LUINA MAI FINANCIARĂ IRCC - un nou motiv de îngrijorare pentru debitori?

Noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care a înlocuit ROBOR şi în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei cu dobândă variabilă a fost publicat pentru prima dată de Banca Naţională a României (BNR) în data de 2 mai.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, la începutul lunii mai, că IRCC (2,36%) se aplică şi programelor guvernamentale cu garanţia statului, inclusiv programului Prima Casă. Pentru creditele acordate în monedă naţională, rata de dobândă va fi compusă din indicele de referinţă calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare, la care creditorul poate adăuga o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

IRCC este publicat în fiecare zi lucrătoare pe site-ul BNR şi reprezintă nivelul de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

Noul indice de referinţă se aplică atât creditelor noi acordate, la refinanţarea creditelor aflate în derulare, cât şi contractelor aflate în derulare cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit.

Specialiştii din piaţă se arată sceptici cu privire la noul indice.

ROBOR era un indice corelat cu creditarea pe termen mediu, ca o dulceaţă dintr-un singur fruct, în timp ce noul indice IRCC este un fel de marmeladă dintr-un amestec necunoscut de fructe, un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care nu are nicio legătură cu piaţa, a declarat, recent, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), precizând: "Este foarte greu de explicat despre ROBOR şi IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotaţii interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astăzi avem un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care este cumva trimis în timp cu şase luni în urmă faţă de termenul când este aplicat".

La rândul său, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu este de părere că ROBOR-ul a fost demonizat. Persoanele care aşteaptă ca noul indicator pentru credite - IRCC - să facă dreptate pentru toată lumea se înşeală, opinează şeful BNR.

Isărescu a precizat, în mai: "ROBOR-ul, prin rolul său de indicator pentru credite, a fost demonizat pur şi simplu. Orice indicator are valoare câtă vreme este credibil. Dacă îl calci aşa în picioare şi îl ţii numai în pumni, îşi pierde din credibilitate. Cei doi indicatori vor avea evoluţii diferite. Sunt foarte mulţi factori care acţionează. Dacă ar fi să scot o regulă, ar fi aşa: în măsura în care inflaţia tinde să crească şi publicul percepe acest lucru, ROBOR-ul datorită decalajului în timp, probabil că, la 3 luni, va fi ceva mai mare decât IRCC-ul, dar nu cu mult. S-a dovedit încă o dată că aceste evoluţii sunt destul de strânse. Dacă inflaţia vine în jos şi publicul percepe acest lucru, este foarte probabil ca ROBOR-ul la 3 luni să fie mai mic decât IRCC-ul. Vom trăi şi vom vedea cum va fi. Nu putem să spunem cu exactitate, pentru că sunt mulţi factori care acţionează în acest domeniu, inclusiv controlul lichidităţilor".

Mugur Isărescu a menţionat că IRCC nu va rezolva toate problemele: "Nici acest IRCC să nu îl aşteptaţi că vine ca un miracol, că face dreptate pentru toată lumea. Este un indice care se adaugă la o marjă de dobândă pe care o au băncile şi care este stabilită de fiecare bancă în parte".

Şi analistul economic Aurelian Dochia consideră că s-au creat aşteptări foarte mari în legătură cu schimbarea indicelui de referinţă pentru credite. Ideea era să se găsească o modalitate prin care dobânzile să scadă, dar se pare că toată lumea ignoră faptul că acesta este un indice de referinţă peste care băncile pun o marjă la latitudinea lor, pe care o pot mări sau micşora după bunul plac, ne-a spus domnia sa.

Poate că pe o anumită perioadă acest indice pare să fie mai mic decât a fost înainte ROBOR, dar în mod sigur pe o altă perioadă va fi mai mare, conchide specialistul, apreciind: "Deşi IRCC pare să aibă o bază mai solidă, pentru că este calculat pe tranzacţii efective, nu pe cotaţii, necazul este că nu există tranzacţii efective pe anumite termene. Băncile fac tranzacţii efective pe termene scurte, dar când discutăm pe termene mai lungi, în România practic nu există tranzacţii efective, aşa că nu aş spune că acest indice este de un realism mai mare decât ROBOR. În concluzie, nu cred că schimbarea aceasta va împlini toate speranţele create artificial, pentru că toată discuţia a fost una cu substrat politic şi rezultatele reprezintă un compromis".

Formula de calcul în care noul indice înlocuieşte ROBOR nu aduce schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, susţine analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a declarat, recent: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea face acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională.

Unii reprezentanţi din sectorul bancar spun că IRCC ar putea însemna, în curând, un nou motiv de îngrijorare pentru debitori.