Mediul de afaceri: Impozitele noi vor omorî un sfert din IMM-uri

Mediul de afaceri din ţara noastră trebuie să se adapteze rapid la modificările fiscale conţinute de legea 296/2023, ţinând cont de faptul că unele dintre acestea au intrat în vigoare de ieri, 1 noiembrie, altele vor intra în vigoare în 11 noiembrie, iar majoritatea măsurilor vor fi aplicabile de la 1 ianuarie 2024. Noua lege a fost criticată dur de către mediul de afaceri şi de opoziţia politică, înainte şi după asumarea în Parlament de către Guvern şi înainte de promulgarea ei şi publicarea în Monitorul Oficial. Reprezentanţii mediului de afaceri susţin că noile măsuri fiscale vor duce la dispariţia din economie a cel puţin 25% din IMM-uri, deoarece companiile mici vor intra pe pierderi sau vor avea o marjă de profitabilitate foarte scăzută, care nu le va permite să desfăşoare activitatea în condiţii optime. Actul normativ a fost atacat şi la Curtea Constituţională, dar magistraţii CCR au respins toate contestaţiile şi au arătat că este prerogativa Guvernului să impună ce regim fiscal doreşte.

Prima măsură care a intrat în vigoare la 1 noiembrie este aceea conform căreia angajaţii din sectorul IT vor plăti impozit pe venit pentru suma ce depăşeşte 10.000 de lei brut, vor plăti şi contribuţia la sistemul public de sănătate, contribuţie ce va fi achitată şi de lucrătorii din construcţii, agricultură şi industria alimentară. Măsura fiscală introdusă reprezintă de fapt o restrângere a facilităţilor fiscale acordate în ultimii ani acestor sectoare de activitate, dar impactul ei va fi redus ţinând cont că în şedinţa de guvern din 31 octombrie membrii Cabinetului Ciolacu au aprobat un act normativ prin care majorează salariile minime în construcţii, agricultură şi industria alimentară, noua valoare acoperind pierderea pricinuită prin legea 296/2023.

Cele mai dure măsuri împotriva mediului de afaceri vor începe să intre în vigoare în 11 noiembrie, dată de la care plăţile şi încasările în numerar se limitează la următoarele plafoane:

- în relaţiile dintre persoanele juridice, business to business (B2B), plafonul zilnic este de 1.000 lei/persoană şi 2.000 lei pentru furnizori cash&carry, fără a depăşi suma de 2.000 lei/zi;

- în relaţiile dintre persoana juridică şi persoanele fizice, business to consumers/clients (B2C), plafonul este de 5.000 lei/persoană până la data de 31 decembrie 2024 şi 2.500 lei/persoană ulterior datei de 1 ianuarie 2025. Nu există un plafon al sumelor maxime plătibile zilnic către persoane fizice, ci doar limitări individuale. Fac obiectul acestor plăţi sumele ce reprezintă dividende, cumpărări de bunuri şi servicii de la persoane fizice, plăţi de creanţă sau alte drepturi.

- plăţile de avansuri de trezorerie se vor face în limita sumei de 1.000 lei zilnic pentru fiecare persoană ce primeşte avansuri spre decontare.

- plăţile între persoane fizice sunt limitate la valoarea de 10.000 lei pe tranzacţie până la data de 31 decembrie 2024 şi la 5.000 lei începând cu data de 01 ianuarie 2025.

Tot din 11 noiembrie sunt interzise împrumuturile în numerar date de persoane fizice ce au calitate de asociaţi/ acţionari/ administratori/ alţi creditori către persoane juridice; acestea se pot realiza doar prin prin instrumente de plată fără numerar. De asemenea sunt interzise fragmentarea tranzacţiilor în scopul realizării unor plăţi în numerar încadrabile în plafoanele date de noua lege.

• 50.000 lei - plafonul zilnic de casă pentru agenţii economici

Din aceeaşi zi, sumele în numerar aflate în casieria companiilor nu vor putea depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Plafonul respectiv se va calcula pentru fiecare casierie în parte, în cazul în care companie are mai multe casierii sau mai multe puncte de lucru dotate fiecare cu casieria aferentă. Sumele în numerar care depăşesc plafonul casieriei de 50.000 lei vor fi depuse în conturile bancare ale persoanelor respective în termen de două zile lucrătoare. Singura excepţie admisă de la acest plafon este în situaţia în care urmează să se efectueze plăţi de natură salarială şi alte drepturi de personal. În acest caz, sumele respective pot fi ţinute în casă maximum 3 zile lucrătoare. De asemenea, dacă se efectuează alte plăţi către persoane fizice, este permisă depăşirea acestui plafon, pentru o perioadă de maxim 3 zile lucrătoare, începând cu data scadenţei la plată a acestor obligaţii. Sancţiunea privind nerespectarea plafoanelor de încasări/plăţi în numerar sau a depăşirii plafonului de numerar din casierie este amendă în procent de 25% din suma ce excede plafoanelor amintite, dar nu mai puţin de 500 lei.

• 2% impozit pe cifra de afaceri a băncilor, din 1 ianuarie 2024

Din prima zi a anului viitor, 1 ianuarie 2024, vor intra în vigoare impozitele minime pe cifra de afaceri. Dacă pentru majoritatea companiilor care înregistrează cifre de afaceri de peste 50 milioane euro anual, acest impozit va fi de 1% din cifra respectivă (există o excepţie - impozitul respectiv nu va fi plătit de companiile din energie care se ocupă exclusiv de distribuţie), pentru sistemul bancar impozitul minim va fi de 2% din cifra de afaceri pentru anii 2024 şi 2025 şi va scădea la 1% din anul 2026.

Începând cu 1 ianuarie 2024, toate tranzactiile B2B (între persoane juridice) vor fi înregistrate în sistemul RO e-Factura şi nu doar cele privind produsele cu risc fiscal aşa cum este până la finalul anului 20233. Conform noii legi, operatorii economici - persoane impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării/prestării în ţara noastră, efectuate în relaţia B2B, au obligaţia să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronica RO e-Factura indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în registrul prevăzut de acest sistem. Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii. Nerespectarea prevederilor privind RO e-Factura constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru contribuabilii mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii şi cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Există o excepţie: nerespectarea obligaţiei de transmitere a facturilor în sistemul RO e-Factura în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024 nu se sancţionează.

• Nou regim de impozitare pentru microîntreprinderi şi PFA-uri

Regimul de impozitare a microîntreprinderilor se schimbă şi el de la 1 ianuarie 2024 şi va cunoaşte două cote de impozitare: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depăşesc 60.000 euro inclusiv şi 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor codurilor CAEN din IT, HoReCa, domeniul medical (inclusiv stomatologii) şi activităţi juridice (CAEN 5821, 5829, 6201, 6209, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690).

În cazul în care, în cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microîntreprindere depăşesc nivelul de 60.000 euro sau microîntreprinderea începe să desfăşoare activităţi pe codurile CAEN de mai sus, începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situaţii, este aplicabilă cota de impozitare de 3%.

În ceea ce priveşte impozitarea persoanelor fizice autorizate (PFA), de la începutul anului viitor, dacă venitul unui PFA va fi între 12 şi 24 de salarii minime pe economie, atunci baza de calcul a contribuţiei CAS nu poate fi mai mică de 12 salarii minime, iar dacă venitul este mai mare de 24 de salarii minime atunci se va plăti CAS la echivalentul a 24 de salarii minime pe economie. Începând cu anul 2024, plata CASS va deveni cheltuială deductibilă în cazul PFA-urilor, dar baza ei de calcul se separă de baza de calcul a altor tipuri de venituri cum ar fi cele din investiţii, chirii, etc.. CASS se va calcula în cazul PFA-urilor la venitul net realizat care nu poate fi mai mic de plafonul de 6 salarii minime pe economie şi maxim de 60 de salarii.

O altă măsură fiscală ce intră în vigoare la începutul anului viitor este aceea care prevede că angajaţii vor plăti contribuţia la sistemul public de sănătate pentru tichetele de masă, tichetele cadou şi voucherele vacanţă.

Totodată, de la 1 ianuarie 2024, va creşte TVA la 9% pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale şi sportive, livrarea locuinţelor sociale, panouri fotovoltaice. Mai mult, TVA se majorează de la 9% la 19% la livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 grame pentru 100 grame de produs.

A doua jumătate a anului viitor nu este nici ea lipsită de intrarea în vigoare a unor noi prevederi fiscale. Astfel de la 1 iulie 2024, orice venituri constatate de organele fiscale, ca neavând sursă de provenienţă identificată vor fi impozitate cu 70%.

Tot din prima zi a semestrului al doilea din anul 2024 ar urma să fie operaţionalizat, potrivit reprezentanţilor ANAF şi Autorităţii Vamale Române, sistemul RO e-Sigiliu prevăzut de noua lege fiscală. Acest sistem este necesar monitorizării trasabilităţii mărfurilor aflate în tranzit în ţara noastră şi a mărfurilor din import care au ca destinatari agenţi economici din România. Întreaga infrastructură necesară, inclusiv sigiliile electronice, va fi achiziţionată de Ministerul Finanţelor în prima parte a anului viitor. Sistemul RO e-Sigiliu este adaptat după cel existent în Polonia, dar spre deosebire de cel din ţara respectivă care este gestionat doar de autoritatea vamală, la noi va fi gestionat de ANAF şi Autoritatea Vamală. Procedura privind sistemul RO e-Sigiliu ar trebui adoptată prin Ordin comun al preşedinţilor ANAF şi AVR în maximum 60 de zile de la data de 27 septembrie, adică până la data limită de 26 decembrie, ţinând cont că luna octombrie are 31 de zile.