Mamuţii de stat ar putea fi scutiţi de datorii

• Modelul SNIF ar putea fi aplicat şi în cazul altor companii naţionale restanţiere la bugetul de stat

Decizia Guvernului de a instaura administrarea specială la Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) ar putea crea un precedent şi pentru marii contribuabili care au înregistrat restanţe la bugetul de stat până la data de 30 iunie 2007. Instituirea de administrare specială - cu finalitatea privatizării la fosta regie autonomă - pare să reprezinte o soluţie viabilă şi un model de succes la care vor să apeleze şi alte companii naţionale aflate în imposibilitatea de plată a datoriilor, pentru a se salva de faliment. "Tot mai multe societăţi cu datorii către stat invocă legea privind administrarea specială, pentru a scăpa de plata acestor obligaţii", a subliniat Aurel Gubandru, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe din Camera Deputaţilor.

În cazul societăţilor de mai sus, statul a adoptat momentan măsuri precum: executarea silită, exemplul cel mai concludent fiind Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, înlesniri la plată, situaţia Companiei Naţionale a Huilei SA, sau cereri de compensare în curs de soluţionare, un exemplu elocvent fiind Regia Naţională a Pădurilor Romsilva.

Singura din listă care a avut soarta SNIF este Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice Termoelectrica SA, ale cărei datorii au fost şterse şi care se află în administrare specială.

În privinţa Companiei Naţionale a Huilei, Daniel Ionescu, deputat PSD de Vrancea consideră că datoria imensă, de 888.469.696 lei este rezultatul unei campanii de devalizare. "La Ccompania Huilei s-au băgat mulţi bani şi s-au scos rapid. Acolo sunt interese foarte mari, această companie, alături de alte companii ale statului ar putea avea soarta SNIF, datoriile lor să fie şterse ceea ce contrazice normele Comisiei Europene", ne-a explicat Ionescu.

Totodată, statul preferă privatizarea companiilor la care este acţionar majoritar sau total, în detrimentul unor inves­tiţii de reabilitare sau al falimentului.

Opţiunea statului ne-a fost explicată de deputatul PSD: "Administrarea specială reprezintă o decizie politică, aceste companii au fost special şi umplute de datorii, să fie vândute pe doi bani. Aceste măsuri hiper-liberale operează pe avuţia naţională şi o înstrăinează conştient prin transferul activelor în sectorul privat. Statul preferă să privatizeze decât să trimită în faliment pentru că prin faliment nu obţine şpagă la momentul tranzacţiei!" În plus, domnia sa susţine că o societate care se află în imposibilitate de plată trebuie să fie susţinută sau trimisă în faliment.

Deciziile statului în privinţa companiilor restante ne-au fost explicate şi de avocatul Gheorghe Piperea: "Statul acţionează în baza unor motive populiste şi politice pentru a evita procedura de insolvenţă. Administarea specială reprezintă un mod de a evita falimentul, numai că în România acest proces nu este în totalitate transparent şi încalcă legislaţia concurenţei. Totodată, domnia sa a subliniat: "Falimentul nu înseamnă dispariţia societăţii, ci impune o reorganizare judiciară, prin care, creanţele pot fi recuperate în urma deciziei unui judecător. Tocmai aici e problema, statul nu preferă falimentul, deoarece pierde controlul decizional, cu toate înţelesurile sale, în favoarea unui judecător şi preferă să vândă societatea celui care oferă mai mult". În plus, Gheorghe Piperea ne-a explicat că pentru SNIF existau şi alte soluţii, care nu intrau în contradicţie cu normele comunitare: "Comisia Europeană nu este de acord cu ştergerea datoriilor unei societăţi de către stat. În cazul SNIF se putea aplica una din măsurile de insolvenţă, respectiv planul de reorganizare prin care datoriile fie puteau fi plătite eşalonat, fie şterse ori amânate până la patru ani. Această metodă este singura prin care se pot oferi facilităţi societăţilor cu datorii la care statul este acţionar, fără a încălca prevederile şi normele Comisiei Europene". Precizăm că începând cu data de 1 ianurie 2007, una din prevederile Comisiei Europene interzice statului ştergerea datoriilor înregistrate.