Mihai Tănăsescu: "Relansarea economică, în 2010 şi 2011"

• (Interviu cu domnul Mihai Tănăsescu, reprezentantul ţării noastre la Fondul Monetar Internaţional - FMI)

Reporter: Domnule Tănăsescu, în ce măsură consideraţi că recentul angajament luat de băncile străine la Bruxelles de a-şi menţine expunerea în ţara noastră garantează că acestea vor păstra banii în România?

Mihai Tănăsescu: Demersul de la Bruxelles face parte dintr-un proces mai larg de recâştigare a încrederii între parteneri pe o piaţă financiară în plină criză. Acest demers, început la sfârşitul lunii martie la Viena, este legat de dorinţa tuturor participanţilor de a consolida relaţiile dintre bănci, dintre bănci şi segmentul public, dintre bănci şi instituţiile financiare internaţionale. Acest tip de dialog, repetat cu succes şi pentru alte ţări precum Ungaria, Serbia, Letonia, a făcut ca să apară un nou tip de relaţie intra-instituţională într-o perioadă de neîncredere, suspiciune şi nonacţiune, pe fundalul unei crize financiare nemaiîntâlnită în ultimii 70 de ani. Acest experiment "inventat" de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi ţările aflate temporar într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, a făcut să se reia dialogul şi comunicarea între participanţi. Prin acest aranjament nu se poate pune problema unui demers legal-juridic cu obligaţii şi responsabilităţi, ci se pune problema cum toate forţele interesate (stat, bănci, mediul de afaceri) pot să-şi reclădească obiective comune care să deblocheze o situaţie de criză. Până în prezent, acest dialog, care pe alocuri a fost tensionat, şi-a produs efectele. Este vorba de evitarea unui colaps total al participării sistemului financiar internaţional în ţări emergente dependente în totalitate de capitalul strain. Consider că astfel de "exerciţii inovative" care să aducă noi valori cooperării între state şi bănci este pe punctul de a relansa un nou tip de încredere, atât de necesară în această perioadă. Cred că s-a înţeles de către toţi participanţii, că a continua să faci afaceri în ţara noastră, să găseşti noi oportunităţi şi să lucrezi într-un mediu aducător de plus valoare este mai eficient pe termen mediu şi lung decât să blochezi sau să găseşti tot felul de soluţii care să spună că nu se poate coopera. Vreau să menţionez că acest demers va continua şi în viitor, iar întâlnirile viitoare, odată la şase luni, vor consolida şi mai mult acest început de nouă cooperare. Este nevoie ca atât instituţiile publice, cât şi băncile să-şi respecte angajamentele, să se creeze din nou acea punte de încredere pentru ca lucrurile să repornească la capacitatea anterioară. Este un proces de durată, dar fără de care nu se poate merge mai departe.

Reporter: Care sunt condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească piaţa noastră pentru ca băncile să îşi păstreze expunerea pe România?

Mihai Tănăsescu: Vă vorbeam anterior de punctul crucial al acestui demers, şi anume că atât statul cât şi băncile să-şi respecte obligaţiile asumate.

Este clar că în intervalul de timp viitor trebuie găsite soluţii comune, practice care să conducă la acest deziderat, care să arate că expunerile nu se vor diminua iar banii vor rămâne în ţară.

Găsirea unor noi instrumente prin care să se satisfacă cerinţele băncilor este foarte importantă, iar o mai mare diversificare a instrumentelor finaciare de investiţii este, de asemenea, necesară. În acest context, consider că o cooperare mai largă între stat şi bănci prin atragerea unor împrumuturi în valută de pe piaţa internă, poate să fie răspunsul la o astfel de cerinţă.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia economică în acest an? Când consideraţi că economia se va relansa?

Mihai Tănăsescu: Aceasta întrebare este una complexă, cu foarte multe necunoscute. Aş începe prin faptul că ştim deja că primul trimestru a înregistrat o contracţie mare, de 6,4%. Mai ştim că activitatea lunii aprilie a condus la o uşoară revenire, dar care a fost ştearsă de activitatea lunii mai, care a înregistrat o scădere, reflectată de alfel şi în nivelul încasărilor bugetare, care se situează cu mult sub programul aprobat. Recentele veşti legate de situaţia agricolă conduc către o abordare prudentă în ceea ce priveşte contribuţia sectorului agricol la formarea produsului intern brut (PIB) în acest an, iar datele legate de importuri şi exporturi ne arată o încetinire a activităţii economice. În acelaşi timp, vedem cum la nivel regional, ţări ca Ungaria, Ucraina, Rusia dar şi ţările baltice, înregistrează scăderi masive care pot, prin contagiune, să influenţeze comportamentul investiţional, inclusiv pentru România. Totodată, asistăm în Europa de Vest, la o îmbunătăţire a percepţiei faţă de criza economică, iar faptul că recent, Germania şi Franta au înregistrat creşteri ale consumului, sunt elemente care ne conduc la ideea că cererea în aceste state ramâne mare, iar ţările emergente din Europa pot să-şi crească exporturile în semestrele viitoare. Un alt element important este faptul că ţările emergente mari, precum China şi India, înregistrează creşteri semnificative, care au condus la o majorare accentuată a preţului materilor prime, inclusiv a petrolului, ceea ce poatea avea unele efecte negative în ţări precum România şi poate să constituie o nouă problemă pentru evoluţia ratei inflaţiei. Dacă adăugăm la aceasta şi faptul că procesul de creditare înca nu a reîceput la viteza normală, putem să concluzionăm că acest an va fi dificil, cu scăderi de producţie şi consum care, implicit, vor conduce la o contracţie importantă.

Previziunile arată că ţinta deficitului bugetar de -4% este realistă. Cu toate acestea, dacă anul agricol va fi unul slab, contracţia se poate adânci mai mult. În acelaşi timp, cred că reluarea procesului de creditare, acompaniat de reformele structurale începute în acest an, vor fi definitorii pentru anul 2010, când relansarea economica va începe, reluându-se, din plin, în 2011. Există, totuşi, o condiţie: reformele începute să nu fie abandonate; ele trebuie chiar accelerate, ceea ce va face ca percepţia despre o guvernanţă eficientă să se consolideze, iar încrederea investitorilor să crească.

Reporter: Cum ar trebui să continuie acest Guvern măsurile de relansare a economiei?

Mihai Tănăsescu: Aş aprecia că măsurile guvernamentale luate până în prezent au condus la o stopare a căderii economice. Consider că Guvernul a răspuns proactiv situaţiei economice actuale şi a conturat o strategie anticriză implementabilă. Cu toate acestea, trebuie să fim realişti şi să vedem că relansarea economică nu se face de la o zi la alta, ea presupune eforturi mari de regândire a strategiilor şi crearea instituţională adecvată. Poate această criză mondială va fi benefică pentru noi, în sensul că gândirea economică se va axa pe marile necesităţi structurale ale ţării noastre şi viitoarele construcţii bugetare se vor avea în vedere două-trei mari domenii, care să facă economia ţării noastre să fie mai rezistentă la viitoarele şocuri externe.

Şi aici m-aş referi, în primul rând, la o schimbare radicală în domeniul agricol, prin implementarea unor politici care să crească eficienţa şi rentabilitatea sectorului şi să-l facă constant aducător de valoare adugată la PIB, la redefinirea strategiei energetice, şi nu în ultimul rând, la găsirea unor noi instrumente care să atragă mai mult capitalul privat în infrastructura rutieră, portuară şi aeriană.