MERVYN KING: "Bitcoin, un prim pas în vederea eliminării terţului dintr-o tranzacţie electronică"

Crearea monedelor de tip bitcoin, o monedă "virtuală" lansată în 2009 de către unul sau mai mulţi indivizi cu pseudonimul Satoshi Nakamoto, reprezintă, în opinia fostului guvernator al Băncii Angliei, Mervyn King, un pas pentru eliminarea celei de-a treia părţi dintr-o tranzacţie electronică.

În cartea "Sfârşitul alchimiei: banii, băncile şi viitorul economiei mondiale", King arată că, în prezent, prin transferurile electronice, banii sunt mutaţi dintr-un cont bancar în altul, ulterior băncile acceptându-şi una alteia plăţile prin intermediul propriilor conturi la banca centrală.

În lumea bitcoin, spune Mervyn King, transferurile de monedă sunt realizate prin intermediul tranzacţiilor bilaterale, fără a exista nevoia verificării de către o terţă parte, cum se întâmplă în toate celelalte sisteme actuale de efectuare a plăţilor electronice. Tranzacţiile sunt verificate prin intermediul unui soft accesibil tuturor utilizatorilor (un fel de registru public ce evidenţiază toate tranzacţiile trecute şi prezente, purtând numele de "tehnologia blockchain"). Masa de bitcoini este stabilită printr-un algoritm inclus în soft-ul care rulează sistemul, existând un număr maxim de 21 de milioane de bitcoini, detaliază autorul.

Dacă cineva acceptă plata în bitcoin, atunci această monedă poate fi folosită pentru a cumpăra lucruri, iar preţul său, exprimat în bunuri şi servicii sau valute, este stabilit de piaţă, subliniază King. Deoarece nu există o autoritate publică care să stabilească standardul de folosire a bitcoinilor ca unitate de cont, preţul lor este extrem de volatil, mai puncteză autorul.

"Întrucât nimeni nu este dispus să răscumpere astfel de monede cu orice altă marfă sau monedă, bitcoinii reprezintă o investiţie cu un caracter speculativ extrem de ridicat", afirmă fostul guvernator al Băncii Angliei.

În opinia sa, aceste monede nu au o valoare fundamentală, preţul lor reflectând valoarea estimată pentru viitor.

Integritatea algoritmului care determină masa de bitcoini este esenţială, punctează King, care oferă un indiciu legat de ceea ce poate merge prost atunci când se pierde încrederea în acest proces.

Acesta invocă exemplul monedei digitale auroracoin, ce a apărut în Islanda, fiind creată ca o alternativă la banii emişi de guvern. Potrivit lui King, auroracoinii au fost puşi în circulaţie de către un antreprenor privat în martie 2014, care i-a "paraşutat din elicopter" (i-a distribuit gratuit în mai multe faze) fiecărui cetăţean înscris în registrul naţional de evidenţă a persoanelor.

În decursul a doar câtorva luni, valoarea acestor monede se diminuase cu peste 96% faţă de cea avută la data listării, arată Mervyn King.

În plus, continuă el, orice tip nou de bani fiduciari privaţi poate submina valoarea valutelor existente. Întreaga masă de monede digitale nu poate fi controlată de un singur emitent, motiv pentru care guvernele au naţionalizat producţia de valute de hârtie, punctează King.

Din punctul său de vedere, monedele digitale îi atrag pe cei care vor să îşi păstreze anonimatul atunci când fac tranzacţii. Astfel, fiind o inovaţie în domeniul sistemelor de plăţi, bitcoinii au generat un interes real ca mijloc de plată, adaugă Mervyn King.

"Dar, ca bani, ei seamănă mai mult cu o formă de aur digital - atrăgători pentru cei care nu cred că guvernele ar trebui să controleze masa monetară, dar extrem de volatili ca valoare", conchide fostul guvernator al Băncii Angliei.