LIVE - VIDEO Videoconferinţa "Sistemul bancar după un an de pandemie"

Actualizare - CRISTIAN POPA, MEMBRU ÎN CA AL BNR: "Dacă în 2008 băncile erau parte a problemei, în 2020 sectorul bancar a fost parte a soluţiei"

Indicatorii din sistemul nostru bancar sunt la nivelul celor de la nivelul băncilor din UE sau chiar mai buni, apreciază Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administraţie din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Printre altele, reprezentantul bpăncii centrale a menţionat: "Sistemul bancar de la noi a învăţat mult din criza precedentă, ceea ce se vede în rezultatele sectorului - toţi indicatorii bancari arată bine. A crescut solvabilitatea şi în anul 2020, ceea ce spune ceva despre sectorul bancar, acesta fiind un pucnt de sprijn pentru economia reală. Dacă facem o paralelă cu 2008, dacă atunci băncile erau parte a problemei, în 2020 sectorul bancar a fost parte a soluţiei, ajutând economia reală, sprijinind antreprenorii etc. Când vine vorba de BNR, aş spune că, la nivelul Consiliiului de Administraţie, avem un mix interesant de tinereţe şi experienţă, de iniţiativă şi energie alături de experienţă şi cunoaştere, un mix interensat care face lucrurile să meargă".

Printre altele, Cristian Popa consideră că pericolul inflaţionist nu trebuie omis, pentru că în această perioadă este real, iar ţatra noastră importă inflaţie: "Preţurile internaţionale la mărfuri au crescut semnificativ, însă trebuie să spun că facem ceea ce facem de obicei. Banca Naţională este la datorie. Suntem atenţi, aşa cum ne ştiţi. Acest proces ar putea fi tranzitoriu, ar putea fi de moment sau ar putea avea un caracter mai degrabă permanent. Însă acestea sunt întrebări importante pe care vă asigur că ni le punem, căutăm şi găsim răspunsuri. Avem şi ştim că avem o răspundere mare în faţa cetăţenilor, aceea de a prezerva puterea de cumpărare a monedei naţionale. Avem mandatul de stabilitate a preţurilor. Cred, însă, că este prematur să spunem mai mult la acest moment, decât că stăm alături de mandatul nostru, că vom fi cerebrali, raţionali, ca şi până acum, şi cred că am arătat că putem face asta".

În opinia domniei sale, recuperarea pierderii înregistrată la nivelul economimei anul trecut va avea loc anul acesta.

E.O.

---

Actualizare - RADU GRAŢIAN GHEŢEA, PREŞEDINTELE CA AL LIBRA BANK:""Avem suficiente motive să fim moderat optimişti"

Există suficiente motive în sectorul bancar pentru un optimism moderat, este de părere Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Bank şi preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

Domnia sa sublniază că sistemul bancar a fost pregătit în primul rând să facă faţă provocărilor pandemiei, apoi să implementeze şi să distribuie facilităţile acordate de stat. Deşi au fost amânări la plată şi au existat temeri că gradul de neperformanţă va creşte, nivelul creditelor neperformante a rămas la sub 4%, a ţinut să precizeze domnul Gheţea.

Reprezentantul Libra Bank a adăugat: "Este important că controlăm acest fenomen care ar putea apărea în condiţii pandemice. Populaţia a fost destul de activă, în sensul solicitării de credite şi în această perioadă. Economia funcţionează corespunzător, există premisele ca în perioada imediat următoare să vedem ce se întâmplă cu producţia agricolă, nu am motive să cred că situaţia se va întrăutăţi".

Incluziunea financară, care este un obiectiv primordial si al ARB si al multor instituţii şi bănci din România, este în plin proces de creştere, mai apreciază Radu Graţian Gheţea. Doi din trei români folosesc serviciile bancare digitalizate - cont curent, credite şi alte produse şi servicii, exemplufică bancherul, subliniind că am început să facem paşi importanţi şi în acest domeniu şi că plăţile au reprezentat dintotdeauna motorul pentru digitalizare: "Româna a fost un exemplu când am trecut la carduri. S-a sărit o etapă importantă pe care unele ţări nu au reuşit să o depăşească nici acum - foaia de CEC. La noi, de circa un an s-a introdus sistemul de plăţi instant, care este, în opinia mea, viitorul".

E.O.

---

Actualizare - VALENTIN VANCEA, PATRIA BANK: "Băncile comerciale trebuie să se adapteze la noua realitate"

Băncile comerciale trebuie să se adapteze la noua realitate a sistemului financiar, ce cuprinde sisteme precum fintech şi blockchain, care fac parte tot mai mult din viaţa clienţilor băncilor, spune Valentin Vancea, Director General Adjunct IT & Operaţiuni, în cadrul Patria Bank.

Domnia sa a spus: "În industrie se vorbeşte foarte mult în ultimul timp de fintech, de blockchain. Practic, şi nu o spunem doar noi, băncile comerciale, ci au început să o spună foarte apăsat şi supraveghetorii şi reglementatorii, aceste iniţiative care păreau acum câţiva ani destul de timide, au accelerat foarte puternic în ultimii ani şi anumite porţiuni de activitate care tradiţional erau ale băncilor s-au dus încetul către aceşti actori. Practic, şi din această perspectivă băncile comerciale trebuie să se adapteze la noua realitate. Către ceea ce doresc clienţii".

Conform celor spuse de reprezentantul Patria Bank, potrivit studiilor realizate atât la nivelul pieţei bancare româneşti cât şi la nivelul pieţei bancare europene, clienţii între 25 şi 50 de ani au o apetenţă foarte mare pentru accesul digital al serviciilor bancare.

"În anii anteriori, conform acestor studii, clienţii de peste 50 de ani aveau o anumită reticienţă în accesarea serviciilor bancare remote (n.r. de la distanţă). Poate că şi din perspectiva faptului că apreciau şi apreciază în continuare relaţia umană, contactul cu un consilier de vânzări, cu un consilier de credit etc. În schimb se observă, probabil şi în urma efectelor pandemiei, că şi această categorie de clienţi a început să prefere accesul remote al serviciilor digitale", a spus Valentin Vancea, care a adăugat : "Cred că vedem nişte evoluţii fantastice la nivelul sistemului bancar românesc şi sunt absolut convins că vor continua. Practic, noi vorbim de o evoluţie cantitativă şi calitativă a ceea ce înseamnă digitalizare, dar poate că accentul a fost foarte mult pus pe platforme. Pe platforme prin care clienţii pot să acceseze deschiderea on-line a unui cont, constituirea unui depozit, semnarea unor contracte prin semnătură electronică calificată. Cred că din ce în ce mai mult ne vom duce pe partea de adaptabilitate a produselor. Tocmai pentru a putea să contracarăm, şi spun asta într-un sens pozitiv, tot ceea ce înseamnă fintech-uri şi blockchain".

A.I.

---

Actualizare - DUMITRU NANCU, FNGCIMM: Creşterea economică se datorează în primul rând programului IMM Invest

Creşterea economică a ţării noastre se datorează în primul rând programului IMM Invest, este de părere Dumitru Nancu, Directorul General al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA - IFN (FNGCIMM).

Domnia sa a spus: "Cred că, parteneriatul public-privat între Guvern şi sistemul financiar-bancar început în anul 2020 este cel mai de succes din ultimii 30 de ani. Creşterea economică despre care s-a vorbit, consider că se datorează în primul rând acestui program, pentru că atât sistemul financiar-bancar cât şi Guvernul au înţeles necesitatea capitalizării firmelor româneşti. În anul 2020, în doar şase luni de implementare, 10% din firmele care au realizat venituri în ţara noastră au aderat la Programul IMM Invest".

Conform celor prezentate de directorul FNGCIMM, anul trecut, prin programul IMM Invest, s-au acordat un număr record de finanţări, de 25.586. Sistemul financiar-bancar a acordat 15 miliarde de lei IMM-urilor. Garanţiile oferite de Guvernul României, prin Fondul de Garantare, au fost de 12,9 miliarde de lei, iar toate cele cele 25.586 de întreprinderi au întors în economie aproximativ 13 miliarde de lei.

"Aceşti bani au venit din contribuţii, din CASS, din CAS, din impozit pe venit - 7,7 miliarde de lei, TVA-ul net plătit de aceste firme - 3,6 miliarde lei. Faptul că 13% au fost doar investiţii iar restul ponderii creditelor acordate a fost pe capital de lucru, arată şi că impactul fiscal a fost mai mare, pentru că o investiţie se amortizează în cel puţin cinci-şase ani, pe când capitalul de lucru a generat acea infuzie imediată de capital", a spus Dumitru Nancu.

Altfel spus, prin programul IMM Invest, nu au existat sume cheltuite, ci dimpotrivă vor fi generate venituri suplimentare în perioada de implementare, din 2021 până în 2026, a adăugat directorul FNGCIMM.

A.I.

---

Actualizare - DANIEL SZEKELY, DIRECTOR EXECUTIV CLIENŢI IMM ŞI MICROBUSINESS, BANCA TRANSILVANIA: "Anul 2021 va fi mult mai bun decât 2020 şi 2019"

Anul 2021 va fi, cu siguranţă, mult mai bun decât 2020 şi 2019, potrivit domnului Daniel Szekely, Director Executiv Clienţi IMM şi MicroBusiness, Banca Transilvania, care declară: "Dacă mă uit la cifrele de acum, sunt mai mulţi factori care arată că treaba merge bine. Cred foarte mult că lucrurile vor merge înspre bine. În momentul de faţă există un interes pe zona de creditare, dar recuosc că preferinţele clienţilor, în general, au evoluat un pic, în sensul că aceştia nu mai urmăresc doar ca preţul unui credit să fie mic - oricum acesta a ajuns la un nivel minim istoric. Acum, clienţii urmăresc să obţină şi un beneficiu de tip grant prin diverse programe. Clienţii aşteaptă astfel de oportunităţi".

Reprezentantul Banca Transilvania adaugă: "Pe de altă parte, clienţii aşteaptă să vadă şi cât este de sustenabilă această revenire, creştere a cererii, ca să decidă în ce măsură este sau nu nevoie de o investiţie în compania lor.

Este o perioadă bună, dacă semnele vor fi în continuare bune, nu se poate să nu creştem şi mai mult".

Domnul Szekely mai afirmă: "Rolul nostru, al băncilor, este să ajutăm, să venim cu co-finanţări, să consiliem clienţii. 2021 - 2022 este un moment de importanţă maximă ca să iei decizia corectă ca antreprenor. Începem un nou ciclu, prin urmare ar putea să fie decizia vieţii tale, ca business, totul e să te bazezi pe o cerere care nu e conjuncturală, să poţi anticipa schimbările în lanţ care se vor produce, induse de fondurile provenite din programele de susţinere adoptate de autorităţi".

V.R.

---

Actualizare - BOGDAN NEACŞU, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ROMÂNE A BĂNCILOR: "Sistemul nostru bancar se află la un nivel foarte solid"

Sistemul bancar din ţara noastră se află la un nivel foarte solid atât din perspectiva solvabilităţii, cât şi a lichidităţii, consideră Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi directorul general al CEC Bank, subliniind că acest lucru a fost dovedit şi la momentul la care a izbucnit pandemia, pe neaşteptate, în 2020.

Domnia sa afirmă: "Sistemul nostru bancar a făcut faţă acestei situaţii, a răspuns imediat nevoilor economiei, fără să avem cazuri de panică, probleme de lichiditate sau să fim în situaţia în care să nu ne derulăm operaţiunile. Aproape totul s-a desfăşurat normal în condiţiile date. Asta nu înseamnă că nu ne-am confruntat cu mici probleme la nivelul băncilor, dar acestea au fost mai degrabă de ordin operaţional. Nu am întâmpinat plângeri majore din partea clienţilor în privinţa gestionării operaţiunilor curente".

Bogdan Neacşu continuă: "Am reuşit să ne adaptăm şi să găsim acele soluţii care să ne facă să depăşim situaţiile limită şi să asigurăm o perspectivă clienţilor noştri, respectiv economiei în ansamblul ei".

A.V.

---

Actualizare - CLAUDIU MUREŞAN, SENATOR: "Viitor înseamnă să renunţăm la formularele pe hârtie şi să putem trimite solicitările, în calitate de clienţi, direct în portalul de plăţi"

În implementarea proceselor de digitalizare, sistemul bancar are un rol major, pentru că prin educarea clienţilor băncile pot schimba mentalitatea acestora cu privire la relaţionarea faţă de instituţiile publice unde activitatea este încă nedigitalizată, susţine Claudiu-Marinel Mureşan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului.

"Reducerea costurilor, îmbunătăţirea performanţelor în relaţia cu clienţii, performanţa proceselor bancare vor avea la bază un proces educaţional complex în vederea elaborării şi perfecţionării unei lumi digitale viitoare aşa cum ne dorim pentru toţi. Când spun proces educaţional, mă gândesc la oportunitatea pe care o au reprezentanţii sistemului bancar de a-i învăţa pe actualii şi viitorii clienţi ai băncilor să folosească serviciile şi produsele care au în spate procese digitalizate. Făcând asta, având deja experienţa cu sectorul bancar, unul digitalizat şi eficient, oamenii, clienţii vor forţa şi restul instituţiilor să se digitalizeze", a spus Claudiu Mureşan.

Domnia sa a menţionat că, în perioada pandemiei, au existat mai multe solicitări din partea clienţilor sistemului bancar şi nu numai, care căutau soluţii noi, digitale, pentru efectuarea plăţilor, pentru a reduce intervenţia manuală.

"Aş da aici exemplu ING care este, încă din 2018 - de când a renunţat practic la operaţiunile din sucursale - o bancă sută la sută digitală, astfel că solicitările clienţilor se aliniază cu direcţia urmărită de noi toţi. Aşadar viitor înseamnă că trebuie să renunţăm tot mai mult la formularele pe hârtie şi să putem trimite solicitările, în calitate de clienţi, direct în portalul de plăţi", a punctat preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului.

(George Marinescu)

---

Grupul de presă BURSA organizează videoconferinţa "Sistemul bancar după un an de pandemie", în data de 17 iunie 2021, începând cu ora 10:00.

Evenimentul va fi transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, contul de Facebook al ziarului BURSA, pe pagina Youtube a ziarului BURSA şi pe paginile de Facebook ale partenerilor media şi suport.