LIVE - VIDEO Videoconferinţa "Energia în priză"

Actualizare - SILVIA DINICĂ, PREŞEDINTELE COMISIEI ECONOMICE DIN SENAT: "Trebuie să ieşim din sfera măsurilor de tipul ajutor social"

Consumatorii vulnerabili trebuie ajutaţi nu printr-o soluţie superficială, ci printr-o soluţie care să îi ajute să iasă din această stare de vulnerabilitate, este de părere Silvia Monica Dinică, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat. Parlamentarul a menţionat: "Avem, în acest moment, Legea consumatorului vulnerabil adoptată de Parlament şi este doar un prim pas, iar acesta nu poate fi singurul. Este important ca o parte din aceste proiecte să fie discutate în paralel. Să nu aşteptăm să livrăm o lege şi apoi să ne apucăm de un alt subiect, ci să ne apucăm de mai multe proiecte pe care să putem discuta. Cred că urgenţa este mai mult decât evidentă, nu mai trebuie justificată".

În opinia Silvei Dinică, trebuie să ieşim din sfera măsurilor de tipul ajutor social, iar aici trebuie neapărat ca instituţiile competente - Ministerul Energiei, ANRE - să se implice mai mult: "Trebuie găsit un mecanism care să nu însemne o pasare a responsabilităţilor de la un minister la altul, ci acestea să lucreze împreună. (...) La Legea consumatorului am observat că nu existau date şi aici avem o problemă. Cum facem rost de date şi care sunt datele relevante?"

Momentul liberalizării pieţei a coincis cu creşterea facturilor şi acest lucru s-a simţit mult mai mult în zona consumatorului vulnerabil, a mai evidenţiat domnia sa, menţionând: "Parlamentul trebuie să continuie proiectul sărăciei energetice şi pe cel al consumatorului vulnerabil, în sensul în care să stabilească în mod clar care este zona de informaţie necesară pentru a avea oferte transparente". Silvia Dinică opinează că e este nevoie de o discuţie independentă despre ceea ce se întâmplă în piaţa producătorilor şi furnizorilor.

"Este important sa avem proiectele scrise şi depinde de noi toţi să ne organizam. Discuţiile trebuie avute şi cu reprezentanţii Guvernului şi cu colegii parlamentari, întrucât pentru a trece un proiect de lege este nevoie de un număr suficient de voturi. Ca să livrăm legi, este important să existe trei componente - voinţă politică, subiecte asupra cărora să agreem să lucrăm şi ceea ce numim livrabil, pentru că un proiect de lege bun ajunge să producă efecte până la urmă".

(E.O.)

---

Actualizare - CRISTIAN BUŞOI, PARLAMENTUL EUROPEAN: "Green Deal va genera creşterea costurilor privind energia"

Marile transformări ale sistemului energetic din România vin şi ca urmare a deciziilor de la nivel european, susţine Cristian Buşoi, preşedintele Comisiei Industrie, cercetare şi energie din cadrul Parlamentului European. "În aceste zile există o luptă foarte mare pe atribuţii şi competenţe ale comisiilor din Parlamentul European în ceea ce priveşte pachetul legislativ Fit for 55. Până la sfârşitul săptămânii, fiecare comisie trebuie să trimită ce doreşte să facă şi ce prerogative are. Toate reglementările vor avea un impact foarte mare asupra economiei europene, societăţii, industriilor, agriculturii, sistemului de transport şi asupra sistemelor energetice", a subliniat europarlamentarul.

Acesta menţionează că, deşi acum se vorbeşte foarte mult de preţurile din energie, foarte multe lucruri se vor schimba în sistemele noastre.

Printre subiectele la zi, energia nucleară este o chestiune destul de complicată, afirmă domnia sa, precizând că România trebuie să-şi retehnologizeze primele două reactoare de la Cernavodă şi, cu participarea americanilor, să le construiască pe cele trei si patru.

Cristian Buşoi a mai spus: "Să nu uităm că trebuie să găsim măsuri fezabile, să găsim un echilibru, să nu uităm de competitivitatea industriei europene. Dacă preţurile din domeniu vor fi foarte mari, atunci competitivitatea unor mari sectoare energetice va fi pusă în pericol. Să nu uităm de securitatea energetică cel putin pe perioada de tranziţie. Să ne asigurăm că preţurile din energie sunt rezonabile, atat pentru industrie, cât şi pentru consumatori".

În opinia parlamentarului european, pe termen mediu, Green Deal va genera creşterea costurilor privind energia.

Buşoi a amintit că Executivul lucrează la fondul de modernizare: "Pe tendinta şi evaluarea de creştere importantă a certificatelor, estimarea este de circa 10 miliarde euro în următorii ani, care trebuie să se întoarcă în investiţii pentru asigurarea tranziţiei către 2030-2050". În opinia sa, fondurile europene nu pot fi doar pentru companiile de stat. "Nevoia este mare, sunt companii publice care refac de zece ani aceleaşi proiecte şi nu am văzut să înainteze cu ele. Dacă ne uităm la PNRR, la fondurile de coeziune şi la fondul de modernizare, trebuie sa facem un echilibru. Trebuie susţinute şi iniţiative private, tot ce înseamnă companie de energie regenerabilă, desigur trebuie accelerate investiţiile şi la Transelectrica. Este foarte import să clarificăm cât mai repede posibilitatea acestor lucrări. Companiile private vor aştepta aceste clarificări înainte să facă investiţii, companiile publice nu înaintează şi aşa avem miliarde de euro din surse europene şi din alte surse private şi pierdem timp preţios".

(E.O.)

---

Actualizare - ION LUNGU, AFER: "Ambiţia pentru decarbonare şi creşterile preţurilor energiei - două provocări ale UE"

Două dintre provocările Uniunii Europene (UE) din acest moment sunt ambiţia pentru decarbonare într-un timp foarte accelerat şi creşterile preţurilor energiei, evidenţiază Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFER), care a subliniat că nu liberalizarea pieţei de energie este cauza principală a creşterilor de preţ din ultima perioadă.

Ion Lungu a precizat: "Există cel puţin trei elemente fundamentale ce stau la baza creşterii preţurilor din energie - costul certificatelor de emisii, care a crescut de 2,3 ori faţă de anul trecut; creşterea preţului combustibilului şi lipsa capacităţilor. Suntem intr o situaţie în care cred ca deja a dispărut mitul supra-capacităţii". Preşedintele AFER a menţionat că avem foarte multe intervale în care nu reuşim să acoperim cererea de energie şi că avem nevoie foarte urgent de o soluţie în acest sens. Suntem într-o situaţie în care avem lipsă de capacităţi în România, a conchis domnia sa, adăugând: "Am ratat multe ocazii şi bani şi nu văd o perspectivă de absorbţie mai iportantă de fonduri pentru realizarea acestor investiţii".

Printre altele, domnia sa a menţionat că legislaţia instabilă şi nepredictibilă crează multe dificultăţi în domeniu: "Existenţa contractelor bilaterale crează un suport care vine în folosul unor investiţii viitoare, dar legislaţia este extrem de impredictibilă. Există o legislaţie europeană în domeniu, anumite ordine ale ANRE, ordonanţe de urgenţă, dar care se bat cap în cap. Este adevărat că legislaţia europeană prevalează, dar atât timp cât în legi ale energiei există o prevedere care spune că toate negocierile trebuie realizate transparent pe OPCOM, presupun că există o mare reticenţă în a fi încheiate aceste contracte. (...) Am avut unele discuţii la Parlament acum trei ani (...) şi am primit asigurări că vor sprijini elminarea interdicţiei acestor contracte bilaterale. După acea discuţie a apărut o iniţiativă legislativă în care scrie negru pe alb că se interzic contractele bilaterale negociate direct. Aşadar, se discută multe, dar când să trecem la acţiune lucrurile nu merg atât de bine".

---

Actualizare - Septimiu Stoica, Preşedintele AGA, Bursa Română de Mărfuri (BRM): "Orice măsuri de protecţie a populaţiei trebuie să nu ducă la reperturbarea gravă a pieţelor de energie"

Orice măsuri de protecţie a populaţiei trebuie să nu ducă la reperturbarea gravă a pieţelor de energie, a afirmat Septimiu Stoica, preşedinte AGA la Bursa de Mărfuri (BRM).

Stoica a declarat: "Subliniez o idee pe care am încercat să o aduc în atenţia şi a guvernanţilor, anume un principiu din medicină: mai întâi de toate trebuie să nu strici. Când intervii să rezolvi o problemă de criză prima grijă trebuie să fie să nu produci stricăciuni. Această înţelepciune sper să o aibă şi autorităţile. În perioada următoare vor fi luate măsuri de protecţie, iar apelul nostru este ca acestea să nu ducă la reperturbarea gravă a pieţei după celebra OUG (114/2018) pentru funcţionarea pieţelor de energie din România".

Oficialul BRM a mai afirmat că Bursa Română de Mărfuri continuă calendarul şi programul său de dezvoltare de pieţe şi produse pentru întregirea peisajului instituţional din România.

M.G.

---

Actualizare - Claudiu Creţu, director general Termoenergetica: "Consumăm gazul ineficient şi asta ne duce într-o situaţie de insecuritate energetică. Suntem într-o situaţie critică în Bucureşti"

Consumăm gazul ineficient şi asta ne duce într-o situaţie de insecuritate energetică, a afirmat Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica. Acesta a făcut referire şi la situaţia termoficării din Bucureşti, despre care a spus că este într-o situaţie critică. Potrivit lui Claudiu Creţu, Primăria Bucureşti încă are probleme financiare şi se speră să se intre într-o normalitate în următoarele luni.

Creţu a declarat: "Din păcate, în ultimii 10 ani, nu s-au făcut investiţii, iar acum, în ultimii doi ani, vedem că România a devenit importator net de energie electrică. Dacă am fi avut investiţii şi în cogenerarea de înaltă eficienţă am fi avut poate sute de MW, poate un GW, în aceste capacităţi, am fi stat mult mai bine în ceea ce priveşte securitatea energetică şi preţul. Dacă oferta ar fi fost mai mare, dacă am fi avut capacităţi, preţul energiei ar fi fost mai mic. În 2021, ce facem: văd în presă că se vorbeşte nu doar de preţuri, ci şi de lipsa energiei. Se vorbeşte despre lipsa gazelor naturale şi lipsa gazelor conduce la un preţ mai mare, este o lipsă a gazelor naturale pentru că aceste capacităţi pe care încă le mai avem şi încă mai funcţionează sunt ineficiente, sunt energofage, deci consumăm gazul ineficient şi asta ne duce într-o situaţie de insecuritate energetică".

Cu privire la încălzirea Bucureştiului, Creţu a spus că "suntem într-o situaţie critică".

"Spun asta de 2-3 ani cel puţin. Este nevoie de investiţii consistente şi de modernizarea sistemului. Privind către fondul de modernizare, pentru a putea fi eligibili pentru fonduri europene, pentru oricare finanţări, rambursabile sau nerambursabile, trebuie să avem o companie fără probleme, ieşită din insolvenţă, fără datorii, bancabilă. Din păcate Primăria Municipiului Bucureşti încă are probleme financiare. Sperăm să intrăm în normalitate cu plăţile în perioada următoare, să facem faţă provocărilor care urmează, adică preţurile mai mari la gaze şi certificate de carbon şi în ultimul ceas să accesăm fonduri ca să avem investiţii noi. Nu putem încălzi Bucureştiul în următorii ani fără gaz, dar putem integra tehnologiile. (...) Din fondul de modernizare 10d pregătim proiecte în acest moment, incusiv în partea de transport şi distribuţie. Este important să automatizăm şi să digitalizăm acest sistem. Inclusiv PNRR-ul are 2 cuvinte cheie: verde şi digital", a spus Claudiu Creţu.

(M.G.)

---

Actualizare - Silvia Vlasceanu, director executiv HENRO: "Avem nevoie de capacităţi de producţie cu mult peste consumul zilnic şi anual al României. Avem un mix energetic destul de echilibrat, dar putea fi mai bine dacă s-ar fi luat din timp măsurile şi deciziile privind reducerea capacităţilor de producţie pe cărbune. In ceea ce priveşte preţul la energie, daca privim pe PZU vedem diferente mari faţă de alte state europene, dar acest lucru este datorat faptului că ele produc energie ieftină. De exemplu, 80% din energia Franţei este nucleară. Problema este de ce ne-am dus pe PZU in România şi tranzacţionăm 40%, 45% sau chiar 50% din consumul intern în condiţiile în care ţările vecine tranzacţionează pe PZU 3%, 4% şi foarte rar 20%? Toate aceste variaţii de preţ din PZU trebuie sa ne atragă atenţia cu privire la preţul din factură. Din cauza variaţiilor, alte state europene au luat măsuri preventive de protecţie socială, în timp ce noi le luam abia acum, când creşterea preţului la electricitate pe PZU este urmată de creşterea preţului la gaze naturale. Pe termen lung, daca am avea capacităţile de producţie necesare şi am încuraja tranzacţiile pe mai multi ani, am vedea o scădere a preţului la energie. Dar pentru acest lucru ne trebuie acum, în al doisprezecelea ceas, o legislaţie stabilă, predictibilă, care sa nu ii împiedice pe investitori să facă ceea ce îşi propun privind noile capacităţi de producţie".

(G.M.)

---

Actualizare - BOGDAN CHIRIŢOIU: "Faptul că suntem parte a UE ne avantajează, dar ne şi constrânge"

Faptul că ţara nostră face parte din Uniunea Europeană (UE) este un avantaj, dar şi o constrângere, subliniază Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Domnia sa a menţionat: "Multă lume nu înţelege faptul că nu suntem complet autonomi. Suntem parte dintr o piaţă europeană si respectăm o legislaţie europeană, avem o libertate de mişcare constrânsă. Funcţionăm în acest cadru care este bun, suntem parte a UE, ceea ce ne dă acces la resurse energetice din alte ţări. Putem importa, ceea ce este un avantaj. Însă faptul că suntem parte a UE ne şi constrânge în ceea ce putem să facem".

Conform domnului Chiriţoiu, parlamentarii insistă pe faptul că nu putem afecta piaţa europeană, ci doar pe cele naţionale, nu putem afecta bursele de energie, care sunt parte a pieţei europene, deci piaţa angro. Bogdan Chiriţoiu a explicat: "Relaţia dintre furnizori şi clienţi, fie că sunt industriali sau casnici, aceasta este zona unde putem şi dorim să luăm măsuri. Aici putem influenţa, putem subvenţiona o parte din taxe, dar nu putem afecta bucăţi din piaţă care nu sunt sub controlul nostru.

Nu aş dori ca din criza aceasta să facem din nou un pas înapoi şi să ne întoarcem în cerc. Trebuie să ne păstrăm calmul şi să găsim măsuri cu sens economic, iar acestea sunt cele care ţintesc ajutorul".

În opinia preşedintelui Consiliului Concurenţei, preţurile din domeniul gazelor naturale probabil că vor scădea în câteva luni, dar la electricitate acestea vor rămâne mari ani de zile. Creşterea preţurilor electricităţii are la bază taxa de poluare, precum şi tranziţia spre o energie verde. "Trebuie să-i ajutăm pe cei care au absolută nevoie de ajutor, pentru ca acesta să nu devină foarte scump. Deciziile le vor lua Parlamentul şi Guvernul, dar recomandarea mea va fi să ţintim ajutoarele pentru cei care sunt vulnerabili şi au nevoie de ele. Nu vom spune - «voi, furnizori, puneţi ce preţuri vreţi, că noi, statul, plătim diferenţa». Trebuie să încurajăm consumatorii să aleagă pe cei mai ieftini furnizori, iar statul va plăti o parte din factură, cel putin la consumatorii vulnerabili. În concluzie, vom vedea ce va fi în această iarnă, dar pe termen mediu şi lung ne vom limita doar la consumatorii vulnerabili".

E.O.

---

Actualizare - Petru Ruşeţ, Director General al Siemens Energy România: "Acoperim întregul lanţ al energiei şi vom fi aici, pregătiţi, când investiţiile în energie vor demara"

Siemens acoperă întregul lanţ al energiei şi compania va fi pregătită să ajute partenerii când aceştia vor fi gata să demareze investiţiile în energie, a afirmat Petru Ruşeţ, directorul general al Siemens Energy România. Totodată, Ruşeţ a vorbit şi despre tranziţia energetică şi despre PZU, piaţă a energiei despre care a spus că "reprezintă profit pe termen scurt".

Acesta a declarat: "Noi acoperim întregul lanţ al energiei şi văzând ce se întâmplă în piaţă nu pot decât să mă bucur că partenerii noştrii au o perspectivă atât de pozitivă asupra investiţiilor în energetică. Încercăm să continuăm zona asta şi trebuie să spun în legătură cu tot ce am auzit în primul panel şi ce se întâmplă în momentul acesta că noi putem oferi soluţii. Suntem o companie prezentă în România şi încercăm să fim alături de partenerii noştrii pentru a aduce viitorul astăzi, nu mâine. Încercăm să promovăm energia prin resursa umană din România. Toate tehnologiile de care s-a vorbit, regenerabile, convenţionale sau hidrogen, vor fi asigurate şi piaţa poate să stea liniştită. În momentul în care investiţiile pornesc noi suntem aici".

În legătură cu posibilele investiţii în energie eoliană în Marea Neagră, Ruşeţ a spus că realist vorbind se pot instala doar 5.000-6.000 de MW, cu provocări de infrastructură şi de reţea. CEO-ul Siemens Energy România a mai spus cu privire la tranziţia energetică că viitorul este al hidrogenului.

"O altă idee legată de offshore wind: noi urmărim cu real interes ce se întâmplă în zona de offshore dar să fim realişti, zona asta înseamnă o capacitate de 5.000-6.000 de MW care vor fi instalaţi tot în Dobrogea. Va fi o provocare extraordinară pentru operatorul de reţea, dar va fi şi o provocare la nivel de reglementare. Fără o legislaţie care să ajute în zona de prospectare a platoului Mării Negre în domeniul geo şi un ajutorul care trebuie dat pentru offshore pe zona de infrastructură acest tip de business va debuta greu. Pentru că energia eoliană e mai scumpă, ca şi CAPEX. Deci sunt chestiuni care trebuiesc preluate imediat din zona de reglementare dacă dorim să pornim în zona asta.

Tranziţia energetică, cum o vedem noi: vă spun sincer şi nu cred că greşesc că spun că viitorul va fi al hidrogenului şi tranziţia trebuie făcută prin gaz. Mai sunt lucruri de reglementat la Bruxelles, limita nu e încă clară pentru tranziţia prin gaz. Noi considerăm că fără această tranziţie este o misiune imposibilă. Suntem totuşi pregătiţi şi în acest moment portofoliul de turbine pe gaz ale Siemens oferă deja operare parţială pe hidrogen, un mix de 15% gaz cu hidrogen. Deci lucrurile evoluează, suntem deja în viitor. Dar pe de altă parte trebuie să spunem aici, şi vă invit să consultaţi o carbă albă pe care ne-am asumat-o în acest an, că trebuie să venim cu preţul per kg/hidrogen de la 6 euro la 1,5 euro până în 2030. Asta este o cheie pentru a putea folosi hidrogenul în cantităţile despre care se vorbea, în GW. Dar nu se poate ajunge acolo fără proiecte pilot şi aşteptăm să vedem în ce măsură tranziţia energetică din România va fi ajutată şi de fondurile europene pentru că fără ele din păcate preţul energiei (al tranziţiei - n.r.) va fi plătit într-un timp foarte scurt de consumatorul final", a spus Ruşeţ.

Acesta a adăugat: "Aici vreau să fac o menţiune apropo de observaţia legată de trecerea pieţei spre PZU: cel care a fondat compania Siemens în 1847 a avut o frază celebră. Anume: nu voi vinde niciodată viitorul pentru profit pe termen scurt. Poate ar trebui să avem în minte asta pentru că PZU este profit pe termen scurt".

"Pot să spun că orice tehnologie pe care am dezvoltat-o în decursul vremurilor a avut mai multe faze. Din perspectiva hidrogenului lucrurile au avansat şi suntem în soluţii comerciale de între 20 şi 100 de MW şi ţinta este de 1.000 de MW. În următorii 5-10 ani se pot face. Depinde totul de cât din zona de OPEX va fi asigurată din fonduri europene. Altfel business-case-ul cu hidrogen va fi greu de realizat", a mai spus Petru Ruşeţ.

Ruşeţ a conchis că prin fondurile europene curente se poate acoperi un gol de finanţare de 25 de ani care s-a acumulat în Europa în zona de producţie de energie electrică, finanţări care să ducă capacităţile de generare într-o stare de "state of the art".

Totodată, oficialul Siemens a mai spus că România trebuie să realizeze că este într-o competiţie de proiecte la nivel european.

"În ultimii ani ne-am cuplat la pieţele europene şi am lărgit această conectare. Opinia mea este că ţările cuplate vor intra într-o competiţie acerbă de a vinde energia produsă. Dacă greşim cu siguranţă nu vom vinde noi. Trebuie să înţelegem că suntem într-o competiţie de proiecte şi poate ăsta este unul din lucrurile pe care le poate oferi Siemens, transferul de cunoştinţe dinspre Germania spre România care se face uşor de mulţi ani, iar ideea este să producem uşor în România. Deci suntem într-o competiţie europeană. Vom fi tot mai mult influenţaţi de asta şi preţul energiei din România este o consecinţă a acestui lucru, nu doar a politicilor europene", a spus CEO-ul Siemens.

Ruşeţ a mai arătat că poluarea ar creşte cu 30-40% dacă toată lumea şi-ar monta numai centrale termice individuale de apartament.

(M.G.)

---

Actualizare - ADRIAN DUMITRIU, CFO-ul CHIMCOMPLEX: "Am demarat o investiţie într-o centrală de cogenerare"

Având în vedere ceea ce prognoza că se va întâmpla cu preţul energiei electrice, Chimcomplex Borzeşti a demarat o investiţie într-o centrală de cogenerare, pe care îşi doreşte să o finalizeze la finalul anului viitor,

Adrian Dumitriu a spus: "Suntem şi noi îngrijoraţi legat de ceea ce se întâmplă cu preţul energiei electrice şi al gazelor. Din perspectiva noastră avem o situaţie care se apropie de agonie şi extaz. Avem şi o oportunitate şi o ameninţare în acelaşi timp. Pentru că, vedem în ultimele luni în piaţă o evoluţie ascendentă a preţurilor gazelor în special şi, mai nou, a energiei electrice. Este un lucru care ne afectează. Suntem un consumator în bandă de energie electrică, suntem un consumator în bandă de abur, avem consumuri destul de mari, cam un million de MW de gaze pe an şi undeva la 0,6 spre 0,7 milioane de MWh energie electrică, adică suntem un consumator destul de mare. Ce se întâmplă din perspectiva preţului unitar al gazului şi al energiei că ne afectează costurile".

Directorul financiar al Chimcomplex a adăugat: "De cel puţin de zece ani încoace, de când se tot vorbeşte de procesul de decarbonizare, aveam cu toţii în minte momentul în care preţul energiei şi al resurselor energetice începe să crească. Poate a venit mai repede decât ne aşteptam dar subliniez că este şi o oportunitate, nu doar o ameninţare. Ca multe alte companii din România am aşteptat să vedem un progres pe Fondul de Modernizare şi, într-un final, am decis să nu mai aşteptăm şi am demarat o investiţie într-o centrală de cogenerare pe care ne dorim să o avem gata la finalul anului viitor. Acest proiect a fost demarat având un factor motivaţional foarte important, legat de ce am considerat că se va întâmpla cu preţul energiei electrice".

(A.I.)

---

Actualizare - Harri Kiiski, Director General al Azomureş: "Este foarte important să găsim o cale de a stoca dioxidul de carbon"

Este foarte important să fie găsită o soluţie de captare şi mai ales stocare a dioxidului de carbon, a afirmat Harri Kiiski, director general al Azomureş, producător de fertilizatori.

Acesta a afirmat: "Suntem cel mai mare utilizator de gaze naturale din România, folosim cam 10% din gazele naturale din România. În trecut erau 13 fabrici de fertilizatori, acum este doar una. De asemenea România este o ţară cu un sector agricol foarte important. Green Deal-ul impactul destul de puternic sectorul fertilizatorilor. Fit for 55 nu este fit for 55 pentru sectorul nostru. Suplimentar trebuie să ajungem la neutralitatea climatică, ceea ce este din nou foarte dificil. Dar cu toate acestea noi încercăm să avansăm".

Potrivit oficialului Azomureş, foarte important este să găsim un loc să stocăm dioxidul de carbon.

"Planul climatic al Comisiei este foarte ambiţios, iar industria noastră este pregătită, dar trebuie să aibă sens şi din punct de vedere economic. Pentru asta preţul per MW al energiei trebuie să fie 20 de euro. Altfel ajungem la preţuri mai mare ale fertilizatorilor şi ajungem la preţuri mai mari pentru toate alimentele. Aşa ajungem la întrebarea cine plăteşte. Noi, toţi. Prin majorarea costului vieţii. Este foarte dificil pentru reglementatori, pentru legislatori, pentru industrie, şi este nevoie de un parteneriat public-privat foarte bun", a spus Kiiski.

Directorul general al companiei a afirmat că Azomureş se descurcă foarte bine pe partea de eficientizare a consumului de energie.

"Am introdus de asemenea un plan de captare a carbonului, stocpm cam 1.000 de tone de dioxid de carbon. (...) Următorii paşi pe care îi vedem în România sunt mişcarea către tehnologia de captare şi depozitare a carbonului. Avem mult spaţiu de a stoca CO2 cu costuri rezonabile. Noi deja captăm două treimi din CO2 dar îl eliberăm pentru că nu există depozitare. Deci două treimi am putea să le stocăm în România. Asta ar putea fi de asemenea un business pentru România pentru că celelalte ţări din jurul României nu au spaţiul disponibil pentru depozitare. Este un fruct foarte important care atârnă pentru România. Se va întâmpla aceasta dezvoltare înainte de Green Deal? Impactul asupra industriei noastre se va resimţi cel mai puternic în 2026, când vom pierde o parte din facilităţi", a spus Kiiski.

Acesta a punctat că România este în contratendinţă cu ce se întâmplă în celelalte ţări europene, la noi discuţia fiind conversia de pe cărbune pe gaze iar în restul UE de pe gaze pe hidrogen.

"Ultimul pas va fi conversia de la gaz la hidrogen. România este pe punctul de a face conversia de pe cărbune pe gaze. În alte locuri din Europa se converteşte de pe gaze pe hidrogen. Ar trebui să încercăm să folosim resursele naturale cât mai mult posibil, astfel încât să se asigure resursele financiare pentru partea finală a tranziţiei. Deci toate aceste procese sunt legate de Marea Neagră, iar Marea Neagră ar putea fi pe viitor locul de depozitare a CO2-ului. Este un subiect ce trebuie să se situeze foarte sus pe agenda guvernamentală pentru a permite aceste inovaţii", a mai arătat oficialul companiei de fertilizatori.

Această tranziţie energetică, a patra revoluţie industrială, "va costa trilioane, dar este moştenirea pe care o lăsăm copiilor noştrii şi este calea pe care trebuie să păşim", a conchis Harri Kiiski.

"Politicienii deja au plecat. Uneori este nevoie şi să asculţi, nu doar să vorbeşti", a mai spus directorul Azomureş.

(G.M.)

---

Actualizare - Frank Hajdinjak, Vicepreşedinte, Centrul Român al Energiei (CRE): "Problema sistemului energetic este lipsa cronică de investiţii"

Problema sistemului energetic este lipsa cronică de investiţii, a afirmat Frank Hajdinjak, vicepreşedinte al Centrului Român al Energiei (CRE).

Acesta a declarat: "Problema sistemului energetic este lipsa de investiţii. În cei 17 ani de când sunt în România discutăm despre predictibilitate şi stabilitate în ceea ce priveşte legislaţia şi cadrul de reglementare. Din păcate a lipsit mult timp şi acum suntem într-o situaţie asemănătoare. La producţie, între primele trei resurse încă există cărbunele, lângă hidro şi nuclear şi detaşat în faţa regenerabilelor. Este un semn clar că am protejat prea mult industria (cărbunelui) şi asta în mod normal nu are sens mai ales pe termen mediu şi lung. Trebuie să protejăm oamenii, nu industria.

Pe de altă parte vedem că PNRR de exemplu încă este blocat şi până în 2026 trebuie să folosim toate resursele, iar dacă ne gândim la termene de implementare în sectorul energetic suntem deja la limită cu timpul. Avem posibilităţi de finanţare şi din păcate pierdem timp din nou. Membrii CRE au proiecte şi pierdem timp pentru proiecte foarte importante pentru ţara noastră. Dacă noi vrem să implementăm 7 GW în energie regenerabilă în anii următori avem de asemenea nevoie de digitalizare inclusiv la reţelele de transport şi distribuţie. Dacă investiţiile sunt blocate nu mergem mai departe".

Hajdinjak a afirmat de asemenea că vom avea o problemă şi cu forţa de muncă, nu numai în sectorul energetic, şi că creşterea preţurilor la energie se vor duce în majorări de preţuri la bunuri şi servicii.

Vicepreşedintele CRE a mai spus de asemenea că suntem în faţa unei crize a disponibilităţii gazelor naturale în reţeaua naţională şi că pentru această iarnă situaţia este de asemenea foarte complicată.

"Ne vom confrunta şi cu o problemă cu forţa de muncă. Nu numai sectorul energetic se confruntă cu asta, sigur. Dar este aici o problemă pentru că proiectele nu sunt eliberate şi pierdem forţă de muncă. De asemenea mă bucur că se întâmplă ceva în legătură cu consumatorul vulnerabil. Creşterea preţului are un impact foarte mare la nivel macroeconomic pentru că toate produsele vor fi mai scumpe. Industria noastră pierde competivitate. Sunt de acord că intervenţiile de stat nu sunt întotdeauna o soluţie bună. Dar pe de altă parte trebuie să rămânem competitivi şi la nivel de industria şi acesta este un aspect foarte important.

Şi pe termen scurt cred că suntem în faţa unei crize mari pentru gaze naturale. Nu numai la preţuri, dar şi în privinţa disponibilităţii în reţeaua noastră. Cum stăm acum: nu am înmagazinat suficiente gaze în depozitele noastre, iar importurile sunt blocate. De patru ani de zile discutăm de legea offshore şi nu se întâmplă nimic. Am pierdut o şansă mare şi se vede că impactul acestui timp pierdut este mare. Din păcate nu suntem într-o situaţie bună pentru iarna aceasta. Asta din perspectiva termenului scurt.

Trebuie să îmbunătăţim situaţia pentru fiecare investitor, nu contează că e din România sau o multinaţională din oricare ţară. Am discutat faptul că procesul de racordare durează în jur de 1 an şi este o problemă foarte mare pentru fiecare investitor. Trebuie de asemenea să îmbunătăţim situaţia pentru acces la fonduri europene, inclusiv în PNRR, este foarte important. Iar în al ultimul rând în ţara noastră avem foarte puţine fonduri pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. Suntem aproape pe ultimul loc în Europa şi asta va avea un impact pe termen lung şi trebuie să investim mai mult în zona aceasta ca să rămânem competitivi şi să dezvoltăm noile tehnologii, inclusiv hidrogenul. Acum încă este la nivel de cercetare-dezvoltare, dar acum 20 de ani la fel spuneam despre energiile regenerabile. Sunt sigur că hidrogenul va avea loc în anii următori şi trebuie să investim aici".

(M.G.)

---

Actualizare - Dan Drăgan: "Va exista o dezbatere publică cu privire la schema de compensare a facturilor"

"După cum bine ştiţi, domnul ministru Virgil Popescu a precizat cum va funcţiona schema de compensare a facturilor. Sunt convins că a şi spus că a fost în primă lectură la guvern. Ştiu că există un grup de lucru care încearcă să găsească cele mai bune formule şi instrumentele de a mitiga aceste aspecte şi sunt convins că domnul ministru va ieşi public şi va prezenta în detaliu cum funcţionează această schemă de compensare. (...) Ştiu că se face o medie pe consumul anterior şi tocmai pentru acest aspect au fost invitate toate asociaţiile din domeniu, împreună cu distribuitorii. Există o dezbatere puternică pentru a putea să găsim cele mai bune soluţii pentru consumatorul final", a mai spus Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, întrebat despre detaliile specifice ale schemei de compensare a facturilor din această iarnă.

Pe scurt, potrivit mecanismului anunţat ieri de ministrul Energiei Virgil Popescu, consumatorii casnici cu un consum lunar cuprins între 30 şi 200 kWh lunar ar urma să primească de la stat o subvenţie de 18 bani/kWh. Facturile la gaze ar urma să fie compensate de stat în procent de 25%, pentru consumatorii de gaze cu un consum anual cuprins între 100 şi 1.200 de metri cubi. Compensaţiile se acordă direct de furnizori, în factură, fără ca clienţii să facă vreun efort suplimentar, iar perioada de acordare a acestor compensaţii este intervalul 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

Însă, după cum a scris e-energia.ro, se ridică el puţin trei situaţii care ridică semne de întrebare, pe baza informaţiilor pe care ministrul Energiei le-a oferit până acum.

1. Din ce a spus ministrul se înţelege că peste pragul de 200 kWh lunar nu se compensează - nu a vorbit despre compensarea unui consum de 200 kWh, ci a unui consumator cu un consum maxim de 200 kWh. Deci cine a consumat, în situaţie ipotetică, 201 kWh, ar putea să nu mai primească compensaţia. Drăgan a arătat aici că ar urma să se facă o medie a consumului.

2. De notat de asemenea că, mai ales la energie electrică, în ultima vreme au tot apărut informaţii despre facturi eronate la energia electrică. După cum ştim, prin lege distribuitorii de energie sunt obligaţia ca la maximum şase luni să citească indexul contorului, dar au fost situaţii în care contoarele nu au fost citite cu anii. În cazul în care un client nu a citit deloc contorul şi nu a trimis indexul autocitit, şi din diverse motive a avut un consum real mult mai mare decât ce a estimat furnizorul pe baza datelor istorice ale distribuitorului, el va primi o factură de regularizare substanţială, posibil peste pragul de 200 kWh, până la care se acordă compensarea de 18 bani/kWh. La fel, din ce a afirmat ministrul ieri, se înţelege că în această situaţie consumatorul nu mai beneficiază de compensare.

3. Ce se întâmplă cu centralele termice de scară/bloc?

După cum scrie e-energia.ro, deşi este mai rar întâlnită, există situaţia în care scări de bloc au ca soluţie de încălzire centrale de scară, care funcţionează cu gaze naturale. Din ce a spus ministrul Energiei, compensarea a 25% din factura de se acordă doar persoanelor fizice, în limita acelui consum, deci nu şi asociaţiilor de proprietari.

Cu siguranţă o centrală de scară depăşeşte cu mult pragurile de consum anunţate de ministru, dar, pe scară, consumatorii nu sunt contorizaţi individual, ci plătesc gazul pentru încălzire în baza unui sistem pauşal, în funcţie de suprafaţa locuinţei. Nu există factură separată de gaz, aşadar, pentru fiecare apartament de pe scară, ci o factură emisă de furnizor către Asociaţia de Proprietari pentru gazul consumat de centrala termică.

Se înţelege aşadar că aceşti consumatori nu vor avea parte de compensaţii, pentru că, cel puţin momentan, despre ei nu se vorbeşte în schemă. Asta ar fi o discriminare, pentru că cei cu centrale proprii de apartament sunt compensaţi, iar cei racordaţi la termoficare beneficiază oricum de subvenţie din partea primăriei.

(M.G.)

---

Actualizare - Dan Drăgan: "Banii pentru compensarea efectelor OUG 114/2018 asupra preţurilor la energie vor fi eliberaţi în săptămânile următoare"

Banii pentru compensarea efectelor OUG 114/2018 asupra preţurilor la energie vor fi eliberaţi în săptămânile următoare, a mai spus Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei.

"Este o aşteptare mare în piaţă cu privire la compensarea preţurilor la energie. Sunt pozitiv şi aşteptarea mea este ca săptămâna viitoare, sfârşitul săptămânii viitoare primele plăţi să fie efectuate. Banii sunt, sunt în conturi, am avut discuţii şi cu băncile. A fost reimplementată schema pe structura nouă a Ministerului Energiei", a spus Drăgan, în răspuns la o întrebare adresată de Adrian Dumitriu, directorul financiar al Chimcomplex, firmă care ar urma să beneficieze de compensare.

(M.G.)

---

Actualizare - Oana-Marciana Ozmen, deputat: "Trebuie să facem paşi concreţi din punct de vedere legislativ în privinţa eficienţei energetice a clădirilor şi în asigurarea staţiilor de încărcare electrica pentru transport. Regulamentul european prevede că la fiecare 60 km trebuie sa existe statii de încărcare electrica, iar la fiecare 150 km staţii de reîncărcare cu hidrogen. Dar pentru hidrogen trebuie sa discutam cu mediul academic şi cu institutele de cercetare pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie în acest domeniu. Certificatele verzi vor crea o presiune asupra statelor care nu sunt inca pregătite pentru provocarea hidrogenului, dar e nevoie sa facem paşi concreţi in această direcţie. Apoi avem nevoie de un sistem de impozitare care sa fie favorabil investitorilor în energie regenerabilă, verde, pentru stimularea pieţei în acest domeniu".

(G.M.)

---

Actualizare - Cristina Prună, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor: "Tranziţia energetică nu se poate face fără exploatarea gazelor din Marea Neagră şi de aceea e necesară modificarea rapidă a legii off-shore. Ştim că există o modificare a legii la Ministerul Energiei şi această lege trebuie susţinută de toate partidele parlamentare. Această lege, pentru a nu da naştere la teorii conspiraţioniste, trebuie sa fie documentată, să includă cifre şi să fie explicată de Ministerul Energiei în Parlament, alătur de Ministerul Finanţelor, pentru ca toată lumea să înţeleagă ce câştigă România din redevenţe şi fondurile suplimentare. Trebuie sa acceleram procesul de modificare legislativă. Nu e normal să ne uităm la Nord Stream 2 şi să ne temem de o creştere a preţului la gaze, atât timp cât avem resursele din Marea Neagră pe care nu le exploatăm din cauza unei legi care trebuie modificată şi a fostei OUG 114/2018. Stam pe nişte resurse, dar daca nu le exploatăm şi nu le valorificăm, nu vom reuşi să atingem ţintele propuse. Cred că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare - în luna decembrie - modificarea legii off-shore poate trece de Parlament. Orice întârziere ne va costa atât timp cat preţul tranziţiei energetice este suportat de consumatori".

(G.M.)

---

Actualizare - Sandor Bende, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii - Camera Deputaţilor: "Avem un proiect de lege în Parlament pentru ca in cazul parcurilor fotovoltaice să nu se facă scoateri de terenuri din fondul forestier sau din fondul agricol. Încă nu a ajuns în plen, din cauza dezbaterilor interminabile din unele comisii de specialitate, dar sper că vom rezolva în curând. Încercăm că la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, la finalul lunii decembrie, să avem acest proiect adoptat de Parlament. Dar trebuie sa ne uitam şi la celelalte tipuri de proiecte privind capacităţile de generare pentru că, pe moment, nu există o situaţie prietenoasă cu investitorii din punct de vedere legislativ".

(G.M.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu: "E clar că există preocupări şi m-am bucurat să aud că tranziţia energetică către regenerabile şi către ţintele de zero emisii de CO2 în 2030 se face prin gaz. Însă dacă scoatem gazul din Marea Neagră când mai are 10% din valoarea economică pe care o are astăzi prejudiciem viitorul acestei ţări".

(M.G.)

---

Actualizare - Dan Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei:" La nivelul Ministerului Energiei se doreşte ca exploatarea gazelor din Marea Neagră să înceapă la nivelul anilor 2025-2026"

Dan Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei:" La nivelul Ministerului Energiei se doreşte ca exploatarea gazelor din Marea Neagră să înceapă la nivelul anilor 2025-2026. Anumite companii din piaţă deja discuta, evaluează şi fac paşi în această direcţie. Apoi, considerăm că ţinta de decarbonare la nivelul anului 2050 nu poate fi atinsă decât cu investiţii în energia nucleară. De aceea avem în calcul realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă plus tehnologia SMR".

(G.M.)

---

Actualizare - Dan Drăgan, secretar de stat Ministerul Energiei: "Din 2016 nu au mai fost investiţii pe partea de generare şi acest lucru se observă acum"

Dan Drăgan, secretar de stat Ministerul Energiei: "Din 2016 nu au mai fost investiţii pe partea de generare şi acest lucru se observă acum. Ne dorim ca aceste capacităţi sa fie puse în funcţiune în această decadă pentru a atinge ţintele asumate de România şi pentru o competiţie sporită în favoarea consumatorului final".

(G.M.)

---

Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers: "PZU a ruinat investiţiile în sectorul energetic"

"Buna ziua şi bine aţi venit la o nouă ediţie, hibridă, a conferinţei Energia în priză", a spus Ovidiu Demetrescu, moderatorul conferinţei, în deschidere. Demetrescu a prezentat subiectele conferinţei şi a făcut câteva remarci, afirmând printre altele că piaţa PZU "a ruinat investiţiile în sectorul energetic anulând orice posibilitate de finanţare".

"Dacă ne uităm la evoluţia preţului energiei şi dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu tradingul de energie în ultimii ani vedem că undeva la 80% din energie s-a tranzaţionat pe OPCOM, pe PZU, Piaţa pentru Ziua Următoare. Vin şi pun o întrebare simplă: dacă dumneavoastră mergeţi la bancă şi doriţi să luaţi un credit ipotecar pentru construirea unei locuinţe şi în foaia de venituri completaţi «nu ştiu, o să văd în fiecare zi ce venit am», care vă gândiţi că va fi răspunsul băncii. Asta s-a întâmplat şi cu PZU. A ruinat investiţiile în sectorul energetic anulând orice posibilitate de finanţare", a spus Demetrescu.

Acesta a afirmat că "contractele bilaterale trebuie lăsate să-şi facă treaba".

"Se mai întâmplă un fenomen, şi am o întrebare: costul de producţie al energiei hidro şi nucleare în centralele făcute de părinţii noştrii este cvasiconstant. Investiţiile sunt făcute, mai trebuie doar nişte retehnologizări. Cum putem să justificăm că în acest moment preţul energiei a sărit la dublu? Sunt câteva întrebări dar cel mai important răspuns pe care îl doresc astăzi este la întrebarea ce facem de acum încolo. Cum facem să accelerăm ritmul investiţional care a rămas mult în urmă? Cum facem să simplificăm procedurile investiţionale? Şi dacă mâine vom avea 10 investitori cu potenţial financiar de a-şi implementa investiţiile respective, care vor să construiască parcuri fotovoltaice sau eoliene, aceştia nu le pot racorda în sistemul energetic decât din 2025-2026 pentru că nu există capacitate de racordare şi pentru că procesul este unul destul de obscure. Când tu vrei să racordezi o capacitate nouă la sistem practic trebuie să faci investiţiile pe care operatorul de sistem nu le-a făcut, iar asta este într-adevăr o provocare în contextul în care puterea de generare scade şi creşte dependenţa de energia din combustibilii fosili, care poluează, care trebuie înlocuită cu ceva", a mai afirmat Demetrescu.

Acesta a adăugat: "Un ultimo aspect pe care trebuie să-l avem în vedere: aceste investiţii nu se fac peste noapte. Nu cumperi un laptop, vine să zicem un băiat de la IT şi îl instalează. Investiţiile au minim doi ani timp de implementare".

(M.G.)

---

Grupul de presă BURSA, în parteneriat cu Centrul Român al Energiei (CRE), organizează videoconferinţa "Energia în priză", ediţia a IX-a, în data de 16 septembrie 2021, începând cu ora 10:00, la hotelul Sheraton Bucharest, Sala Platinum din Calea Dorobanţilor nr. 5-7, Bucureşti.

Evenimentul se va desfăşura în format hibrid şi va transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.