MIHAI COPACIU, BNR: "Noi nu am avut o cotă unică în România şi nici nu o avem"

Noi nu am avut o cotă unică în România şi nici nu o avem, a afirmat ieri, în cadrul unei conferinţe, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcţia de modelare şi prognoze macroeconomice din Banca Naţională a României (BNR). Copaciu a menţionat că vorbeşte în nume personal şi nu în numele BNR.

Acesta a afirmat: "Noi nu am avut o cotă unică în România, nici nu o avem, e clar o discriminare a muncii versus capital şi există tot felul de portiţe de a evita legea şi de a plăti impozite mai mici. Cotă unică din punctul meu de vedere înseamnă şi impozit pe profit la 16%, şi TVA la 16% şi impozit pe venit la 16%. Cel puţin între muncă şi capital nu ar trebui să existe o diferenţiere".

Declaraţiile lui Copaciu erau de altfel în asentiment cu cele ale lui Gabriel Biriş, expert fiscal şi fost secretar de stat în guvernul Cioloş, care în cadrul aceleiaşi conferinţe a propus o rescriere a codului fiscal. Subiectul cotei unice care nu există în fapt şi nici nu a existat a fost adus în dezbatere pentru prima dată de către Valentin Lazea, economistul şef al BNR, Lazea fiind un susţinător al impozitării progresive.

În cadrul conferinţei, Biriş a spus: "Revin în discuţie cotele progresive. Nu cred că cineva se gândeşte la cote progresive de 2-4-6%. Noi am avut cote progresive de 18-40%, aplicate doar pe muncă. Cota unică este şi a fost unul din magneţii României pentru investiţii şi investitori şi un ajutor în crearea unei clase mijlocii în România. Nu cred că autorii propunerilor de reîntoarce la cotă progresivă se gândesc la aplicarea cotelor progresive şi pe veniturile din investiţii, şi din dividende şi din dobânzi şi pe tot. Oponenţii cotei unice spuneau în 2004 că de cota unică vor beneficia bogaţii. La vremea când noi aveam 40% plus încă 60% contribuţii - între timp au mai scăzut - bogaţii nu plăteau cote progresive. Asta nu se spune. Plăteau 1% pe câştiguri de capital, 5% pe dividende sau 0% pe speculaţii imobiliare, că de acolo s-au făcut oamenii bogaţi în România, din asta trăiau".

Expertul fiscal a adăugat că stabilitatea veniturilor bugetare se asigură prin impozite mici luate de la cât mai mulţi, nu impozite mari luate de la câţiva. El a mai spus că "baza noastră fiscală din România a fost spulberată în ultimii ani".

"Noi nu mai avem cotă unică. Nu prea am avut niciodată o cotă pe bune unică, dar impozitul pe venit: numai e 16%, este 10%. De ce a fost făcut 10%? Pentru că Dragnea şi PSD-ul au mutat contribuţiile, măsură bună în sine că pentru asta mi-am dat demisia din Guvern (în 2016) - unii s-au răzgândit, nu au mai vrut (atunci) să susţină normalizarea impozitării pieţei muncii şi aşezarea sarcinii fiscale în funcţie de cât nu în funcţie de cum câştigăm şi cine suntem. 21% trebuia să fie cota de CAS, ei au făcut-o 25%. 8,8% CASS-ul, ei l-au făcut 10%. În compensaţie au scăzut cota unică. Au mutat 12 miliarde de la bugetul de stat la bugetul de pensii ca să spună că au bani de pensii. S-a vorbit foarte puţin despre acest lucru. Noi ne uităm la efecte dar nu ne uităm la cauze. A fost spulberată baza de calcul a cotei unice, aici mă refer la impozitul pe venit, prin scutiri. Pe lângă scutirile din IT pe care le avem de foarte mult timp au fost introduse încă de zece ori mai multe scutiri în construcţii, au fost scutiţi angajaţii sezonieri din Horeca, adică Phoenicia şi companii, da? E bine să fim scutiţi, dar pentru scutirile unora trebuie să plătească restul. S-a mai făcut o chestie: s-a ridicat plafonul la microîntreprinderi de la 100.000 la 1.000.000 şi s-a eliminat restricţia pentru consultanţă şi management, ceea ce a creat o migraţie masivă de la PFA pe microîntreprinderi că dintr-odată au devenit mai ieftine, deci a scăzut cota impozitului pe venit, şi uite aşa scad veniturile", a explicat Gabriel Biriş, adăugând că astăzi, mai puţin de 5% din toate companiile din România plătesc impozit pe profit.

El a adăugat: "95% nu plătesc. De ce? Că sunt fie microîntreprinderi, fie crâşme sau hoteluri mari. 5%! Şi noi vorbim de cote progresive fără să vorbim de cauzele care ne-au dus la cele mai mici venituri bugetare din toate timpurile! Nu cred că ăsta e viitorul! (...) În 2005, ministrul de atunci al Finanţelor, Ionuţ Popescu, a venit cu ideea creşterii TVA-ului cu 3% ca să aducă 1% din PIB în plus la bugetul de stat. Am stat atunci de vorbă cu autorii studiului care spunea că singura cale sigură de a aduce 1% din PIB ar fi creşterea TVA-ului. M-am ambalat pentru că creşterea TVA-ului atunci cu 3% omora cota unică. Am găsit autorii studiului şi am stat de vorbă cu ei şi le-am arătat speculaţiile imobiliare neimpozitate dacă aveau nevoie de 1% din PIB. (...) Plafonăm baza de calcul a contribuţiei şi lărgim baza: definim activităţile independente, ne uităm şi la microîntreprinderi, şi la PFA şi facem o legislaţie din care să nu mai conteze cum câştigi, nu să ne tot ducem punctual pe bucăţele. TVA-ul, iar, avem 35% gap dintotdeauna, 35-39%, sunt 7-8 miliarde (de euro) pierdute. Acum ne lăudăm că după ce am obligat toate firmele să-şi cumpere case de marcat le conectăm şi noi cu ANAF-ul, dar de acolo vine doar cel mult o optime din fraudă, restul vine din business-to-business unde nu s-a făcut niciodată mai nimic. Revenind la discuţia din 2005: am arătat că din impozitarea corectă a tranzacţiilor imobiliare, din aplicarea cotei unice pe tot, din eliminarea abuzurilor, se putea lua 4% (din PIB la buget). Acum dezgropăm morţii... dacă tot vrem să facem asta hai să dezgropăm tot cimitirul, nu? Crede cineva că supraimpozitarea muncii poate fi o cale de obţinere a echilibrelor bugetare pe care ni le dorim? Refacerea bazei de impunere trebuie să fie direcţia, creşterea calităţii administrării fiscale, reducerea gap-ului de TVA, reducerea risipei bugetare".

Biriş a mai atras atenţia la excesele din perioada asta şi a afirmat că populismul nu înseamnă doar derapaje politicianiste ci şi "antreprenoriat asistat" de stat, mai ales în condiţiile în care cei care cer ajutoare de la stat sunt cei care nu prea au plătit la buget, în special sectorul Horeca. "Le-a intrat bau-baul în casă, adică impozitul pe profit, şi s-au speriat de el. S-au dus la Dragnea şi la Tudose şi au scos impozitul pe profit", a spus Biriş.

Expertul a adăugat că continuarea sprijinului acordat companiilor care readuc angajaţii din şomaj tehnic prin plata a 41% din salariu (nivelul contribuţiilor) este o măsură ce produce perdanţi şi evident câştigători în condiţiile în care alte firme nu au trimis angajaţii în şomaj tehnic. Biriş mai consideră că deficitul bugetar nu are cum să fie sub 10% din PIB în acest an, ordonanţa de rectificare bugetară fiind "la nivel de vise".

Copaciu a mai spus că anul viitor este clar că va fi nevoie de o ajustare fiscală.

"Pentru că altfel vei fi sancţionat foarte drastic de pieţe şi de agenţiile de rating, clar nu mai au aceeaşi înţelegere manifestată în contextul crizei. Fără soluţii de genul celor menţionate (de Biriş - n.r.), mi-e frică că va veni tot ce este mai simplu: un TVA mai... Îmi e frică să nu se apeleze la nişte soluţii comode, ca să mă exprim aşa, în dauna unor soluţii structurale (...) Şi nimeni nu aduce în discuţie partea cealaltă: că ne uităm la un flux de venituri din muncă dar nimeni nu se uită la stoc. Dacă e până la urmă să te implici pe politici din zona de stânga să vorbeşti de zona de avere, acolo într-adevăr e...".

Biriş a conchis pe subiect spunând că nu se poate vorbi de impozitarea averilor respective pentru că sunt presupuse ilicite. "Dar putem să vorbim de impozitarea sumelor nedeclarate sau de o chestie despre care nu vrea nimeni să vorbească şi care a fost inclusă în ordonanţa mea de urgenţă (din 2016): să transparentizăm deţinerile din offshore. Este foarte simplu, se face peste tot în lume, adică cine vrea să facă. Impozitarea sumelor nedeclarate nu a fost niciodată o chestie care să fie făcută ca să se obţină rezultate", a conchis Biriş.