Mai poate fi evitată trecerea la controlul fluxurilor de capital în Grecia?

Eşecul negocierilor de la începutul săptămânii din cadrul Eurogrupului a determinat creşterea presiunilor Germaniei asupra BCE pentru limitarea finanţării băncilor din Grecia prin intermediul ELA (Emergency liquidity assistance).

Impunerea unei limite pentru programul ELA, derulat de Banca Naţională a Greciei sub supravegherea BCE, înseamnă împingerea băncilor greceşti "într-o criză de finanţare care va cere restricţionarea fluxurilor de capital, astfel încât să fie limitată retragerea depozitelor", după cum scrie Reuters.

Mai mulţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE s-au pronunţat şi pentru supravegherea atentă a fondurilor alocate în cadrul ELA, astfel încât banii să nu fie folosiţi pentru finanţarea statului.

Probabil că nu se va ajunge până la astfel de măsuri draconice, mai ales că BCE a permis lansarea noului program ELA pe fondul interpretării "relaxate" a condiţiilor de acordare a fondurilor. Pe site-ul BCE se arată că finanţările din cadrul programului se acordă "unei instituţii financiare solvabile sau unui grup de instituţii financiare solvabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate".

Oare îndeplinesc marile bănci comerciale din Grecia această condiţie? Datele de la Banca Greciei, preluate de Financial Times, arată că rata de neperformanţă a creditelor de consum a ajuns la 50% la mijlocul anului trecut, cea a creditelor ipotecare se apropie de 30%, iar rata de neperformanţă a creditelor acordate companiilor este de circa 35%.

Se pare că toate recapitalizările de până acum nu au fost însoţite şi de restructurarea drastică a portofoliilor de credite.

În aceste condiţii, principalele bănci din Grecia mai funcţionează doar ca urmare a injecţiilor de lichiditate de la banca centrală, iar BCE a permis creşterea limitei de finanţare a băncilor comerciale de mai multe ori în ultimele două săptămâni.

Ultimul plafon aprobat este de 68,3 miliarde de euro, după o creştere cu 3,3 miliarde a plafonului anterior. Dinamica scăderii depozitelor, mai ales de la sfârşitul lunii ianuarie 2015, arată că suma va fi suficientă doar pentru câteva zile.

Estimările prezentate de Reuters arată că, în ultimele două zile ale săptămânii trecute, depozitele bancare au scăzut cu circa un miliard de euro, iar tendinţa s-a accelerat după eşuarea negocierilor în prima zi a săptămânii curente.

La nivelul celor patru bănci de importanţă sistemică, valoarea depozitelor a scăzut cu 20 de miliarde de euro de la sfârşitul anului trecut, până la circa 145 de miliarde, conform estimărilor din Financial Times.

"Fuga depozitelor" este reflectată de creşterea accelerată a soldului negativ din cadrul sistemului TARGET2 (n.a. sistemul de decontare a plăţilor în euro, utilizat pentru decontarea operaţiunilor băncilor centrale, a transferurilor interbancare de mare valoare în euro, precum şi a altor plăţi în euro), care a ajuns la 49,32 miliarde de euro în decembrie 2014 după o creştere cu peste 18 miliarde de euro faţă de minimul ultimilor doi ani, înregistrat în iunie 2014 (vezi grafic).

Presiunile BCE provoacă furie la Atena, după cum scrie FT, în condiţiile în care scăderea accelerată a depozitelor bancare în 2011 şi 2012 a fost stăvilită cu ajutorul unui program ELA de aproape 110 miliarde de euro.

"Totul face parte dintr-un sistem prin care se urmăreşte sufocarea lor, prin care grecii sunt determinaţi să vadă că se apropie sfârşitul şi să realizeze că trebuie să cadă în genunchi", a explicat un bancher pentru FT.

În opinia lui Ashoka Mody, fost oficial al FMI implicat în bailout-ul Irlandei, programul ELA nu va fi "îngheţat" la nivelul actual, deoarece "consecinţele potenţiale sunt catastrofice".

Între timp au apărut o serie de semnale încurajatoare de la autorităţile europene, după ce ministrul de finanţe Yanis Varoufakis s-a arătat deschis faţă de propunerile comisarului european Pierre Moscovici. Inclusiv preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pare să manifeste mai multă înţelegere faţă de guvernul de la Atena, conform unui articol al lui Ambrose Evans-Pritchard din The Telegraph.

Preşedintele Eurogrupului a anunţat ieri că a primit o cerere din partea Greciei pentru extinderea cu şase luni a actualului program de bailout, dar nu a precizat şi condiţiile noilor negocieri, conform unei ştiri Reuters.

Moneda unică s-a apreciat semnificativ în urma anunţului, dar flacăra speranţei a fost stinsă doar după câteva ore. Agenţiile de presă au scris că "oferta Greciei a fost respinsă de Germania".

În aceste condiţii, trecerea la controlul fluxurilor de capital pare să fie doar o chestiune de zile sau poate câteva săptămâni.

"Pentru stabilizarea sistemului bancar, în cele din urmă va trebui instituit, probabil, controlul fluxurilor de capital", a declarat pentru Reuters, înainte de refuzul Germaniei, un oficial european.

Financial Times arată că planul pentru aplicarea restricţiilor de capital există deja, iar autorităţile de reglementare şi supraveghere au învăţat din experienţa Ciprului. De fapt, restricţiile impuse asupra depozitelor bancare din Cipru au urmat un plan european elaborat pentru Grecia în 2012.

Lista restricţiilor cuprinde limite zilnice pentru retragerile de la ATM-uri, limite impuse plăţilor dintre firme, limite pentru sumele scoase din ţară de către persoanele fizice şi obligativitatea acordului autorităţilor pentru plăţile aferente importului de materii prime.

Ce va urma? "Dacă se va trece la controlul fluxurilor de capital, atunci vom şti că am intrat într-o nouă eră. Va fi urât, va fi un dezastru", a declarat un bancher străin din Grecia pentru Financial Times.

Ce efect va avea o astfel de decizie pentru subsidiarele din România ale băncilor greceşti? Vor putea acestea funcţiona normal sau este nevoie şi aici de restricţionarea retragerii depozitelor pentru ca întreg programul să aibă efectul dorit?

În cadrul conferinţei "Dezvoltarea României în noul context financiar european", organizată de ziarul BURSA în parteneriat cu Institutul Bancar Român, Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a declarat că "instituţiile bancare cu capital grecesc din ţara noastră sunt solide, bine capitalizate şi că sistemul va rezista la eventuale tulburări generate de situaţia financiară din Grecia".

Să sperăm că BNR studiază cu atenţie scenariile posibile şi nu va întârzia cu explicaţiile referitoare la efectele interne ale restricţionării accesului la depozitele bancare în Grecia.

Respingerea ultimei oferte a Greciei de către Germania transformă următoarele zile într-o perioadă critică pentru viitorul zonei euro.

Gunnar Beck, profesor de drept constituţional european la University of London, consideră că punctul de vedere al Greciei se va impune în cadrul negocierilor. "Liderii Germaniei nu pot lăsa Grecia să părăsească zona euro, iar grecii ştiu asta. Acesta este Frontul nostru de Est, bătălia nostră de la Kursk şi îmi este frică să spun că se va încheia cu o capitulare necondiţionată a Germaniei", a declarat Beck pentru The Telegraph.

Oare îşi pot permite cetăţenii Greciei să pornească de la o astfel de premisă şi să renunţe la retragerea depozitelor bancare sau ar trebui să adopte o atitudine mai prudentă şi să nu aştepte soarta deponenţilor din Cipru?