MEDIU Reciclarea, o misiune mai grea decât se crede

Distanţa de la vorbe/proiecte la fapte este foarte mare şi în ceea ce priveşte protecţia mediului. Pe hârtie planurile arată perfect, dar în teren sunt multe neajunsuri. Organizaţiile care se ocupă cu protecţia mediului înconjurător trag cu ritmicitate semnale de alarmă. Ratele de reciclare a plasticului sunt în declin în Statele Unite în timp ce producţia este în creştere, potrivit unui raport de Greenpeace SUA, ce califică drept ''ficţiune'' existenţa unei economii circulare a plasticului cu care se laudă acest sector. Potrivit acestei analize, gospodăriile americane au generat 51 de milioane de tone de deşeuri plastice în 2021, dintre care doar 2,4 milioane de tone au fost reciclate. Tendinţa este în scădere în special după ce China a încetat să mai accepte deşeuri plastice din Occident în 2018 şi în acelaşi timp de a recicla o parte dintre acestea. În plus, preţurile producţiei plasticelor scad drept efect al unei industrii care se dezvoltă rapid. ''Grupurile industriale şi marile companii au făcut presiune pentru a prezenta reciclarea ca soluţie'', a explicat pentru AFP Lisa Ramsden, din cadrul Greenpeace SUA. ''În acest fel, s-au eschivat de orice fel de responsabilitate'', a adăugat ea, menţionând companii precum Coca-Cola, PepsiCo, Unilever şi Nestle. Potrivit Greenpeace SUA, doar două tipuri de plastic sunt acceptate în cele mai multe dintre cele 375 de centre de recuperare a materialelor de pe teritoriul ţării. Primul este tereftalatul de polietilenă (PET), utilizat în mod frecvent pentru fabricarea sticlele de apă şi de suc, iar al doilea este polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), utilizată de exemplu în cazul recipientelor pentru şampon şi a produselor menajere. Aceste două tipuri sunt catalogate ca fiind numărul 1 şi 2, potrivit standardelor utilizate, care numără în total şapte sortimente de plastice, dar a fi reciclabil în teorie, nu înseamnă că produsele sunt efectiv reciclate. Potrivit raportului, PET şi PE-HD au rate de recondiţionare de 20,9% şi respectiv 10,3% - în scădere în comparaţie cu cea mai recentă anchetă a Greenpeace SUA din 2020. În plus, plasticele de tipul 3 şi 7 - care includ pungile din plastic, jucăriile pentru copii, ambalajele de iaurt etc - au fost recondiţionate la rate mai mici de 5%. Chiar dacă poartă simbolul care indică o posibilă reciclare, produsele care utilizează plastice de tipul 3 la 7 nu sunt în realitate atât de reciclabile pentru a fi clasate ca atare de Federal Trade Commission (FTC). Potrivit raportului, practica reciclării plasticului nu funcţionează din cinci motive. În primul rând, cantitatea de deşeuri plastice este atât de mare, încât este extrem de dificilă o colectare integrală.

În plus, chiar dacă ar fi recuperate integral, întrucât aceste deşeuri nu pot fi reciclate împreună, ar fi practic ''imposibilă trierea a mii de miliarde de produse'', potrivit raportului. În al treilea rând, procesele de reciclare a plasticului sunt la rândul lor nocive pentru mediul înconjurător, expunând angajaţii la substanţe chimice şi generând microplastice. Al patrulea motiv este că aceste plastice reciclate nu pot fi reutilizate ca ambalaje pentru alimente din cauza riscurilor de toxicitate. În cele din urmă, reciclarea este prea scumpă, potrivit acestui ONG: ''Plasticele noi sunt în competiţie directă cu cele reciclate'', iar primele ''sunt cu mult mai ieftine de produs pentru o calitate mai bună'', subliniază raportul. Lisa Ramsden a lansat un apel pentru privilegierea recipientelor non-plastic reutilizabile şi pentru susţinerea unui tratat internaţional pe tema plasticului, a cărui elaborare a fost lansată anul acesta de ONU.