MIHAI TĂNĂSESCU, BEI: "Crizele investiţiilor, productivităţii şi şomajului blochează finanţarea economiilor din afara zonei euro"

Criza investiţiilor, criza de competitivitate şi productivitate şi criza şomajului reprezintă principalele provocări aflate în calea finanţării economiilor europene din afara zonei euro, potrivit lui Mihai Tănăsescu, vicepreşedintele BEI.

Domnia sa subliniat: "Europa este într-o profundă criză a investiţiilor, iar în perioada 2008-2013 a fost înregistrată o scădere medie de 15%. Unele state au înregistrat o reducere dramatică a investiţiilor, cum ar fi Ungaria, Lituania sau Croaţia, unde s-a înregistrat o diminuare de 40%. În România, a fost consemnată o reducere cu 20%, uşor peste media europeană".

Criza de competitivitate şi productivitate s-a manifestat pregnant după declanşarea crizei globale, creşterea de competitivitate anuală în Uniunea Europeană reducându-se de circa patru ori faţă de nivelul anterior crizei, arată datele prezentate de vicepreşedintele BEI.

Criza şomajului arată, din nou, necesitatea reformării politicii de protecţie socială europeană care nu este sustenabilă pe termen lung, în condiţiile în care 7% din populaţia lumii, cât are Europa, beneficiază de 50% din cheltuielile sociale la nivel global, deşi produce doar 25% din PIB-ul mondial, atrage atenţia Mihai Tănăsescu.

Cele trei bariere frânează apetitul de creditare pentru investiţii noi, căderea creditării în Europa, cu excepţia statelor nordice, fiind cea mai severă din ultimii 70 de ani, afirmă domnia sa.

Studiile BEI arată o cerere de credite din partea companiilor europene în următoarele şase luni, dar aceasta vizează în principal capitalul de lucru şi restructurarea datoriilor, nu investiţii sau afaceri noi, arată vicepreşedintele instituţiei.

Oferta de creditare a rămas în urma cererii, în ultimele şase luni, tendinţa fiind probabil să continue şi în perioada următoare, a mai notat Mihai Tănăsescu.

• Traian Halalai, EximBank: "Reformele structurale, soluţia pentru o convergenţă economică reală"

Implementarea reformelor structurale reprezintă singura soluţie pentru ca ţara noastră să poată asigura continuarea unei convergenţe reale şi echilibrate către economiile statelor membre ale Uniunii Europene (UE), într-un ritm "rezonabil", susţine Traian Halalai, preşedintele EximBank.

"Evoluţiile macroeconomice şi financiare de la începutul lui 2013 şi până în prezent sunt remarcabile, însă România trebuie să continue eforturile pentru modernizarea economiei şi creşterea competitivităţii pentru a se asigura o convergenţă reală către economiile celorlaltor state membre ale UE. Creşterea pe termen lung a competitivităţii rămâne o provocare majoră atunci când se stabilesc şi se implementează politici macroeconomice, iar priorităţile rămân restructurarea întreprinderilor de stat, a sistemului de colectare a veniturilor, a sistemului de sănătate şi educaţional, dar şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi majorarea investiţiilor în infrastructură", a declarat domnia sa.

Traian Halalai a mai precizat că EximBank intenţionează să se concentreze pe susţinerea sectoarelor strategice ale economiei pentru atingerea ţintelor de creştere a volumului exporturilor şi de majorare a gradului de absorbţie a fondurilor europene.

• Steven van Groningen, Raiffeisen: "Băncile îşi menţin expunerea pe România dacă au ce finanţa"

Instituţiile de credit îşi păstrează expunerea pe ţara noastră în condiţiile în care există o destinaţie pentru finanţarea pe care o pun la dispoziţie, afirmă Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.

"Problema nu este una de lichiditate, ci una de cerere", potrivit domniei sale.

Ţara noastră se confruntă cu o încredere scăzută a consumatorilor, precum şi cu incertitudine internă, care se adaugă celei externe, precizează Steven van Groningen.

O altă problemă în calea finanţării este, potrivit bancherului, confuzia care se face între credit şi capital. "Foarte multe firme nu pot să obţină împrumuturi pentru proiectele lor din cauza lipsei de capital", a arătat preşedintele Raiffeisen Bank România, care a continuat: "Bani există în piaţă, însă nu ne putem aştepta ca aceştia să fie utilizaţi în absenţa unor proiecte transparente".

Steven van Groningen a mai adăugat că ţara noastră are o capacitate administrată redusă, care trebuie îmbunătăţită, în vederea creşterii performanţelor economiei.

• Mihai Ionescu, Deutsche Bank: "Nu trebuie să ne fie frică să folosim piaţa de capital pentru finanţarea proiectelor de investiţii pe termen lung"

Pieţele financiare internaţionale pot să reprezinte o soluţie de finanţare pentru proiectele de investiţii pe termen lung, afirmă Mihai Ionescu, directorul biroului din ţara noastră al Deutsche Bank.

Domnia sa a declarat: "Majoritatea proiectelor care nu îşi găsesc finanţare nu au suficient aport al al acţionarilor, sub forma capitalului. Prin acest aport nu se înţelege că acţionarii trebuie să vină cu bani de acasă. Există surse de unde pot atrage banii respectivi, una dintre ele fiind piaţa de capital, inclusiv ceea internaţională.

"Nu trebuie să ne fie frică să accesăm piaţa de capital pentru atragerea de finanţare pe termen lung pentru proiectele de investiţii!".

Ţara noastră beneficiază de un moment bun pe pieţele financiare internaţionale, generat de listările companiilor de stat şi de emisiunile de obligaţiuni denominate în valută ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP), proiecte care ar trebui continuate, prin derularea de oferte publice şi pentru alte întreprinderi mari controlate de stat, potrivit lui Mihai Ionescu.

"Dacă autorităţile vor aduce pe Bursă şi alte companii importante, se va genera interes şi pentru finanţarea de proiecte de investiţii publice şi private", susţine directorul Deutsche Bank România.

Mihai Ionescu a mai precizat că obligaţiunile sunt şi ele un instrument important de atragere de resurse, care pot să fie utilizate atât pentru finanţarea directă a unor investiţii, cât şi pentru obţinerea de bani de către bănci, care pot, apoi, să îi distribuie către proiecte mai mici.