Preşedintele francez Emmanuel Macron a deschis, ieri, un mini-summit europeano-african pe tema crizei migraţiei, menit să caute un răspuns concertat în faţa rutei sângeroase care tranzitează Libia şi Marea Mediterană, relatează AFP, potrivit News.ro.
Această reuniune "poate constitui începutul unui nou raport între Europa şi Africa", a apreciat ministrul italian de Interne, într-o declaraţie comună cu omologii săi din Ciad, Niger, Mali şi Libia, pe care i-a primit, în paralel, luni, la Roma.
Europenii caută de mult timp o modalitate prin care să întrerupă rutele imigraţiei ilegale care tranzitează Mediterana. Un acord controversat cu Turcia, în 2016, a permis reducerea fluxurilor către Grecia.
Alte rute ale migraţiei încep să se redeschidă, însă, şi anume cea de pe coasta Marocului către Spania, iar tragedia umană continuă la Mediterana, unde au fost înregistraţi, începând din 2014, un număr de 14.000 de morţi.
Africanii cer o susţinere mai mare şi se laudă cu rezultate, aşa cum face Nigerul, care afirmă că a redus cu 80% fluxul migraţiei la Agadez (nord), o placă turnantă a traficului de persoane, arată cursa citată.
"Lupta împotriva imigraţiei ilegale se duce pe două axe, dezvoltarea şi partea de securitate. Summitul de la Paris va reprezenta ocazia unui bilanţ şi obţinerii de sprijin", afirmă anturajul preşedintelui nigerian Issoufou.
În 2015, la un summit pe tema migraţiei la Valletta, în Malta, UE a pus pe masă 1,8 miliarde de euro prin intermediul unui fond destinat ţărilor africane. Iar Uniunea a acordat, în iulie, un ajutor în valoare de zece milioane de euro Nigerului, în lupta împotriva imigraţiei clandestine - prima plată în cadrul unui program decis în 2016.
Acest mini-summit are loc după o multiplicare a iniţiativelor europene, însă dispersate, în vară.
Discuţiile de la Paris i-au adus împreună pe preşedinţii Ciadului Idriss Deby şi Ngerului Mahamadou Issoufou şi pe şeful Guvernului libian de unitate naţională Fayez al-Sarraj, ale căror ţări se află în centrul tranzitului migranţilor din Africa şi Orientul Mijlociu către coastele europene. Acestora li s-au alăturat cancelarul german Angela Merkel, premierii italian Paolo Gentiloni şi spaniol Mariano Rajoy, dar şi şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Din partea Franţei, Emmanuel Macron a anunţat în iulie înfiinţarea unor "hotspot"-uri - centre de înregistrare a migranţilor - în Libia, Niger şi Ciad.
• ONG-urile, îngrijorate
O delegaţie a Oficiului francez pentru protecţia refugiaţilor şi apatrizilor a fost trimisă, la începutul lui august, în Ciad şi Niger.
"Nu este un lucru nou, aceste centre de tranzit există deja, iar noi cooperăm cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM)", subliniază o sursă nigeriană.
Asociaţiile privesc cu îngrijorare aceste proiecte. "Frontiera europeană este împinsă în ţări tot mai îndepărtate", afirmă Eva Ottavy de la ONG-ul francez Cimade.
La rândul său, Italia - care se află în prima linie a crizei migraţiei - şi-a înăsprit tonul, impunând un Cod de conduită ONG-urilor sau ameninţând cu blocarea intrării în porturile sale a navelor străine care transportă migranţi salvaţi pe mare.
Roma se întâlneşte, de asemenea, cu reprezentanţi din sudul Libiei, cu scopul de a pune la punct proiecte de dezvoltare alternativă traficului de migranţi.
Liderul libian Fayez-al Sarraj, care controlează doar o mică parte a teritoriului acestei ţări aflate în haos, vrea să le ceară statelor europene să exercite presiuni în vederea ridicării embargoului armelor impus de ONU în 2011, cu scopul de a-şi echipa Paza de Coastă şi grănicerii.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat, duminică, că Paza de Coastă libiană ar trebui să fie susţinută în eforturile sale de opri fluxul migranţilor către Europa, avertizând totodată că nu va tolera o încălcare a drepturilor.