La finalul săptămânii trecute, în data de 8 decembrie, Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în anul 2020, arată un comunicat de presă remis redacţiei.
Vestea bună este că, la nivelul Uniunii Europene (UE), gradul de colectare a crescut din nou (cu aproximativ 2%), statele membre recuperând aproximativ 31 miliarde de euro faţă de anul precedent.
Potrivit sursei citate, cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate de Finlanda (1,3%), Estonia (1,8%) şi Suedia (2%), iar cele mai mari de România (35,7%) şi Malta (24,1%).
Pentru România, colectarea TVA rămâne în continuare o provocare majoră, în condiţiile în care deficitul de încasare continuă să crească an de an şi să fie cel mai mare din UE. Similar anului 2019, România a pierdut şi în 2020 aproximativ o treime din TVA pe care ar fi trebuit să o colecteze. Cifrele înregistrate indică o pierdere de 7,4 miliarde de euro în anul 2020. Reforma şi digitalizarea întârziată a administraţiei fiscale au încetinit inevitabil îmbunătăţirea colectării, celelalte măsuri adoptate neavând rezultate.
"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR) include un pachet de măsuri prin care Ministerul Finanţelor şi-a asumat cea mai amplă reformă a administraţiei fiscale bazată pe digitalizare, având ca obiectiv o reducere a deficitului de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale până în anul 2026 (comparativ cu 2019). O parte din măsuri au fost deja iniţiate - raportarea SAF-T (Fişierul Standard de Audit pentru Taxe), conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF, facturarea electronică sau sistemul de monitorizare a transporturilor de mărfuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport", a menţionat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România.
Aceste măsuri bazate pe o raportare în timp real ar putea avea cele mai însemnate rezultate din perspectiva colectării dacă ne uităm la experienţa altor state membre. Autorităţile vor avea un control mai mare asupra tranzacţiilor desfăşurate de comercianţi, având acces în timp real la un volum mare de date menite să contribuie la identificarea rapidă a tranzacţiilor predispuse la fraudă. "Comisia Europeană salută aceste iniţiative ale României, menţionând în studiul său că previziunile pentru 2021 indică o scădere a gap-ului de TVA, pe fondul acestor măsuri de raportare electronică", a declarat Miruna Cîrstea, Tax Assistant Manager, Mazars România.
Rămâne însă de urmărit dacă toate aceste măsuri implementate de autorităţile fiscale vor avea rezultatele aşteptate. Va fi esenţială disponibilitatea şi capacitatea autorităţii fiscale de a analiza şi interpreta un volum semnificativ de date, aceasta fiind pusă în faţa unei schimbări majore de paradigmă a inspecţiei fiscale.
"Tot la finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat un nou pachet de măsuri menite să modernizeze actualul sistem de TVA, prin adoptarea de noi reguli aliniate cu evoluţia digitală. Trei acţiuni cheie au fost anunţate în acest sens, iar intenţia este ca acestea să fie implementate treptat în perioada 2023 - 2028. Prima acţiune constă în implementarea unei raportări digitale în timp real, bazată pe facturarea electronică, care va deveni obligatorie, concomitent cu reforma altor obligaţii de raportare (spre exemplu, vor fi eliminate declaraţiile recapitulative). A doua acţiune presupune o actualizare a regulilor TVA pentru transportul de călători şi platformele de servicii de cazare pe termen scurt, iar ultima acţiune vizează introducerea înregistrării unice în scopuri de TVA, prin extinderea Ghişeului unic (OSS) şi a Ghişeului unic pentru import (IOSS)", a spus Alexandru Stanciu, Tax Senior Manager, Mazars România.