English
• Update 14:45 Cei patru români au fost eliberaţi
MAE informează că cei patru cetăţeni români care s-au aflat timp de mai multe zile, pe fondul unui litigiu comercial, în interiorul unei fabrici din Tighina, au părăsit, astăzi, incinta uzinei, împreună cu mijloacele de transport.
Potrivit unui comunicat din partea MAE, cei patru cetăţeni români aflaţi la Tighina au părăsit regiunea transnistreană şi se află pe teritoriul controlat de autorităţile de la Chişinău.
În comunicat se arată că ambasada României la Chişinău s-a aflat în permanentă legătură cu autorităţile locale competente, cu şoferii de cetăţenie română, cu familiile din ţară ale acestora şi cu agenţii economici din România.
Potrivit textului din comunicat: "Reamintim că, în cursul zilei de vineri, o echipa consulară a Ambasadei României la Chişinău s-a deplasat la faţa locului pentru a acorda asistenţă consulară celor patru cetăţeni români aflaţi în interiorul fabricii din Bender (Tighina). S-a constatat că toţi cei patru sunt într-o stare de sănătate bună şi nu au fost supuşi unor rele tratamente. De asemenea, acestora le-au fost înmânate alimente de primă necesitate şi apă potabilă".
-------
Mijloacele de transport a patru şoferi români au fost sechestrate, acestea aflându-se în incinta unei fabrici de ulei din Tighina, Republica Moldova, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care precizează că aceştia sunt "victime colaterale ale unui litigiu comercial".
Într-un răspuns al Ministerului de Externe, citat de Mediafax, se precizează: "Misiunii diplomatice române i s-a semnalat că un grup de cetăţeni români, şoferi de tir, ar fi fost prezumtiv sechestraţi, împreună cu mijloacele de transport, încă de la data de 4 martie 2014, în incinta unei fabrici de ulei din localitatea Tighina (Bender) din Republica Moldova, localitate limitrofă regiunii Transnistria. Iniţial, în această situaţie s-au aflat 9 persoane, dintre care cinci au reuşit să părăsească zona şi să se repatrieze la data de 12 martie 2014, astfel încât în prezent se mai află la faţa locului patru cetăţeni români".
Potrivit MAE, demersurile întreprinse au evidenţiat faptul că persoanele respective sunt "victime colaterale ale unui litigiu de natură comercială".
"Fabrica din Tighina se află în relaţii comerciale, în calitate de furnizor, cu agenţi economici din România şi din Republica Moldova, existând indicii că ar fi recurs la această măsură extremă pentru a exercita presiuni asupra partenerilor comerciali în vederea recuperării unui datorii substanţiale", precizează sursa citată.
Ministerul de Externe susţine că, în urma unei intervenţii a poliţiei din Tighina la faţa locului, s-a stabilit că şoferii de cetăţenie română nu sunt lipsiţi de libertate, măsura sechestrării vizând exclusiv mijloacele de transport. Astfel, şoferii nu au plecat din Tighina pentru a nu abandona camioanele, în special la solicitarea angajatorilor.
MAE informează că Ambasada României la Chişinău s-a aflat în permanentă legătură cu autorităţile locale competente, cu şoferii de cetăţenie română, cu familiile din ţară ale acestora şi cu agenţii economici din România.
Totodată, Centrala MAE, prin intermediul Departamentului Consular, a solicitat sprijin şi menţine legătura cu Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti pentru clarificarea şi soluţionarea situaţiei cetăţenilor români în cauză.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor dator cu peste 200 milioane eur
(mesaj trimis de biris cornel în data de 16.03.2014, 13:28)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.