Lucrătorii din penitenciare acuză unele televiziuni de ştiri că instigă la revolte

Actualizare 19:35 Raluca Prună: "Nu este pentru mine o prioritate să dau o amnistiere şi graţiere"

Raluca Prună, ministrul Justiţiei, a anunţat astăzi că nu are ca prioritate amnistierea şi graţierea şi a precizat că lucrează la un set de măsuri care vor fi supuse dezbaterii săptămâna viitoare şi înaintate Parlamentului în sesiunea din toamnă.

"Nu este pentru mine o prioritate să dau o amnistiere şi o graţiere. Acestea nu se dau pe picior. Se dau după o analiză şi cred că România este în situaţia să adopte alte măsuri. După mine, poate veni cineva care se poate gândi dacă acest lucru serveşte societăţii româneşti. Eu cred că nu", a declarat Raluca Prună, potrivit unor surse din media.

Raluca Prună a mai spus că, în opinia ei, înainte de graţiere şi de amnistiere sunt multe alte măsuri - dreptul la muncă, creşterea normei de hrană, reinserţia socială - care trebuie luate în calcul.

"Discut cu conducerea ANP, sunt informată în permanenţă. Luăm deciziile administrative care se pot lua. Nu o să mă grăbesc să iau niciun fel de decizie în situaţie de criză şi am să pun pe masa Parlamentului, la începutul sesiunii, un pachet şi sunt convinsă că fiind o chestiune de interes general Parlamentul va conlucra pentru adoptarea rapidă a ceea ce propunem. Deschidem consultarea săptămâna viitoare", a adăugat Raluca Prună, aflată la recepţia Ambasadei Franţei la Bucureşti.

(S.A.)

----------

Actualizare 16:28 Raluca Prună: "Acum nu serveşte nimănui o schimbare a conducerii ANP"

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, nu ia în calcul cererea de demisie a lui Claudiu Bejan, directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. "Măsurile administrative nu pot fi adoptate în situaţii de criză", a declarat ministrul astăzi.

"Nu am luat în calcul niciun fel de cerere de demisie, pentru că suntem într-o situaţie de criză şi, cum am spus şi ieri cu privire la adoptarea unor măsuri legislative în situaţii de criză, tot aşa spun că şi măsurile administrative nu pot fi adoptate în situaţii de criză. Nu serveşte nimănui acum o schimbare a conducerii ANP, ceea ce nu înseamnă că nu evaluez foarte serios performanţa managerială a conducerii ANP. De altfel, lucrez şi pentru schimbarea condiţiilor de evaluare a performanţei la nivelul ANP. Dar nu pe criză, lucram la asta de dinainte", a declarat Raluca Prună, potrivit Digi24.ro.

Întrebată dacă este mulţumită de activitatea conducerii ANP, Raluca Prună a răspuns că nu. "Dumneavoastră ce credeţi? Când eu m-am exprimat public, cred că aveţi răspunsul de când am ieşit public în decembrie şi răspunsul e că nu sunt mulţumită. Am mai spus, avem nişte reguli în această ţară, trebuie să lucrez cu această instituţie şi cred că e în interesul persoanee condamnate. Noi, sigur facem rating aici, dar interesul prim este al persoanei condamnate, al victimelor de care noi uităm şi al societăţii în sens larg este ca Ministerul Justiţiei să conlucreze cu ANP", a precizat ministrul Justiţiei.

Declaraţiile ministrului au venit în această dimineaţă după ce, în ultimele zile, revoltele din penitenciare au luat amploare. În toate închisorile din ţară unde s-au revoltat condamnaţii, 1.400 de deţinuţi sunt în greva foamei. Ei cer mâncare mai bună şi condiţii mai bune în celule.

(S.A.)

-----------

Actualizare 11:10 Valentin-Alexandru Jucan, membru al CNA: "Consider că afirmaţiile fostului şef al ANP sunt de natură a aduce atingere independenţei presei"

Valentin-Alexandru Jucan, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) declară că afirmaţiile fostului şef al ANP au caracter manipulator şi reprezintă un atac nepermis la adresa celor două instituţii de presă, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

În cadrul unui interviu publicat recent, fostul şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor -ANP, Sorin Dumitraşcu, pune sub acuzare două posturi de televiziune din România, susţinând că "s-a ajuns aici din cauza presiunii mediatice create de trusturi mass-media patronate sau finanţate de actuali deţinuţi (...) fiind de notorietate că înaintea acestor reacţii ale deţinutilor au fost adevărate campanii mediatice pe tema situaţiei penitenciarelor, şi crearea unei aşteptări în rândul deţinuţilor referitoare la o potenţială amnistie şi graţiere", precizează acesta.

Valentin-Alexandru Jucan spune că afirmaţiile fostului şef ANP doresc să atingă independenţa presei.

"Consider că afirmaţiile fostului şef al ANP sunt de natură a aduce atingere independenţei presei, au caracter manipulator şi, în lipsa unor probe certe, reprezintă un atac nepermis la adresa celor două instituţii de presă.

Speculaţiile de acest tip, formulate ca certitudine de către un fost oficial al statului, nu au ce să caute într-o societate a dezbaterii, într-o societate care înţelege necesitatea informării, cu atât mai mult cu cât subiectul în cauză este de domeniul drepturilor omului.

Prin similitudine, din declaraţia domnului Dumitraşcu reiese faptul că jurnaliştii nu ar mai trebui să dezbată teme referitoare la investiţiile în infrastructura rutieră, sistemul de sănătate publică ori starea învăţământului din cauză că, cel mai probabil, aceştia sunt interesaţi în mod direct să poată să conducă un autoturism în siguranţă, să nu moară în spitale sau copiii lor să nu îşi rateze şansa la educaţia care li se cuvine.

Toate temele enumerate, inclusiv aceea referitoare la situaţia din penitenciarele româneşti, se cuvin a fi prezentate publicului, fiind de o gravitate excepţională.

Îi solicit public fostului şef al ANP să retracteze declaraţiile referitoare la cele două posturi de televizune sau să aducă, de ugenţă, probe clare în sprijinul afirmaţiilor făcute", precizează membrul Consiliului Naţional al Audiovizualului, conform sursei citate.

Legea audiovizualului numărul 504 din 2002, republicată, articolul 6, aliniatul 3, prevede:

"sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine", se mai precizează în comunicat.

(L.B.)

--------

Sindicaliştii Lucrătorilor din Penitenciare au acuzat, ieri, câteva televiziuni că incită la producerea revoltelor în penitenciare.

"Vom trata pe larg revoltele de catifea provocate mediatic în tot sistemul penitenciar ca apogeu al unei strategii de uzură implementate de aproape un an de zile cu scop multiplu, mase de manevră şi pagube colaterale", susţin sindicaliştii.

Protestul postat pe site-ul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare mai spune: "În jumătate din sistemul penitenciar, deţinuţii au iniţiat diferite tipuri de acţiuni de protest pe care nu avem motive să le denumim încă revolte.

Cei avizaţi ştiu exact despre ce vorbim. În 1997, Jilava a fost blocată zile în şir de un astfel de eveniment, iar măsurile care se adoptă pe fond de revoltă pot fi traumatice atât pentru personal cât şi pentru deţinuţi.

Cu excepţia Penitenciarului Poarta Albă, nu au fost înregistrate încă proteste în unităţi care includ regimurile semideschis şi deschis. Sistemul progresiv de executare a pedepselor îşi spune, iată, cuvântul. Sunt condiţii grele de muncă şi de deţinere în penitenciare (nu doar în România), dar sunt şi multe lucruri de pierdut pentru deţinuţii de la semideschis.

Dacă într-o unitate că Jilava deţinuţii ar fi torturaţi cum spun Rareş Bogdan şi alţii, ce i-ar fi împiedicat să se alăture protestelor? Şi totuşi nu o fac, iar asta strică planuri. Tot sistemul trebuie incendiat şi forţată amnistia, fără să se ia în calcul că se poate obţine exact efectul invers. Patronii de trusturi trebuie extraşi, până nu li se adaugă alte condamnări. Ceilalţi deţinuţi nu contează, folosesc scopului. Că doar nu o să se caţere Voiculescu şi Păcuraru pe puşcărie că să fie preluaţi de televiziunile credincioase...(...) Nemulţumirea că la Jilava nu se întâmplă nimic şi că oamenii (salariaţi sau custodiaţi) îşi desfăşoară viaţa normal, cu uşile deschise conform regimului şi cu sutele de activităţi care se organizează zilnic şi în care sunt implicaţi majoritatea deţinuţilor, împinge către gesturi necugetate.

(...) În faţa intrării în unitatea sus-menţionată, stă plantat provocator un car de la Antena 3 şi aşteaptă. Deşi este linişte. Ce aşteaptă? Păi fie să se întâmple ceva anunţat, fie ceva provocat. Că doar nu disloci şi plantezi o echipa întreagă fără motiv. În scurt timp se vor mai alătură cel puţin două echipe. Mai lipsesc câteva imagini transmise din faţa unităţii în direct şi un îndemn din partea unui moderator pentru deţinuţii din Jilava: procedaţi, vă rog, la incendiere!"

Sindicaliştii transmit jurnaliştilor din televiziuni că vor protesta dacă un lucrător din penitenciar va avea de suferit în urma acestor revolte: "Dacă un singur coleg de-al nostru va păţi ceva din elanul vostru de a vă recupera patronii încarceraţi, ne vom invită singuri în platou. În platoul din faţa televiziunilor. Şi vom protesta. Legal. Cât va fi nevoie. Vom protesta pentru libertatea presei!

După 1989, oamenii nu au mai protestat lângă televiziuni. Dar ce faceţi voi este prea mult! În alte ţări revoltele din penitenciare au dus la atrocităţi. Membrii ai personalului au fost sechestraţi şi agresaţi. Deţinuţii s-au omorât între ei. Găsiţi documentarea unor astfel de acţiuni pe Internet. S-a ajuns la decapitări".

Sindicaliştii mai susţin că, în sistemul penitenciar, au fost 56.000 de deţinuţi, iar acum sunt 28.000, iar regimul este destul de lax: "Multe dintre unităţi au camere la care uşile nu se închid decât noaptea. Un ofiţer, un agent, o asistentă medicală şi un psiholog sau o asistentă socială formează o echipă care se ocupă (în contact direct şi neînarmaţi) de sute de deţinuţi care se mişcă liberi organizându-şi singuri activităţile şi exprimându-şi opţiunile".

Lucrătorii din penitenciare arată în protest că, deşi sunt expuşi permanent unor agresiuni, îşi asumă riscurile, datorită meseriei pe care şi-au ales-o, dar îşi exprimă nemulţumirea faţă de jignirile şi de diversiunile mediatice care le pun vieţile în pericol.