Logica lui Make

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 10 martie 2014

Logica lui Make

Zice Make, în "Bursa" din 4 martie 2014, după ce s-a chinuit să însăileze un silogism şchiop, că nu ştiu să fac bani. Zicerea sa, bazată pe o ipoteză cu un mare grad de abstracţie, pleacă de fapt de la intenţia de a persifla o afirmaţie pe care am făcut-o la Braşov, în cadrul proiectului "Academica - BNR". Un proiect remarcabil, născut şi susţinut printr-o iniţiativă a Băncii Centrale, în fond o contribuţie efectivă la efortul naţional de educare financiar-bancară a populaţiei. Într-o convorbire cu jurnaliştii, răspunzând la o întrebare, am spus (într-un context mai larg) că populaţia României nu are cum să ajungă la bunăstarea dorită dacă va aştepta doar locuri de muncă făcute cu bani de la buget. Sau doar cu banii unor întreprinzători mari sau mijlocii, eventual investitori străini. Avem nevoie de o nouă cale. De locuri de muncă făcute prin iniţiative "de jos". În acest context am afirmat că românii nu ştiu (încă!) să facă bani din locuri de muncă înfiinţate de ei înşişi.

Noi, în România, avem nevoie ca de aer de mai multe locuri de muncă. De mult mai multe... în raport cu ce avem acum. Din foarte multe motive. Dar întâi şi întâi, pentru ca populaţia să câştige mai mulţi bani (sănătoşi!) ca să poată cumpăra câteva felii de bunăstare, fie pentru a ieşi din sărăcie, fie pentru a obţine un standard de viaţă îmbunătăţit. Adăugând că o soluţie - una încercată cu succes în mai multe ţări - este punerea pe picioare a câtorva milioane de afaceri mici sau foarte mici, din care să se nască locuri de muncă, foarte multe, aducătoare de bani mai mulţi. Şi am conchis: românii nu ştiu să facă bani... nu ştiu că ar putea să facă bani şi din afaceri pe care singuri să le iniţieze, să le dezvolte. Maestrul Make, încrezător în puterea atenţiei sale selective, a ignorat informaţiile concrete şi categorice, lăsându-se atras de fascinaţia abstractizării. A păşit deci pe tărâmul logicii şi a compus un silogism, cu premisa 1 - "Românii nu ştiu să facă bani"; premisa 2 - "Adrian Vasilescu este român"; de unde trage concluzia - "Adrian Vasilescu nu ştie să facă bani".

Dar maestre, era nevoie de atâta stropoleală pentru a ajunge la un adevăr ce se vede cu ochiul liber?

Familia mea, prietenii mei, colegii mei, toţi cei care mă cunosc bine nu au nevoie de conformitatea cu vreo regulă a logicii. Au la îndemână sfânta corespondenţă cu realitatea. Fără niciun dubiu, eu nu ştiu să fac bani. Dacă ştiam, puneam la punct o afacere proprie, investeam în locuri de muncă, plăteam salarii, mă înscriam într-una dintre primele trei clase ale producătorilor de PIB din România. Sau, mă rog, aspiram la o clasă din sectorul serviciilor, concurându-l pe maestrul Make.

A face bani dintr-o afacere proprie, pe care eventual s-o şi conduc, nu este o competiţie pentru mine. La vârsta mea, cu experienţa mea, cu pregătirea mea, sunt ceea ce este normal să fiu: consilier. Am avut şi roluri executive, chiar şi la Banca Naţională am funcţionat în clasa directorilor, dar când am împlinit vârsta de pensionare am fost trecut în corpul consilierilor. Tot atât de bine însă, la această vârstă, putea fi la fel de demnă, de respectabilă, de legală şi de morală o altă atitudine: să stau la gura sobei, să mă odihnesc şi statul să-mi plătească pensie. Din banii contribuabililor, desigur. Fără să produc nimic. În ceea ce priveşte alternativa pe care am ales-o, preferând munca odihnei, ce pare să nu ştie maestrul Make este că la Banca Naţională nici salariile şi nici alte cheltuieli, inclusiv cele cu investiţiile sau cu operaţiunile de politică monetară, nu sunt plătite din banii contribuabililor. Nici măcar un singur leu nu vine de la buget. Dimpotrivă, Banca Naţională este contribuabil important la bugetul ţării.

Aşa că, maestre, nu de la oameni de vârsta mea aşteaptă ţara să ştie să facă bani din afaceri proprii - căci la afaceri proprii m-am referit în afirmaţiile de la Braşov, pe care v-aţi grăbit să le ironizaţi. Mai exact, să le incriminaţi. Şi, mai cu seamă, nu oamenii de vârsta mea sunt cei ce trebuie să fie învăţaţi cum pot fi făcuţi bani din afaceri proprii. Dar populaţia activă, cuprinzând în jur de zece milioane de persoane, până în pragul vârstei de 65 de ani, nu are altă şansă - legală şi morală - de a obţine mai multă bunăstare. Şi nu-i am în vedere doar pe şomeri ori pe cei ce-şi caută de lucru fără să primească o indemnizaţie de şomer, ci şi pe cei cu venituri mici din salarii sau din pensii. Întrebat în convorbirea cu jurnaliştii, de la Braşov, dacă ştiu vreun astfel de proiect care să fi reuşit, m-am referit la cel mai semnificativ şi mai concludent. Am povestit că am văzut cu ochii mei, în China anilor 1980, abia ieşită din chingile revoluţiei culturale, cum un astfel de proiect era turnat în temelia noului viitor pe care şi-l clădea ţara. Problema era formulată în termeni simpli, pe înţelesul tuturor: ţara e săracă, salariile sunt foarte mici, banii nu ajung, aşa că oamenii trebuie să-şi facă bani şi din afaceri proprii. Deviza era şi ea simplă: "Un om, o afacere". Şi a început treaba. Venise primăvara, trotuarele oraşelor erau desenate cu cretă ori cu vopsea, se împărţeau spaţii, oamenii îşi amenajau locurile de muncă astfel înfiinţate şi profesori, funcţionari, lucrători din servicii publice se avântau în cea de-a doua ocupaţie. Cei mai mulţi începeau să facă bunuri căutate la export. Până în toamnă, mulţi dintre cei ce lucrau pe trotuare, în spaţii trasate cu cretă, au făcut bani şi şi-au construit gherete, apoi au făcut bani şi le-au încălzit, pe urmă gheretele s-au transformat în fabrici, iar lumea toată, începând cu America şi Europa, s-a umplut de produse chinezeşti ieftine, China ajungând în trei decenii a doua putere economică mondială.

Aceste detalii au fost probabil considerate nesemnificative de ziarul "Bursa". Aşa că nici măcar nu le-a amintit. Sper totuşi că, în corespondenţa de la Braşov pentru ziarul "Bursa", informaţiile nu au fost "curăţate" până acolo unde deveneau plauzibile premisele care să susţină "Silogismul Make". Şi că lucrurile s-au petrecut invers: având informaţii incomplete, chiar trunchiate, maestrul Make a compus un silogism şchiop.

Opinia Cititorului ( 22 )

  1. .... ai fi murit de foame domnule, pentru ca: 

    e plina tara de: 

    CONSILIERI DESPRE NIMIC ! 

    Enciclopedia nu tine de foame. 

    Si, a invata pe cineva cum sa faca bani: 

    NU INSEAMNA A-L TRIMITE LA MUNCA !  

    Stimate domnule Viceguvernator,

    felicitari pentru luarea dumneavoastra de pozitie Permiteti-mi totusi sa va mentionez faptul ca Maestrul a vrut doar sa va taxeze modul in care vorbiti despre calitatea de cetatean al Romaniei. Exista cateva variutiuni pe aceeasi tema, iar afirmatia dumneavoastra nu este altceva decat o noua variatiune pe aceeasi tema. Permiteti-mi sa va redau cele mai importante curente de opinie : 1. Treichl: Oamenii din est sunt invatati cu brutaliteas, Problee exista in Romania 2. Mobius: Piata de capital romaneasca este la nivelul tarilor africane, Roiss:(Financial Times-

    Can you imagine, in 2004, OMV, with staff of 5,000, taking over Petrom, with 60,000 employees? It was still a communist culture. We reduced this to about 20,000 [workers] without one hour of strikes. And, in parallel, we created about 40,000 new jobs [by outsourcing the filling station staff],” he says.),Gusa: un ospiciu numit Romania. Ar merita sa luam in calcul si a doua liga: Vulpescu despre tara si natia imperfecta sau ale domnului Anghel referifoare la investitori care nu s-ar da jos din pat daca nu ar primi un discount... 

    Deoarece: 

    " Academia - Hopa Mitica - are intotdeauna dreptate ! " 

    ....  

    1) a invata pe cineva; 

    2) ca sa trimita pe altii la munca in locul lui ! 

    Vorba rabinului si Dl A Vasilescu are dreptate si Make. Romanii iesiti din comunism nu au avut cultura antreprenoriala, si s-a vazut ca investitiile s-au orientat spre imobiliare care stau si vor sta goale in cea mai mare parte din an, dar si guvernantii au adoptat masuri care descurajeaza investitorii si aici ma refer la conditiile pe care trebuie sa le indeplinesti ca sa deschizi o afacere.

    Spre exemplu poti deschide un cabinete medical dentar doar daca esti medic de specialitate, in loc sa permita oricui sa investeasca intr-un cabinet medical si doar cel care profeseaza sa fie obligat sa aiba pregatire de specialitate. Se vede ca guvernantii nu fac deosebirea dintre investitor si cel care profeseaza.

    Si nu-i singurul exemplu de reglementare deficitara.  

    1. aveti dreptate

    Poti invata sa faci bani si muncind,dar,sa fie profitabil(din castig salarial sau profit).

    Dl Vasilescu a trait in ultimii 23 de ani

    intr-un fel de turn de fildes fiind de fapt rupt de realitate. 

    BNR opine profit datorita dreptului 

    de a emite moneda si a gestiona rezervele valutare fiind in sens larg o parte a statului roman si parte a patrimoniului national. 

    Din pacate cei care mai reusesc sa-si 

    valorifice selfemployed forta de munca sunt in sectorul gri al economiei, globalizarea asa cum s-a 

    introdus in Romania nu mai lasa

    loc liberei initiative din textile clasice. 

    Domnule Vasilescu, nu va mai stropoliti atita, pensionati-va si uitati-va la seriale coreene.

    Domnul Make, obisnuit sa dea cu tifla, ar trebui sa se aseze frumos in banca intai (in clasa intai, a doua sau a treia - la alegere, in care vrea) si sa asculte atent, eventual sa ia frumos si sarguincios notite, pe care le poate reciti); maestrul Vasilescu i-a dat bine peste bot. 

    Make n-a fost inspirit nici de data aceasta, se pare ca atunci cand vine vorba de bani, silogismele lui scioapata rau. 

    Ar fi fost mai inspirit daca, in negocierea cu Sima, l-ar fi rugat pe consilierul Vasilescu sa-i spuna, sa-l invete cum se fac banii; sunt sigur ca nu l-ar fi refuzat. Nu-i asa, maestre consilier?.

    In rest, vad ca Beste bate iarasi campii; se pare ca aude doar ceea ce intelege.  

    Se vede clar rigoarea si pragmatismul lucratorului/profesionistului bancar.

    Aceasta-i diferenta intre fraze/silogisme si lucrul practic. 

    1. Nu mai folosi cuvinte la care nu cunosti intelesul.

      Dl.Vasilescu ne crede cretini.Ca si Rusanu sustine ca este moral sa faca ce vor pe motiv ca bani nu sint de la buget.Bani BNR ai cui sint Dl.Vasilescu?

    Stimate domnule Adrian Vasilescu toti putem gresi mai ales ales cand suntem singuri si este nevoie pentru a merge mai departe sa ne asumam greselile. Sunt convins ca remarca "Romanii nu stiu sa faca bani" a fost mai mult sau mai putin rupta din context dar aceasta nu inseamna ca niste scuze nu ar fi binevenite si mai logice in loc de atatea justificari . Faptul ca "banii din care sunt platiti angajatii de la ASF nu sunt de la Buget" nu justifica imoralitatea si lipsa de performanta de acolo iar remarca insasi a fost promovata in media de BNR. Mentionarea domnului Olteanu de la BNR in stenogramele de la ASF ca participant la sforariile de acolo da mult de gandit si poate se lasa si cu o demisie. Greu sa faci afaceri intr-o tara aproape sugrumata de coruptie ! Romanii au sesizat demult ca banii se fac mai bine in Europa decat aici unde dispar in bugete predestitinate fraudelor facute de politicieni corupti.

    Evolutia ecconomica din China nu este atat de simplista si naturala precum o prezentati ! 

    Dupa fraudele din privatizari si erodarea economiilor(BNR are meritele sale ) romanii mai au la dispozitie fondurile europene, pamantul agricol, "bratele de munca" si mintea (sper cea de pe urma a romanului) drept capitaluri pentru a face a afaceri si bani. Restul se afla in alte maini ! 

    Tatal dumneavoastra iubea pamantul acestei tari ca orice roman de buna credinta si sesiza ca unica salvare este "prin noi insine" iar capitalul principal al romanului este pamantul. A incercat sa acumuleze pamant si era cea mai buna solutie. 

    In toate razboaiele duse de romani promisiunea era ca la intoarcere vor primii pamant si de aici vitejia acestora si dorinta de a se intoarce, a lucra pamantul si a trai in pace si liniste pe propriul pamant.  

    Acum pamantul agricol se va vinde foarte usor si va trece incet in proprietatea strainilor . Este acest lucru in beneficiul Romaniei si al romanilor ? 

    Doamna Mariana Gheorghe este foarte incantata de biserica de lemn din satul de obarsie al domniei sale care a ajuns la muzeu dar oare stie de romanii din Transilvania nu aveau voie sa aiba decat biserici de lemn ? 

    BNR putea sa faca mult mai mult in ultimii 24 de ani pentru Romania . 

    Avem nevoie de un "Sfat al Batranilor" din care sa faca parte si domnul Vasilescu si domnul MAKE si alti intelepti demni de numele constructiei spirituale pentru ca Romania duce lipsa de solutii la problemele reale cu care se confrunta iar presedintia lu basescu, guvernu lu ponta si parlamentu lu zgonea si "antonescu" lucreaza doar pentru propriul buzunar si interes incepand cu creditu de la cec, steagurile de la guvern si nepotismul din ASF . 

    "Nu se poate sa nu se poata " 

    1. ... sa nu suga de la buget = stat ! 

      Daca ar sta in baza privatului, privatul le-ar lasa sa moara de foame. 

      Si oricum: 

      1) nu conteaza intermediarii = n-are nicio importanta cine plateste SECUNDAR; 

      2) ci conteaza cine tipareste-imprima banii si ii distribuie PRIMAR.  

      .... as alege Make. 

      Baremi domnul Make pune batista peste ***** atunci cand il comite, chiar daca nu recunoaste c-o face. 

      Insa domnul Vasilescu, in loc sa ingroape ******* facut, continua ca sa se laude cu el, atat in presa, cat si la televizor. 

      Nu-i vorba de asta pentru ca mai sunt institutii capusa pe structura tip ASF care au sursa de inspitratie ASF. In general aceste institutii sug bani de la buget la inceput sau daca au de dat bani si obligatii mai departe.

      BNR a lansat in media daca nu ma insel prin vocea guvernatorului ideea ca BNR nu foloseste bani de la buget si automat si alte institutii au infiat instantaneu lozinca, apoi au aparut pe declaratiile de avere definitia "conform fisei fiscale" sau secret si iarasi au fost adoptate la unison prin institutii termenul acesta de ascundere a salariilor.  

      BNR are o mare raspundere morala cand vorbeste de babi si de buget !

      ANI ar trebui sa dea prioritate tuturor declaratiilor cu termenul de "conform fisei fiscale", secret sau bifat cu markerul de sters. 

      Pentru ca vinul sa fie bun nu trebuie sa alegi prea mult strugurii, important este sa acestia sa fie bine copti, sa fie bine zdrobiti, pusi in creuzetul potrivit si lasati sa fiarba in sucul propriu. Primul produs va fi tulburelul dar daca avem rabdare vom ajunge si la produsul nobil .

      Domnul Isarescu poate confirma procedeul si faptul ca strugurii acri pot strica vinul .

      Cred ca si la oameni poate fi aplicat cu succes procedeul pentru a obtine idei si solutii nobile. 

      Nu se poate, cum sa se poata? Make poate gresi? 

    Ia mergeti d-voastra in sectorul privat d-le Vasilescu. Mergeti si munciti acolo si de pe acea pozitie dati-ne sfaturi cat cuprinde. Sau daca nu doriti asta, atunci iesiti frumos la pensie pentru ca prefer sa va platesc pensia ( oricum exorbitanta si nemeritata), decat salariul. Si nu ne mai prostiti ca nu sunteti bugetar, ca este irelevant. SINGURELE SALARII INATACABILE SUNT CELE DE PE O PIATA CONCURENTIALA!!!

    Toate Autoritatile, Agentiile si alte asemenea entitati primesc bani de la mine. Inclusiv BNR. Chiar daca indirect. M-ati intrebat daca vreau sa va dau? Nuuu? Pai atunci dati-ne voie sa ne facem si noi cate o Banca Nationala si sa ne stabilim cum vrea muschii nostrii politica monetara!

    Sunteti un dezastru, d-le Vasilesc! 

    Liviu Tudor, ţepar de profesie- este modelul financiar al Romaniei..asa ajungi secretar general ala Clubul de la Roma....asa se fac banii domnilor...nu cu teorii expirate de ale voastre...

    Wednesday, February 26, 2014 de Dan Coste INVESTIGAŢII no comments 

    Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare. ZIARUL vă va prezenta în serial câteva dintre “isprăvile” lui Liviu Tudor, dezvăluite de multe ziare din România. 

    Liviu_Tudor_02 

    Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul. 

    Falimentul de la Banca Unirea 

    În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea. 

    Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor. 

    Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci 

    Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare. 

    Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD. 

    Ulei din Rezervele de stat 

    Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului. 

    Va urma

    1. O pastiluta! va rog, are cineva o pastiluta? 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Fix la cos
transilvaniainvestments.ro
IBC SOLAR
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Sep. 2024
Euro (EUR)Euro4.9738
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4662
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2921
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9047
Gram de aur (XAU)Gram de aur369.6415

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
citiesoftomorrow.ro
govnet.ro
energyexpo.ro
thediplomat.ro
roenergy.eu
notorium.ro
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb