MARTIE FINANCIAR / DUPĂ TREI LUNI DE ZBATERI OUG 114 a fost modificată radical

După trei luni de nemulţumiri venite din partea mediului de afaceri, de avertismente de la diverse instituţii interne şi internaţionale, de declaraţii controversate, presiuni, discuţii şi negocieri, la finalul lunii martie Guvernul a aprobat proiectul de modificare a OUG 114, care prevedea, printre altele, taxarea activelor bancare în funcţie ROBOR, plafonarea preţului energiei, precum şi alte măsuri fiscale în domenii ca telecomunicaţiile sau construcţiile.

Noua formă a ordonanţei presupune o taxă pe active de 0,4% pe an pentru o bancă ce are o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru o instituţie de credit cu cota de piaţă sub 1%, băncile urmând să raporteze şi să plătească taxa semestrial.

Conform noii Ordonanţe, din activul băncilor asupra căruia se aplică taxa vor fi eliminate numerarul; soldurile de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; expunerile neperformante la valoare netă; titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; creditele şi avansurile acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; creditele acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; creditele acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozitele la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturile de corespondent la instituţii de credit (nostro) şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiunile reverse repo şi titlurile luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.

Băncile pot beneficia de o reducere a taxei pe active dacă majorează intermedierea financiară şi/sau dacă reduc marja de dobândă dintre creditele şi depozitele în lei sub anumit nivel.

Nu vor fi taxate băncile aflate pe pierdere, iar în cazul celor care înregis­trează profit, taxa nu poate fi mai mare decât profitul realizat.

Noua ordonanţă stabileşte şi o altă formulă care va fi luată în calcul la stabilirea dobânzilor aferente creditelor în lei, în locul ROBOR. Astfel, din 2 mai, indicele ROBOR va fi înlocuit, în contractele de împrumut în moneda naţională cu dobânda variabilă, cu un indicator calculat pe baza tranzacţiilor interbancare.

Acest mod de calcul al dobânzii se va aplica atât creditelor noi, cât şi celor în derulare, cu acordul părţilor.

Formula de calcul în care noul indicator înlocuieşte indicele ROBOR nu aduce, însă, schimbări majore în ceea ce priveşte sumele pe care clienţii băncilor ar urma să le achite pentru rate, sus­ţine analistul economic Dragoş Cabat.

Domnia sa ne-a declarat, recent: "Nu este nicio mare schimbare. În primul rând, rata va fi mai volatilă pentru că este stabilită în funcţie de tranzacţiile care se vor face, efectiv, pe piaţa interbancară, fiind o medie ponderată cu volumele de tranzacţionare. Cel mai mult se tranzacţionează la dobânzile overnight, la o zi şi la o săptămână şi abia după, mult mai puţin, cele la trei, şase, nouă luni sau un an. Dobânzile la termen scurt sunt mult mai volatile, ele scad în funcţie de câtă lichiditate este pe piaţă şi de mulţi alţi factori, astfel că uneori vor fi peste nivelul clasicului indice ROBOR, iar alteori vor fi sub pragul acestuia - faţă de 3,2%, noul indice poate să fie 3,1% sau poate să ajungă la 3,4%, adică 10-15 lei în plus sau în minus. Nu o să moară nimeni, nu o să plătească nimeni nici rate duble sau triple, dar nici la jumătate faţă de cât plăteau până acum".

În opinia analistului economic, faptul că noul indicator depinde foarte tare de lichiditatea din piaţă nu este de dorit, pentru că, în viitor, în cazul unui atac speculativ la leu, spre exemplu, Banca Naţională a României (BNR) ar trebui să susţină moneda, iar unul dintre instrumentele prin care ar putea să facă acest lucru va fi prin retragerea lichidităţii de lei din piaţă, astfel încât să evite presiunea pe moneda naţională. Ca urmare, efectul imediat va fi acela că vor sări foarte tare dobânzile interbancare la termen scurt şi de aici şi volatilitatea, a explicat domnul Cabat.

• Menţinerea perspectivei de rating a ţării de către S&P a fost amânată în vederea modificării OUG 114

Înainte ca OUG 114 să fie modificată, agenţia de rating Standard & Poor's şi-a exprimat convingerea că Guvernul nostru va revizui prevederile cheie din Ordonanţa de Urgenţă 114 aprobată la finalul anului trecut, după ce va solicita comentarii din partea unor actori importanţi din piaţă.

S&P a făcut acest anunţ în cadrul comunicatului în care a precizat că a menţinut ratingul pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi moneda locală la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă.

Amintim că, la începutul lunii martie, S&P a amânat stabilirea perspectivei de rating, după ce ţara noastră a solicitat apel la decizia agenţiei privind perspectiva ratingului. Atunci, a izbucnit un scandal în jurul perspectivei de rating S&P asupra ţării noastre, strategul economic al PSD Cristian Socol scriind pe blogul lui că Standard & Poor's urmează să anunţe scăderea perspectivei de rating a României de la "stabilă" la "negativă".

Totodată, fostul premier Victor Ponta a scris, pe pagina sa de Facebook, că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici şi consilierul premierului Darius Vâlcov, au transmis o scrisoare către Standard&Poor's, dând asigurări că vor modifica în maximum două săptămâni controversata ordonanţă 114/2018.

Specialiştii S&P au precizat: "În opinia noastră, un astfel de pas (n.r. revizuirea celor mai importante dintre prevederile OUG 114) este de natură să limiteze efectele negative asupra eficienţei politicii monetare şi să ajute la recăpătarea încrederii asupra pers­pectivelor de creştere a economiei pe termen mediu.

Am putea scădea ratingul în următoa­rele 12-24 luni, dacă aşteptata modificare a politicilor va fi insuficientă pentru a evita o încetinire pronunţată a economiei, ceea ce ar duce, la rândul său, la obţinerea unor venituri fiscale mai scăzute, la creşterea datoriei publice şi la creşteri semnificative ale dobânzii. În cazul în care flexibilitatea politicii monetare a României se va diminua, de exemplu, ca urmare a noii taxe pentru sectorul bancar, s-ar crea, de asemenea, o presiune asupra ratingului.

Am putea revizui în creştere ratingurile României dacă mediul instituţional se stabilizează şi Guvernul face progrese susţinute în domeniul consolidării bugetare, pune în mod ferm datoria generală guvernamentală netă pe o traiectorie descendentă şi întăreşte cadrul de guvernanţă, ceea ce va duce la finanţe guvernamentale şi creştere macroeconomică mai stabile şi mai predictibile".

Reafirmarea ratingurilor şi perspectivei stabile reflectă aşteptările agenţiei de rating că Guvernul României va face paşi înspre modificarea şi recalibrarea unei părţi din măsurile introduse prin ordonanţa de urgenţă, aşa cum demonstrează dialogul permanent între părţile interesate pentru modificarea construcţiei taxei pe activele financiare, inclusiv planurile de a o dezlega de nivelul ratei interbancare, a mai arătat S&P, adăugând: "Nealterate, considerăm că propunerile iniţiale ar putea avea efecte neintenţionate asupra creşterii economice, competitivităţii şi a finanţelor publice, precum şi asupra eficacităţii derulării politicii monetare de către bănca centrală".

Potrivit S&P, ratingul este sprijinit de nivelul moderat al datoriei externe a României şi de perspectivele solide de creştere: "Înţelegem că Guvernul este pregătit să-şi revizuiască în mod cuprinzător pachetul de măsuri introduse recent, ceea ce considerăm că va atenua riscurile economice şi financiare pe termen scurt".

Agenţia de rating estimează că economia noastră va încetini şi mai mult în 2019, la 3,5%, din cauza cererii externe mai reduse şi a investiţiilor private mai slabe.