Anul 2024 a fost marcat de uragane, furtuni, inundaţii şi alte dezastre naturale, provocând pierderi globale de 140 de miliarde de dolari companiilor de asigurări, conform grupului german de reasigurări Munich Re. Această sumă situează 2024 pe locul al treilea în clasamentul celor mai costisitori ani din istorie pentru sectorul asigurărilor, după 2005 (uraganul Katrina) şi 2017 (uraganele Harvey, Irma şi Maria).
• Pierderi economice şi impact global
Datele vorbesc de la sine despre amploarea problemei: Pierderi asigurate: 140 miliarde de dolari, în creştere faţă de 106 miliarde în 2023; Pierderi economice totale: 320 miliarde de dolari, cu 19% mai mari decât în 2023 (268 miliarde); Cea mai costisitoare catastrofă: Uraganele Helene şi Milton, care au lovit SUA, au provocat pierderi asigurate de 41 miliarde de dolari; Europa: Inundaţiile din Valencia, Spania, au cauzat pierderi economice totale de 11 miliarde de dolari, dintre care 4,2 miliarde au fost acoperite de asigurări.
• Bilanţ uman semnificativ
Aproximativ 11.000 de decese au fost înregistrate ca urmare a catastrofelor naturale din 2024, cele mai multe fiind cauzate de taifunul Yagi în Asia de Sud-Est, care a provocat 851 de morţi. Munich Re subliniază că "schimbările climatice îşi arată colţii", temperaturile globale crescând, iar fenomenele meteorologice extreme devenind mai frecvente şi mai severe. Climatologul Tobias Grimm avertizează că "nimeni nu este ferit de consecinţele schimbărilor climatice", în timp ce incendii de vegetaţie devastează zone extinse din Los Angeles. Thomas Blunck, membru al conducerii Munich Re, subliniază că "forţa distructivă a schimbărilor climatice devine din ce în ce mai evidentă".
• Context istoric
Anul 2024 este comparabil doar cu 2005 (uraganul Katrina) şi 2017 (uraganele Harvey, Irma şi Maria) ca nivel de pierderi economice şi asigurate. Pierderile din 2024 sunt mai mari decât cele din 2023, confirmând o tendinţă crescătoare a costurilor asociate schimbărilor climatice şi dezastrelor naturale. Raportul Munich Re subliniază necesitatea unui efort global coordonat pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, a creşte rezilienţa infrastructurii şi a îmbunătăţi managementul riscurilor. Industria asigurărilor, la rândul său, trebuie să se adapteze rapid la această nouă realitate, unde dezastrele naturale devin tot mai frecvente şi mai costisitoare.
Opinia Cititorului