaţie antreprenorială au început să facă educaţie antreprenorială acasă cu prietenii, cu fraţii şi surorile, cu părinţii şi chiar cu bunicii şi din punctul acesta de vedere eu mă simt ca un antreprenor împlinit.

M.G.

---

Actualizare - Mihaela Ştefan, Inspector Şcolar General, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti: "Suntem puşi în faţa unor provocări cu care nu ne-am confruntat niciodată"

Inspector, dar în primul rând profesor, Mihaela Ştefan a vorbit despre eforturile făcute de cadrele didactice pentru a face faţă provocărilor pandemiei: "Vă mulţumesc pentru invitaţie, sunt onorată să particip la această discuţie. Suntem puşi în faţa unor provocări cu care nu ne-am confruntat niciodată, dar cărora le-am făcut faţă, zic eu, destul de bine. Vreau să-i felicit pe colegii mei profesori. Pandemia ne-a forţat să ne dezvoltăm competenţele necesare educaţiei online. Nimeni nu a ştiut de la început despre ce e vorba. Fiecare a încercat să se documenteze, să urmeze cursuri, să ceară sprijinul de la un coleg. În paralel am avut sprijin şi de la ministerul Educaţiei. Au existat proiecte care au ajutat foarte mult, cum a fost proiectul «Cred», care se află încă în derulare. Prin intermediul acestui proiect au avut parte de formare 5000 de cadre didactice la diverse discipline. Am învăţat unii de la alţii, ne-am dezvoltat, am împărtăşit idei şi în felul acesta am putut să facem faţă".

Mihaela Ştefan a vorbit şi despre gradul de dotare cu echipamente în şcolile din Capitală: "Situaţia se prezintă îmbucurător comparativ cu anul trecut. Eforturi nu au făcut doar autorităţile centrale şi ministerul. Fiecare autroritate locală s-a străduit ca fiecare clasă să fie dotată cu o cameră video, cu un laptop. Unde a fost solicitat s-a pus la dispoziţia profesorilor posibilitatea să predea de la şcoală, pentru că sunt şi cadre care doresc acest lucru, din diverse motive, o conexiune slabă, lipsa echipamentelor..."

O.D.

---

Actualizare - SORIN MIHAI CÎMPEANU, MINISTRUL EDUCAŢIEI: "După criza sanitară, educaţia se va îndrepta mult mai mult spre digitalizare"

După ce vom fi încheiat această criză sanitară, educaţia se va îndrepta mult mai mult spre digitalizare, că vrem sau că nu vrem, este de părere Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei. Conform oficialului, una dintre principalele probleme din toată lumea, în acest interval de timp, a fost viteza de dezvoltare mai redusă în raport cu viteza de dezvoltare tehnologică, mai redusă în raport cu viteza de dezvoltare a societăţilor.

Ministrul de resort a precizat: "Niciun sistem de educaţie din lume nu a fost pregătit să facă faţă provocărilor generate de această criză sanitară. Pentru digitalizarea educaţiei este nevoie de cinci componente.

În primul rând este nevoie de conectivitate generalizată la internet. S-au făcut paşi foarte importanţi în acest domeniu. Am deschis anul şcolar 2021-2022 cu o conectivitate mai bună decât în toamna anului trecut, dar nu suficient de bună. Nu putem spune că cei peste 3 milioane de elevi şi preşcolari au acces la internet în condiţii optime.

Al doilea factor este disponibilitatea echipamentelor. S-au facut foarte multe progrese în ultimul an, din acest punct de vedere. S-au făcut achiziţii de 230.000 de tablete, în urma nevoii declarate a elevilor la nivel naţional. S-au achiziţionat 250.000 de tablete. La o nouă interogare s-a identificat o altă nevoie şi, printr-o ordonanţă de urgenţă, au fost puse la dispoziţie 150 de milioane de euro pentru achiziţia de echipamente - 100 milioane de euro pentru învăţământul preuniversitar, 50 de milioane pentru învăţământul universitar, care a folosit doar 13 milioane de euro, restul banilor au fost direcţionaţi către mediul preuniverstar.

În învăţământul liceal, tabletele sunt depăşite, acolo este nevoie de laptopuri.

Punctul trei - conţinut digital nu avem pentru toate disciplinele. Este în curs de contractare un proiect, «Biblioteca virtuală», care ne va ajuta foarte mult din perspectiva conţinutului digital, dar acum nu avem îndeplinită nici această condiţie. Sunt foarte puţine disciplinele care au conţinut digital.

Al patrulea factor este disponibilitatea cadrelor didactice formate pentru predarea online. Am facut şi aici progrese, avem câteva zeci de mii de cadre didactice formate, dar în raport cu cele 200.000 de cadre didactice mai este mult de făcut. Este o mare diferenţă între predarea clasică şi predarea online.

Al cincilea element este acela că nu avem platforme dedicate pentru evaluarea online. În general, evaluarea este punctul final al oricărui proces didactic, un element extrem de important, iar noi nu avem aceste platforme dedicate şi securizate. Dacă în trecut ponderea elevilor cu note peste 8,50 era 10%, acum mai mult de 50% au note mai mari de 8,50. Daca cineva ne poate convinge că mai mult de jumătate din elevii din România merită să aibă burse de merit înseamna că nu mai avem prea multe de făcut în sistemul de educaţie din România, pentru că stăm foarte bine. Nu avem garanţia că cel care răspunde în spatele ecranelor este chiar elevul/studentul care trebuie să răspundă, şi nu este un părinte, un profesor, un frate mai mare..."

În acest context, în opinia ministrului Cîmpeanu, atât timp cât nu avem conectivitate generalizată, disponibilitatea echipamentelor pentru absolut toţi elevii şi studenţii din România, continut digital pentru toate disciplinele, cât nu avem toţi profesorii formaţi pentru predarea online, platforme dedicate de evaluare, este de preferat prezenţa fizică în şcoli şi universităţi: "Trebuie făcute toate eforturile pentru ca şcolile să se deschidă primele şi să se închidă ultimele, iar noi facem toate eforturile pentru îndeplinrea acestor condiţii. Avem, prin PNRR, 3,6 miliarde euro doar sub tutela «România educată» şi este o adevărată provocare să putem folosi aceste resurse".

E.O.

---

Actualizare - Monica-Cristina Anisie, Preşedintele Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport din cadrul Senatului: " Fac un apel către profesori şi părinţi să se vaccineze"

Fostul ministru al Educaţiei, Monica-Cristina Anisie, a făcut o pledoarie pentru vaccinare, în vedere revenirii, cât mai rapide, la normalitate: " Mă bucur să revin la conferinţa dumneavoastră. Este foarte important să colaborăm în această perioadă. (...) Observăm că valul 4 a dus la închiderea unor clase şi a unor unităţi de învăţământ. Cu ce ne confruntăm azi? Deja sunt copii bolnavi, deja sunt profesori care s-au îmbolnăvit. Toată lumea trebuie să înţeleagă că trebuie să ne vaccinăm şi în felul asta să ne reluăm viaţa normală pe care am avut-o. Nu e uşor ce se întâmplă în spaţiul şcolii acum. Ieri în trei clase la ore aveam doar elevii vaccinaţi, ceilalţi participau online. Practic am revenit la acel hibrid, atât de hulit de toată lumea. (...) Fac un apel către profesori şi părinţi, să se vaccineze. Toată lumea vorbeşte de nevoia de a ne întâlni, iar asta se poate face prin vaccinare".

(O.D.)

---

Actualizare - Flavia Popa, Secretar General BRD - Groupe Societe Generale: "Eliminarea analfabetismului funcţional ar duce la triplarea PIB"

Eliminarea analfabetismului funcţional ar duce la triplarea PIB, a afirmat Flavia Popa, Secretar General BRD - Groupe Societe Generale, citând un studiu realizat de OECD.

Aceasta a precizat: "Vorbim despre educaţie ca despre ceva esenţial. Când îmi aduc aminte despre asta... citeam un studiu OECD, într-un scenariu optimist, în eventualitatea eliminării analfabetismului funcţional, până în 2030, impactul pe termen lung pentru România este estimat la 296% din PIB. Asta înseamnă că în 2030, dacă ştim să ne facem treaba bine azi şi mâine, vom aveam o economia şi o Românie asemănătoare cu Germania şi Franţa. Vom fi acolo. Şi într-un scenariu moderat în care productivitatea muncii nu este influenţată direct de inovaţie, în eventualitatea în care din nou eliminăm analfabetismul funcţional, vom avea PIB-ul aproape triplat. De asta este esenţial. Nu doar fiindcă ne place acest cuvânt, esenţial, ci pentru că fără educaţie nu se poate. Trebuie să înţelegem asta.

Un al doilea lucru extrem de important este colaborarea. Dintre noi, toţi. Între societate civilă şi autorităţi, între părinţi şi profesori şi elevi. De ce spun asta: domnul ministru spunea despre insule. Suntem performanţi în diferite domenii, aici şi acolo. Avem de asemenea multe iniţiative, iniţiative private. Esenţial din punctual meu de vedere şi al partenerilor cu care lucrăm de ceva vreme este să colaborăm. Să punem în comun ceea ce reuşim să punem în aplicare. Dacă reuşim să aducem nişte programe care dezvoltă profesorii în anumite regiuni din ţară scopul este să le aducem peste tot, în toată România. Să încercăm, apropo de dezvoltarea competenţelor digitale, să se întâmple asta nu doar în anumite locuri, nu doar acolo unde s-au găsit bani şi oameni destoinici, ci să găsim o cale să unificăm aceste insule şi în felul acesta să creştem cu adevărat competenţele, toate competenţele, nu doar pe cele digitale".

M.G.

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City: "PNRR-ul este o oportunitate unică pentru componenta de educaţie"

Evenimentul de astăzi organizat de ziarul BURSA este extrem de important pentru a înţelege încotro se îndreaptă şcoala în actuala perioadă, a spus, în deschiderea conferinţei, Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi moderatorul conferinţei.

Acesta a afirmat: "Bună ziua şi bine ne-am găsit la un nou eveniment BURSA. Evenimentul de astăzi este extrem de important. Dacă ne gândim la PNRR-ul care a fost aprobat ieri prin documentul semnat la Bucureşti, dacă ne uităm la cum evoluează pandemia cred ca ne gândim toţi la ce înseamnă online-ul şi impactul digitalului în educaţie. Îl avem astăzi printre noi pe Sorin Cimpeanu, ministrul Educatiei".

Dumitraşcu a mai declarat că PNRR-ul este o oportunitate unică pentru componenta de educaţie.

"Avem foarte mulţi oameni din administraţia locală în ecosistemul nostru, în asociaţia noastră, foarte mulţi primari şi preşedinţi de consilii judeţene. Pentru cei care se uită acum le spunem că infrastructura şcolară este în îngrijirea primăriilor. Este o oportunitate unică pentru România pentru componenta de educaţie de a atrage fonduri prin PNRR. Este clar că este nevoie de o conlucrare. Este vorba despre capacitate de implementare. Banii chiar vin. Lumea nu înţelege. PNRR-ul se va întâmpla. Cred că vom avea foarte multe idei şi foarte puţine proiecte. Aici vor avea autorităţile un rol foarte important, în generarea de proiecte şi nu de idei", a spus Eduard Dumitraşcu.

(M.G.)

---

Grupul de presă BURSA organizează videoconferinţa "Educaţie: învăţătură, digitalizare, sănătate", în data de 28 septembrie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.