LUPTA ÎMPOTRIVA EFECTELOR CORONAVIRUS ASUPRA ECONOMIEI UE lansează investiţii de 37 miliarde euro

Uniunea Europeană va institui o iniţiativă de investiţii în valoare de 37 de milliarde de euro (41 de miliarde de dolari), ca parte a pachetului de măsuri menit să amortizeze impactul pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra economiilor blocului comunitar, după cum a anunţat vineri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmit AP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Executivul comunitar va permite "o flexibilitate maximă" în privinţa ajutoarelor de stat şi a reglementărilor fiscale pentru a ajuta statele membre să depăşească impactul economic al epidemiei, a adăugat liderul CE.

Blocul comunitar va garanta împrumuturi de opt milliarde de euro către 100.000 de companii mici şi mijlocii afectate de criză. "Statele membre ar trebui încurajate să adopte toate măsurile necesare pentru sprijinirea economiilor lor", a declarat von der Leyen la o conferinţă de presă.

"Sunt convinsă că Uniunea Europeană poate rezista acestui şoc, dar fiecare stat membru trebuie să fie la înălţimea responsabilităţii sale, iar UE ca întreg trebuie să fie determinată, coordonată şi unită", a afirmat preşedintele Comisiei Europene, fără să dea detalii de unde vor veni banii din iniţiativa de investiţii.

Potrivit regulilor fiscale europene, statele membre sunt obligate să menţină deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut şi datoria publică sub 60% din PIB. Regulile permit statelor membre să cheltuiască mai mult în situaţii de urgenţă. Reuters susţine că Executivul comunitar va reafirma acest principiu, subliniind în mod clar că pandemia de coronavirus justifică cheltuieli excepţionale.

De asemenea, prevederile UE limitează ajutoarele de stat pe care guvernele statelor membre le pot oferi companiilor aflate în dificultate, dar permit sprijinul de urgenţă în anumite circumstanţe. Şi în acest caz Executivul comunitar este aşteptat să confirme că regulile privind subvenţiile de stat vor fi relaxate temporar pentru a contracara încetinirea provocată de coronavirus.

În timpul crizei financiare globale din 2008/2009, o relaxare similară a prevederilor privind deficitul şi subvenţiile de stat au permis guvernelor europene să cheltuie miliarde de euro pentru salvarea băncilor şi relansarea economiei.

De menţionat că vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul Concurenţei, a declarat că va fi stabilită o schemă de compensare pentru sectoarele turismului, hotelier şi al transporturilor.

• Germania adoptă cel mai mare pachet economic de ajutor de după război

Guvernul de la Berlin a anunţat vineri cel mai mare pachet economic de ajutor din Germania, în valoare de cel puţin 550 milliarde de euro, pentru a sprijini companiile afectate de pandemia de coronavirus, oferindu-le credit nelimitat pentru a-şi ţine afacerile pe linia de plutire.

"Nu există o limită superioară a creditului oferit de KFW (banca de dezvoltare deţinută de stat), acesta este cel mai important mesaj", a afirmat ministrul german Finanţe, Olaf Scholz.

Garanţiile, echivalentul a 614 milliarde de dolari, sunt doar începutul. "Am promis că nu vom eşua din cauza lipsei banilor şi a voinţei politice. Asta înseamnă că nicio companie viabilă, niciun loc de muncă nu ar trebui să se confrunte cu probleme", a declarat ministrul Economiei, Peter Altmaier, menţionând: "Ne vom reîncărca armele dacă va fi necesar".

Pachetul de măsuri, chiar în prima fază, este mai mare decât ajutorul de 500 de milliarde de euro oferit de Guvernul german în timpul crizei financiare din 2008.

Deja, Executivul de la Berlin a fost de acord să majoreze investiţiile cu 3,1 milliarde de euro pe an, în perioada 2021 - 2024.

• Autoritatea Bancară Europeană amână testele de stres

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat săptămâna trecută că testele de stres ce urmau să fie derulate anul acesta în rândul principalelor bănci europene vor fi amânate până în 2021, astfel încât instituţiile financiare să se concentreze pe afacerile lor în timpul crizei provocate de epidemia de coronavirus.

Amânarea testelor de stres le va permite băncilor să prioritizeze continuitatea operaţiunilor de bază, inclusiv sprijinul acordat clienţilor, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare.

"În 2020, Autoritatea Bancară Europeană va efectua un exerciţiu extins de transparenţă la nivelul UE, pentru a furniza participanţilor de pe piaţă informaţii actualizate privind expunerea băncilor şi calitatea activelor", a informat EBA.

Instituţia atrage atenţia băncilor să fie încă "prudente" când plătesc dividendele către investitori şi bonusurile către angajaţi. Flexibilitatea anunţată de EBA nu înseamnă ignorarea reglementărilor de bază privind soliditatea băncilor şi reducerea creditelor neperformante, a precizat Autoritatea Bancară Europeană.

• Italia şi Spania interzic vânzarea în lipsă

Autorităţile din Italia şi Spania au emis joi seara interdicţii în ceea ce priveşte vânzarea în lipsă (short-selling) pentru mai multe zeci de acţiuni, după ce bursele europene au înregistrat cele mai mari pierderi din istorie, conform Reuters.

Autoritatea de reglementare a pieţelor bursiere din Spania a precizat că interdicţia se va aplica pentru 69 de acţiuni, incluzând toate titlurile lichide al căror preţ a scăzut joi cu peste 10% şi toate acţiunile nelichide al căror preţ a scăzut cu peste 20%. În cazul Italiei, interdicţia se va aplica pentru 85 de acţiuni.

Vânzarea în lipsă (short-selling) permite unui investitor să vândă pe piaţă acţiuni pe care nu le are în proprietate la momentul efectuării tranzacţiei, dar pe care acesta le-a împrumutat în prealabil, urmând ca, ulterior, să le răscumpere la un preţ mai mic pentru a le da înapoi celui de la care le-a împrumutat în prima fază.

• Banca Japoniei a injectat în sistemul financiar aproape şase miliarde euro

Banca Japoniei (BoJ) a realizat vineri o injecţie în sistemul financiar de 700 de miliarde de yeni (5,918 miliarde de euro) prin achiziţionarea de bonduri suverane, pentru a atenua volatilitatea de pe pieţe, determinată de pandemia de coronavirus, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Banca Centrală niponă a efectuat acest aport masiv de lichiditate în două tranşe, pe parcursul zilei de vineri.

• China injectează 70 de miliarde de euro pentru susţinerea economiei

Banca Centrală a Chinei a redus vineri nivelul rezervelor minime obligatorii, pentru a doua oară de la începutul anului, eliberând 550 miliarde de yuani (70,6 miliarde de euro) pentru susţinerea unei economii afectate de pandemia de coronavirus. Banca Poporului din China (PBOC) a informat că nivelul rezervelor minime obligatorii va fi redus cu 50 până la 100 de puncte de bază începând de astăzi. Prin reducerea sumelor de bani pe care băncile comerciale trebuie să le păstreze la banca centrală, PBOC încurajează băncile comerciale să acorde mai multe credite companiilor pentru a susţine economia reală.

• Elveţia - fond de ajutor de 10 miliarde franci

Elveţia va înfiinţa un fond de zece miliarde de franci (9,5 miliarde de euro) pentru asigurarea unei asistenţe imediate pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus, a anunţat vineri guvernul, citat de Reuters. Din fondul de urgenţă, până la 7,6 miliarde de euro vor putea fi utilizate pentru plata şomajului parţial.

IMM-urile şi târgurile vor fi, de asemenea, susţinute prin diverse mijloace.

• Banca Suediei va credita băncile din ţară cu 51 miliarde dolari

Riksbank, banca centrală a Suediei, a decis să crediteze cu până la 500 de miliarde de coroane (51 de miliarde de dolari) băncile din ţară, într-un efort menit să sprijine împrumuturile destinate companiilor.

"Măsura ar trebui să fie considerată o formă de asigurare care să le permită companiilor suedeze - în special întreprinderilor mici şi mijlocii - să se simtă în siguranţă că oferta de credit nu va eşua", a declarat guvernatorul Riksbank, Stefan Ingves.

Creditele vor fi acordate la o dobândă variabilă echivalentă cu dobânda repo a Riksbank, care în prezent este zero. Maturitatea împrumuturilor va fi de doi ani, conform Bloomberg.

• WTTC: "Pandemia pune în pericol până la 50 de milioane de locuri de muncă în turismul global"

Pandemia de coronavirus pune în pericol până la 50 de milioane de locuri de muncă în sectorul turismului şi călătoriilor globale, iar anul acesta călătoriile internaţionale ar urma să scadă cu un sfert, a avertizat vineri Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC).

Pandemia "cu siguranţă reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa întregii industrii, a celor care lucrează în turism şi a celor care doresc în continuare să călătorească", se arată în comunicatul WTTC - organism care regrupează marile companii din sectorul turistic mondial.

Echivalentul pierderii a trei luni de călătorii globale în 2020 "ar putea duce la o reducere proporţională a numărului de locuri de muncă, între 12% şi 14%", WTTC, care cere guvernelor să elimine sau să simplifice pe cât posibil vizele, să reducă taxele de călătorie şi să introducă noi stimulente, după ce epidemia va fi sub control.

Sectorului turismului contribuie cu 10% la PIB-ul global, iar 10% din forţa de muncă la nivel mondial lucrează în turism.

• BBC Mundo: "Suntem foarte aproape de o recesiune globală"

Propagarea rapidă a coronavirusului, care a dus la declararea pandemiei, provoacă panică pe pieţele financiare, o fugă a capitalului, devalorizarea monedelor în raport cu dolarul şi o ameninţare în creştere privind o recesiune globală, scrie BBC Mundo.

Deşi, iniţial, situaţia părea limitată la ţările asiatice, scenariul actual este complet diferit: virusul este prezent în cel puţin 114 ţări, a infectat circa 120.000 de persoane şi a provocat peste 2.200 de decese.

Deciziei Italiei de a declara toată ţara în carantină - pe lângă propagarea rapidă a bolii în restul Europei şi SUA - i se adaugă prăbuşirea preţurilor la petrol şi montagne russe-ul burselor, făcând ca mulţi experţi să considere o recesiune economică globală în primul semestru al acestui an ca fiind aproape iminentă.

Jeffrey Frankel, profesor la Şcoala Harvard Kennedy, de la Universitatea Harvard, a declarat pentru BBC Mundo că posibilitatea unei contracţii economice "pare să fi crescut dramatic şi "Suntem foarte aproape de o recesiune globală".

Un semnal de alarmă care a început să se extindă la majoritatea economiştilor şi investitorilor, în special acum, când cazurile de infectare cu coronavirus cresc cu viteză.

Zi de zi, teama de contagiune şi măsurile de izolare luate în unele ţări au lovit dur sectorul turistic, companiile aeriene au raportat pierderi financiare inedite, care le-au determinat să închidă rute aeriene sau să opereze zboruri "fantomă", aproape fără pasageri.

Printre măsurile cele mai drastice, Statele Unite au anunţat suspendarea tuturor călătoriilor din Europa în SUA pentru 30 de zile.

În plus, multe companii le-au cerut angajaţilor să lucreze de acasă, în timp ce închiderea unor fabrici în China şi în alte locuri au cauzat probleme în lanţul global de producţie.

În acest scenariu, în care companiile care se pregătesc să anunţe rezultate "roşii" şi creşterea economică stagnează - cu scăderi ale investiţiilor şi consum mai mic al gospodăriilor - efectele economice ale pandemiei ar putea genera o creştere a şomajului şi o plafonare a salariilor.

"Coronavirusul ameninţă să paralizeze creşterea globală", a declarat, pentru BBC Mundo, Tom Orlik, economist şef la Bloomberg Economics, potrivit Agerpres. "Acum o lună, scenariul cel mai probabil părea un focar limitat la China şi alte ţări care să sufere efecte relativ mici.(...) Posibilitatea să se producă cel mai rău dintre scenarii, cu principalele economii care să sufere un impact semnificativ, creşte de la o zi la alta", a adăugat el.

În acest caz, costul global ar putea ajunge la 2.700 de miliarde de dolari şi toate ţările vor fi expuse consecinţelor pandemiei.

Rohan Williamson, profesor de finanţe la Şcoala de Afaceri McDonough, de la Universitatea Georgetown, Washington DC, consideră, de asemenea, că suntem aproape de o recesiune globală. "Clar s-a produs un şoc în cererea globală, ceea ce are un mare impact", a explicat Williamson.

Marcos Casarin, economist şef pentru America Latină al companiei britanice de consultanţă Oxford Economics, estimează că o contracţie economică generalizată va fi scăzută în primul trimestru şi va fi de scurtă durată.

Din această perspectivă, Casarin a subliniat, pentru BBC Mundo, că, date fiind circumstanţele, "suntem foarte aproape de o recesiune globală", deşi principalul semn de întrebare este ce se va întâmpla cu recuperarea ce ar fi trebuit să vină în trimestrul al doilea.

Totul va depinde de câte stări de urgenţă se vor impune dincolo de luna martie, a spus el.

Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) a avertizat săptămâna trecută că preţul crizei în economia globală ar putea ajunge la 2.000 de miliarde de dolari, iar durata şi profunzimea crizei vor depinde de trei lucruri: cât de departe şi cât de repede se propagă virusul, cât timp va trece până se va găsi un vaccin şi cât de eficiente vor fi guvernele în a atenua daunele.