Lobby versus Advocacy
Gilda Lazăr
Ziarul BURSA #Companii #Bunuri de Larg Consum / 15 mai 2009
Un adevărat duel, cu replici şi contra-replici, s-a declanşat de aproape două luni între reprezentanţii industriei şi pieţei ţigaretelor. Prezentăm în continuare "fandările" duelului de până acum.
l Codul Fiscal prevede că acciza minimă la ţigări nu poate fi mai mică de 91% din acciza la MPPC (Most Popular Price Category - Categoria de preţ cea mai vândută). În prezent, MPPC-ul este reprezentat de segmentul ţigărilor scumpe.
l Eventuala creştere a accizei minime la ţigări, de la 91% cât este în prezent, la 100%, a devenit motiv de dispută între principalii jucători de pe piaţa ţigaretelor din ţara noastră, discuţiile purtate de reprezentanţii acestora prin intermediul presei devenind tot mai aprinse.
• "British American Tobbaco" susţine, prin vocea domnului Adrian Popa, Area Head of Corporate & Regulatory Affairs, creşterea graduală a accizei minime, la 96-97% din MPPC la 1 iulie 2009, respectiv, la 100% de la 1 ianuarie 2010.
• "Philip Morris", companie reprezentată de domnul Peter Imre, Director Corporate Affairs, propune creşterea imediată a accizei minime la nivelul de 100%.
• "Japan Tobacco International", reprezentată de doamna Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications este împotriva creşterii nivelului accizei minime.
Precizând că aceasta va fi ultima sa replică în duel, doamna Gilda Lazăr prezintă un tablou comparativ al argumentelor părţilor aflate în dispută. (Cosmina Capalău)
Reiterăm faptul că, în prezent, nu există niciun proiect de act normativ sau iniţiativă publică a Ministerului Finanţelor privind creşterea accizei minime de la 91% la 100%. Cine cere creşterea taxelor, fie este masochist, fie are o agendă ascunsă. Ceea ce se întâmplă în industria tutunului ilustrează clar diferenţa dintre lobby şi advocacy. Cei doi competitori care fac presiuni pentru această măsură sunt angajaţi într-o acţiune de lobby: îşi promovează propriul interes, creşterea cotei de piaţă, invocând binele statului (venituri suplimentare la buget). Cea de-a treia companie, care ar avea de suferit de pe urma acestei măsuri administrative, face advocacy: apără principii general aplicabile, explicând consecinţele potenţiale ale unei astfel de decizii în plan concurenţial, economic şi social.
Am pus în paralel argumentele pro şi contra vehiculate până în prezent, pentru ca cititorul să tragă singur concluziile.
În loc de concluzie: se spune că violenţa de limbaj este semnul lipsei de argumente. Şi, pentru că, de partea celalaltă, argumentele s-au epuizat, trecându-se la jigniri şi atacuri la persoană, nu vom continua această polemică.